ISBN 978-606-8964-51-5 / 9786068964515
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
Limba
și literatura română.
Clasa a 7-a.
Autori.
Florentina Sâmihăian.
Sofia Dobra.
Monica Halasii.
Anca Davidoiu-Roman.
Horia Corcheș.
Eitura: Art Klett.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu
Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale
nr. 3393/28.02.2017.
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației Naționale prin ordinul de
ministru nr. 5103/03.09.2019.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și
în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând din anul școlar 2019 – 2020.
Inspectoratul Școlar
....................................................................................................................................................
Școala/Colegiul/Liceul
.................................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului
Clasa Anul școlar Aspectul manualului*
format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii
termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai
sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți științifici:
prof. univ. dr. Rodica Zafiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București
prof. gradul I Monica Columban, Colegiul Național „Emil Racoviță“, Cluj-Napoca
Contribuție autori:
Florentina Sâmihăian: Unitatea II (integral), Unitatea V (Redactare), Unitatea
VI (Comunicare orală, Redactare, Evaluare)
Sofia Dobra: Unitatea III (integral), Unitatea IV (Limbă română, L14 – L17)
Monica Halaszi: Unitatea IV (Limbă română, L10 – L11), Unitatea V (Lectură,
Interculturalitate, Comunicare orală, Limbă română,
Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (Interculturalitate, Limbă română),
Recapitulare finală
Anca Davidoiu-Roman: Unitatea IV (Lectură, Interculturalitate, Comunicare orală,
Limbă română, L12 – L13, L18, Redactare,
Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (Lectură, Recapitulare)
Horia Corcheș: Unitatea I (integral)
Redactor-șef: Roxana Jeler
Redactor: Mădălina Vatcu
Corector: Theodor Zamfir
Ilustraţii: Cristina Dandu
Design: Faber Studio
Tehnoredactor: Teodor-Alexandru Pricop
Activități digitale interactive și platformă e-learning:
Learn Forward Ltd. Website: https://learnfwd.com
Înregistrări și procesare sunet: ML Sistems Consulting
Voce: Camelia Pintilie
Credite video: Dreamstime
Filmări: S.C. Film Experience S.R.L.-D
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Limba și literatura română: clasa a VII-a / Florentina Sâmihăian, Sofia
Dobra, Monica Halaszi, ... ; il. de Cristina Dandu. - București: Art Klett,
2019
ISBN 978-606-8964-51-5
I. Sâmihăian, Florentina
II. Dobra, Sofia
III. Halaszi, Monica
IV. Dandu, Cristina (il.)
811.135.1
821.135.1.09
Pentru comenzi vă puteţi adresa Departamentului Difuzare
C.P. 12, O.P. 63, sector 1, București
Telefoane: 021.796.73.83, 021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99
www.art-educational.ro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub
nicio formă
(electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel), fără acordul
prealabil scris al Editurii Art Klett.
© Editura Art Klett SRL, 2019
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ţi altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voștri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!“ strigă toţi.
Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
3
Prezentarea manualului
4
Structura manualului: Un pasionant traseu de cunoaștere în
Structura unității de învățare: O abordare integrată a temelor
Structura lecției: Un parcurs de învățare coerent și eficient
U1 Călătorie în necunoscut
Interculturalitate Contacte culturale
Comunicare orală Principii de interacțiune în comunicare
Redactare Etapele scrierii • Organizarea unui text în raport cu situația de
comunicare
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Fraza. Norme de punctuație • Conjuncția • Derivarea • Compunerea •
Familia lexicală • Pleonasmul • Categoriile semantice •
Confuziile paronimice • Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni • Fonetica •
Termeni științifici • Limbaj popular. Variație regională a limbii •
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
Textul narativ literar în proză • Structură. Legarea secvențelor narative •
Naratorul, personajele, autorul • Enumerația • Textul nonliterar,
textul discontinuu • Anunțul
Lectură
U2 Aproape de ceilalți
Proiect de grup Valorile mele, valorile comunității
Comunicare orală Fapte și opinii • Textul explicativ
Redactare Caracterizarea personajului
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Verbul • Tipuri de verbe • Modurile și timpurile verbului •
Forme verbale nepersonale • Posibilități combinatorii ale verbului (inclusiv
atributul verbal) • Circumstanțialul de cauză • Circumstanțialul de scop
Textul narativ literar • Structura textului narativ •
Mijloacele de construcție a personajului • Repetiția Lectură
U3 Harta sentimentelor
Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții
Comunicare orală Atitudini comunicative • Textul descriptiv
Redactare Textul descriptiv • Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea
unei emoții
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Substantivul • Prepoziția • Posibilități combinatorii ale
substantivului (inclusiv
atributul substantival) • Adjectivul • Posibilități combinatorii ale
adjectivului
(inclusiv atributul adjectival)
Lectură Textul liric • Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor • Limbajul
figurat
Lectură
n texte de bază literare
semnate de Veronica
D. Niculescu, Ioan Slavici,
Mihai Eminescu, Gala
Galaction, Matei Vișniec,
Marin Sorescu; texte de
bază nonliterare
n texte auxiliare diverse,
având drept autori
atât scriitori români,
cât și străini
(Noi pagini – alte idei)
Comunicare orală
n strategii de ascultare
activă și de producere a
textelor orale
Interculturalitate
n temele propuse
în programă
n proiecte de grup
Repere
Secvență care propune o
sinteză teoretică a celor
descoperite în Explorare
Explorare
Rubrică în care se discută
textele sau se rezolvă
exerciții de familiarizare cu
tema, bazate pe învățarea
prin descoperire
Pentru început
Secvență care valorifică
acele cunoștințe ale elevilor
pe care se pot construi noile
achiziții, urmărind în același
timp să stimuleze interesul
elevilor pentru temele
abordate
U1
38
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii
Explorare
1 Citește schimbul de replici pe care îl au doi copii după
lectura textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
— Deci a pus la cale Bianca o călătorie… Cine știe ce
planuri a făcut...
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi
nod în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când în când ai limba ca acidul sulfuric!
2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte scrise colorat cu câte
un sinonim potrivit.
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele prin care ai înlocuit grupurile de cuvinte
scrise colorat?
5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?
6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
„De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“
Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii
componenți își pierd sensul inițial,
grupul funcționând ca un singur cuvânt. Locuțiunile au valoarea morfologică a
cuvintelor cu care sunt sinonime.
Îmbinările libere de cuvinte, care pot trimite la un sens unitar, au tendința de
a se transforma în locuțiuni, fiind
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă
de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în
arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică (ecuație), medicină
(incizie) etc.
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu:
coșcogeamite – „foarte mare“, a
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popular se referă și la
limbajul urban nonstandard. Limbajul
popular se realizează prin variante regionale. Variația regională se realizează
prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“),
construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă
(bogăție) – Banat etc.
Repere
Aplicații
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date.
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o
străveche galerie de mină.“
Ioana Nicolaie, Ferbonia
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase
și o bănuială îi încolţi în minte.“
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, deschizător de drumuri,
învățare de minte, verzi și uscate.
3 Transcrie termenii științifici din textul dat și menționează cărui domeniu îi
aparțin.
„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
4 Identifică un cuvânt care ilustrează variația regională în textul a de la
exercițiul 1.
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul următoarelor cuvinte
din diferite regiuni ale țării: barabulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă,
păpăradă, a sudui.
Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acestora, căutați-le în dicționar.
U5
154
Lumea de pe scenă
Lecția 1. Textul dramatic
1 Lucrați în perechi. Citiți cuvintele notate mai jos,
care se referă la personajele din textul pe care îl
veți asculta sau îl veți citi, la locul unde se petrece
acțiunea și la acțiunea propriu-zisă. Discutați între
voi, încercați să vă imaginați despre ce va fi vorba și
faceți câteva predicții.
• Doinița • sensibil • ploaie • bibliotecă • Eliza
• fereastră • tavan • Radu • surpriză • spectator
2 Spune cât mai multe cuvinte pe care le asociezi
teatrului.
3 Ce îți place și ce nu îți place la teatru? Dacă nu ai
fost la teatru, poate ai văzut spectacole televizate
sau ai ascultat emisiuni ale teatrului radiofonic.
4 Citește, în gând, textul alăturat.
Vrem să vă dăruim
câte o fereastră
de Matei Vișniec
(piesă într-un act)
Personaje:
RADU 13 ani
DOINIŢA 13 ani
ELIZA 12 ani
Decor: Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon.
Câteva cadre de ferestre care „plutesc“ și ele în aer, printre
cărţi.
SCENA 1
Radu intră, citind. Eliza intră, scufundată și ea în lectură. Doiniţa intră cu o
carte în mână și cu una la subsuoară.
Cei trei sunt atât de „prinși“ de ceea ce citesc, încât timp de
câteva zeci de secunde nici nu se văd unul pe altul.
Apoi se opresc brusc în faţa scenei și lasă cărţile din mână,
care rămân „agăţate în aer“.
RADU (către spectatori) – Iată ce vă propun…
ELIZA (către spectatori) – Noi vă povestim tot…
DOINIŢA (către spectatori) – Și apoi voi ne spuneţi ce
părere aveţi…
RADU (către spectatori) – Pentru că vrem să știm unde
am greșit.
ELIZA (către Radu) – Radu…
RADU – Da?
ELIZA – Nu te grăbi. Că poate n-am greșit deloc.
DOINIŢA – Așa e. Nu trebuie să-i facem pe spectatorii
noștri să creadă de la început că am făcut cine știe
ce prostie…
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
să nu credeţi că am făcut vreo boacănă, vreo prostie, vreo poznă sau…
ELIZA – Radu…
RADU – Da?
ELIZA (către Radu) – Nu te grăbi.
DOINIŢA (către Radu) – Hai să începem cu începutul.
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
iată cum a început totul. Întrucât începuse să plouă
și întrucât ploaia ne-a prins chiar în faţa bibliotecii…
ELIZA – În faţa noii biblioteci a orașului…
DOINIŢA – Să precizăm însă că noi ne întorceam toţi
trei de la școală…
RADU – Da, pe la ora două și ceva…
ELIZA – Și, de fapt, aveam de gând să mergem în parc…
Lectură
Pentru început
Este cel mai cunoscut
dramaturg român
contemporan.
Este, de asemenea, poet
și romancier. În 1987
a plecat din România,
unde piesele sale erau
cenzurate, și s-a stabilit la
Paris. A devenit cunoscut
în lume pentru scrierile
sale în limba franceză,
jucate în peste 30 de țări
în teatre importante din
Europa și la marile festivaluri internaționale de teatru.
Este autorul textului Omul de zăpadă
care voia să întâlnească soarele, o piesă de teatru
pentru copii.
Vrem să vă dăruim câte o fereastră este un text
inedit.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți)
Text de bază
U1
38
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii
Explorare
1 Citește schimbul de replici pe care îl au doi copii după
lectura textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
— Deci a pus la cale Bianca o călătorie… Cine știe ce
planuri a făcut...
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi
nod în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când în când ai limba ca acidul sulfuric!
2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte scrise colorat cu câte
un sinonim potrivit.
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele prin care ai înlocuit grupurile de cuvinte
scrise colorat?
5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?
6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
„De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“
Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii
componenți își pierd sensul inițial,
grupul funcționând ca un singur cuvânt. Locuțiunile au valoarea morfologică a
cuvintelor cu care sunt sinonime.
Îmbinările libere de cuvinte, care pot trimite la un sens unitar, au tendința de
a se transforma în locuțiuni, fiind
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă
de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în
arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică (ecuație), medicină
(incizie) etc.
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu:
coșcogeamite – „foarte mare“, a
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popular se referă și la
limbajul urban nonstandard. Limbajul
popular se realizează prin variante regionale. Variația regională se realizează
prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“),
construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă
(bogăție) – Banat etc.
Repere
Aplicații
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date.
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o
străveche galerie de mină.“
Ioana Nicolaie, Ferbonia
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase
și o bănuială îi încolţi în minte.“
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, deschizător de drumuri,
învățare de minte, verzi și uscate.
3 Transcrie termenii științifici din textul dat și menționează cărui domeniu îi
aparțin.
„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
4 Identifică un cuvânt care ilustrează variația regională în textul a de la
exercițiul 1.
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul următoarelor cuvinte
din diferite regiuni ale țării: barabulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă,
păpăradă, a sudui.
Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acestora, căutați-le în dicționar.
U1
38
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii
Explorare
1 Citește schimbul de replici pe care îl au doi copii după
lectura textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
— Deci a pus la cale Bianca o călătorie… Cine știe ce
planuri a făcut...
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi
nod în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când în când ai limba ca acidul sulfuric!
2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte scrise colorat cu câte
un sinonim potrivit.
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele prin care ai înlocuit grupurile de cuvinte
scrise colorat?
5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?
6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
„De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“
Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii
componenți își pierd sensul inițial,
grupul funcționând ca un singur cuvânt. Locuțiunile au valoarea morfologică a
cuvintelor cu care sunt sinonime.
Îmbinările libere de cuvinte, care pot trimite la un sens unitar, au tendința de
a se transforma în locuțiuni, fiind
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă
de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în
arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică (ecuație), medicină
(incizie) etc.
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu:
coșcogeamite – „foarte mare“, a
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popular se referă și la
limbajul urban nonstandard. Limbajul
popular se realizează prin variante regionale. Variația regională se realizează
prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“),
construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă
(bogăție) – Banat etc.
Repere
Aplicații
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date.
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o
străveche galerie de mină.“
Ioana Nicolaie, Ferbonia
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase
și o bănuială îi încolţi în minte.“
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, deschizător de drumuri,
învățare de minte, verzi și uscate.
3 Transcrie termenii științifici din textul dat și menționează cărui domeniu îi
aparțin.
„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
4 Identifică un cuvânt care ilustrează variația regională în textul a de la
exercițiul 1.
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul următoarelor cuvinte
din diferite regiuni ale țării: barabulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă,
păpăradă, a sudui.
Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acestora, căutați-le în dicționar.
Ne-am propus să scriem un manual deopotrivă prietenos și serios, cu ajutorul
căruia elevii să înțeleagă că a ști să comunice (adică să asculte, să vorbească,
să
citească și să scrie) înseamnă să poată descoperi o seamă de lucruri interesante
despre lume și despre ei înșiși, dar și să fie performanți la orice disciplină
școlară.
Am dorit ca acest manual să le stârnească elevilor curiozitatea, să le dezvolte
gândirea critică, creativitatea și sensibilitatea pentru frumos. Am încercat să
creăm punți între școală și viață, astfel încât tinerii să descopere un sens în
ceea ce
învață și să-și asume această experiență de cunoaștere.
+
Manualul cuprinde:
varianta tipărită
varianta digitală (similară cu cea
tipărită, având în plus peste
170 de AMII, activități multimedia
interactive de învățare, cu rolul
de a spori valoarea cognitivă)
U5
154
Lumea de pe scenă
Lecția 1. Textul dramatic
1 Lucrați în perechi. Citiți cuvintele notate mai jos,
care se referă la personajele din textul pe care îl
veți asculta sau îl veți citi, la locul unde se petrece
acțiunea și la acțiunea propriu-zisă. Discutați între
voi, încercați să vă imaginați despre ce va fi vorba și
faceți câteva predicții.
• Doinița • sensibil • ploaie • bibliotecă • Eliza
• fereastră • tavan • Radu • surpriză • spectator
2 Spune cât mai multe cuvinte pe care le asociezi
teatrului.
3 Ce îți place și ce nu îți place la teatru? Dacă nu ai
fost la teatru, poate ai văzut spectacole televizate
sau ai ascultat emisiuni ale teatrului radiofonic.
4 Citește, în gând, textul alăturat.
Vrem să vă dăruim
câte o fereastră
de Matei Vișniec
(piesă într-un act)
Personaje:
RADU 13 ani
DOINIŢA 13 ani
ELIZA 12 ani
Decor: Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon.
Câteva cadre de ferestre care „plutesc“ și ele în aer, printre
cărţi.
SCENA 1
Radu intră, citind. Eliza intră, scufundată și ea în lectură. Doiniţa intră cu o
carte în mână și cu una la subsuoară.
Cei trei sunt atât de „prinși“ de ceea ce citesc, încât timp de
câteva zeci de secunde nici nu se văd unul pe altul.
Apoi se opresc brusc în faţa scenei și lasă cărţile din mână,
care rămân „agăţate în aer“.
RADU (către spectatori) – Iată ce vă propun…
ELIZA (către spectatori) – Noi vă povestim tot…
DOINIŢA (către spectatori) – Și apoi voi ne spuneţi ce
părere aveţi…
RADU (către spectatori) – Pentru că vrem să știm unde
am greșit.
ELIZA (către Radu) – Radu…
RADU – Da?
ELIZA – Nu te grăbi. Că poate n-am greșit deloc.
DOINIŢA – Așa e. Nu trebuie să-i facem pe spectatorii
noștri să creadă de la început că am făcut cine știe
ce prostie…
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
să nu credeţi că am făcut vreo boacănă, vreo pro-
tie, vreo poznă sau…
ELIZA – Radu…
RADU – Da?
ELIZA (către Radu) – Nu te grăbi.
DOINIŢA (către Radu) – Hai să începem cu începutul.
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
iată cum a început totul. Întrucât începuse să plouă
și întrucât ploaia ne-a prins chiar în faţa bibliotecii…
ELIZA – În faţa noii biblioteci a orașului…
DOINIŢA – Să precizăm însă că noi ne întorceam toţi
trei de la școală…
RADU – Da, pe la ora două și ceva…
ELIZA – Și, de fapt, aveam de gând să mergem în parc…
Lectură
Pentru început
Este cel mai cunoscut
dramaturg român
contemporan.
Este, de asemenea, poet
și romancier. În 1987
a plecat din România,
unde piesele sale erau
cenzurate, și s-a stabilit la
Paris. A devenit cunoscut
în lume pentru scrierile
sale în limba franceză,
jucate în peste 30 de țări
în teatre importante din
Europa și la marile festivaluri internaționale de teatru.
Este autorul textului Omul de zăpadă
care voia să întâlnească soarele, o piesă de teatru
pentru copii.
Vrem să vă dăruim câte o fereastră este un text
inedit.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți)
Text de bază
4
5
6 unități de învățare
din perspectiva celor 5 domenii de conținut
în 7 pași didactici
U4 Granițe între lumi
Interculturalitate Elemente de mitologie românească
Comunicare orală Structura textului narativ oral • Strategii de concepere și de
comprehensiune
a textului oral
Redactare Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv,
dialogat •
Integrarea părților
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Pronumele personal • Pronumele personal de politețe • Pronumele
reflexiv •
Pronumele și adjectivul pronominal posesiv • Pronumele și adjectivul pronominal
demonstrativ • Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât •
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ • Pronumele și adjectivul
pronominal relativ • Pronumele și adjectivul pronominal negativ •
Adjectivul pronominal de întărire • Posibilități combinatorii ale pronumelui
și ale adjectivului pronominal (inclusiv atributul și atributul adjectival)
Textul narativ literar • Acțiunea, timpul și spațiul •
Structura textului (fantasticul) • Textul multimodal (actualizare) •
Enciclopedia Lectură
U5 Lumea de pe scenă
Proiect de grup De la text la spectacol
Comunicare orală Textul dialogat • Tracul comunicativ
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor • Cererea
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Numeralul • Posibilități combinatorii ale numeralului • Adverbul •
Posibilități combinatorii ale adverbului (inclusiv atributul adverbial) •
Interjecția • Onomatopeele • Interjecția predicativă
Textul dramatic • Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul •
Arta spectacolului • Personajul dramatic • Rolul dialogului • Dialogul în textul
scris și în spectacol • Dialogul în textul nonliterar • Interviul
Lectură
U6 Cunoașterea de sine
Interculturalitate Despre limba și cultura țărilor vecine
Comunicare orală Strategii de ascultare activă
Redactare Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Sintaxa propoziției
Lectură Textul liric • Limbajul poeziei • Metafora
Limbă română
n noțiuni de limbă
Redactare
n etape și strategii de
redactare a diferitelor
tipuri de texte
Recapitulare
n folosirea în contexte noi
a achizițiilor dobândite
în unitatea de învățare
Evaluare
n teste la final de unitate
n metode complementare
(proiect, portofoliu,
autoevaluare)
Aplicații
Secvență care propune
numeroase situații
de exersare, asigurând
transferul noilor
achiziții în contexte
cât mai diverse
Interpretare
Secvență din cadrul lecțiilor
de lectură în care se discută
semnificațiile textului
Provocări
Secvență care inițiază
dialoguri interdisciplinare
și punți spre realitate,
solicitându-le elevilor
gândirea critică și creativă
Evaluare/Autoevaluare/
Portofoliu
Secvențe ce propun criterii
de evaluare și sarcini de
redactare relevante pentru
urmărirea progresului
în învățare al elevilor
Parcursul manualului propune un itinerar de explorare a lumii din jur cu
instrumentele specifice disciplinei limba și literatura română. Începem prin a
vă
invita într-o Călătorie în necunoscut, continuăm cu o perspectivă asupra
valorilor
umane esențiale – Aproape de ceilalți – și propunem apoi o incursiune în tărâmul
lăuntric – Harta sentimentelor. Cum în jur se petrec însă adeseori întâmplări
inexplicabile, explorăm mai departe Granițe între lumi și universul Lumii de pe
scenă. Călătorind, apar mereu prefaceri și în noi înșine; la final, le oferim
tinerilor ocazia să se privească iarăși în oglinda Cunoașterii de sine.
Activitate animată, filmuleț sau
scurtă animație
AMII static, de ascultare activă
și de observare dirijată a unei
imagini semnificative
Activitate interactivă, de tip
exercițiu sau joc, în urma căreia
elevul are feedback imediat
Cuprins
Lectură Interculturalitate/
Proiect Comunicare orală Limbă română Redactare
UNITATEA I
Călătorie în necunoscut
1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1,
3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2
L1. Textul narativ literar în proză
Cum e lumea de Veronica D. Niculescu / 10
L2. Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative / 14
L3. Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia / 16
L4. Semnificaţiile textului / 18
L5. Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul / 20
L6. Noi pagini – alte idei
Amintiri din copilărie de Ion Creangă (fragment) / 22
L7. Contacte
culturale / 24
L8. Principii de
interacţiune în
comunicare / 26
L9. Fraza. Norme de punctuație / 28
L10. Conjuncția / 30
L11. Derivarea / 32
L12. Compunerea. Familia lexicală / 34
L13. Pleonasmul / 36
L14. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice / 37
L15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii / 38
L16. Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale
admise/neadmise de normă / 39
L17. Etapele scrierii.
Organizarea
unui text în
funcție de situația
de comunicare / 40
Recapitulare și evaluare 42 – 44
UNITATEA II
Aproape de ceilalți
1.1., 1.2, 1.3, 2.2, 2.4, 3.2,
3.4, 4.1, 4.2, 4.4, 5.1
L1. Textul narativ literar
Popa Tanda de Ioan Slavici / 46
L2. Structura textului narativ / 51
L3. Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția / 53
L4. Conflictul. Complexitatea personajului / 55
L5. Semnificaţiile textului / 57
L6. Noi pagini – alte idei
Inocenții de Ioana Pârvulescu (fragment) / 58
Proiect de grup:
Valorile mele,
valorile
comunităţii / 60
L7. Fapte și opinii.
Textul explicativ / 61
L8. Verbul. Tipuri de verbe / 63
L9. Modurile și timpurile verbului / 66
L10. Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul / 70
L11. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul / 72
L12. Posibilități combinatorii ale verbului.
Circumstanțialul de cauză / 74
L13. Circumstanțialul de scop / 77
L14. Caracterizarea
personajului / 78
Recapitulare și evaluare 80 – 82
UNITATEA III
Harta sentimentelor
1.2, 1.4, 2.1, 2.3, 3.1, 3.3,
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.1
L1. Textul liric
Lacul de Mihai Eminescu / 84
L2. Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor / 86
L3. Limbajul figurat / 88
L4. Semnificațiile textului / 89
L5. Noi pagini – alte idei
Poveste sentimentală de Nichita Stănescu / 90
L6. Tradiţii și
obiceiuri legate
de sentimente
și emoții / 92
L7. Atitudini
comunicative / 94
L8. Textul descriptiv / 96
L9. Substantivul / 98
L10. Prepoziţia / 100
L11. Posibilităţi combinatorii ale substantivului / 102
L12. Adjectivul / 104
L13. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului / 106
L14. Textul
descriptiv / 108
L15. Comentarea unor
pasaje dintr-un text.
Descrierea unei
emoții / 109
Recapitulare și evaluare 110 – 112
UNITATEA IV
Granițe între lumi
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.4, 3.1,
3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1
L1. Textul narativ literar
Moara lui Călifar de Gala Galaction / 114
L2. Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul) / 119
L3. Personajele / 121
L4. Semnificațiile textului / 123
L5. Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia / 125
L6. Noi pagini – alte idei
Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor
de Marguerite Yourcenar (fragment) / 128
L7. Elemente
de mitologie
românească:
Baba-Dochia
și tradiția
mărțișorului / 130
L8. Structura textului
narativ oral / 132
L9. Strategii de
concepere și de
comprehensiune
a textului oral / 133
L10. Pronumele personal. Pronumele personal de politețe.
Pronumele reflexiv / 134
L11. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv / 136
L12. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ / 138
L13. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât / 140
L14. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ / 141
L15. Pronumele și adjectivul pronominal relativ / 142
L16. Pronumele și adjectivul pronominal negativ / 144
L17. Adjectivul pronominal de întărire / 145
L18. Posibilități combinatorii ale pronumelui și ale adjectivului
pronominal / 146
L19. Structuri textuale:
secvențe de tip
narativ, explicativ,
descriptiv, dialogat.
Integrarea
părților / 148
Recapitulare și evaluare 150 – 152
UNITATEA V
Lumea de pe scenă
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.3,
2.4, 3.2, 3.4, 4.1, 4.3, 4.4
L1. Textul dramatic
Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec / 154
L2. Textul dramatic. Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul / 160
L3. Arta spectacolului. Personajul dramatic / 161
L4. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol / 163
L5. Semnificațiile textului / 165
L6. Dialogul în textul nonliterar. Interviul / 166
L7. Noi pagini – alte idei
Visul unei nopți de vară de William Shakespeare (fragment)/ 169
Proiect de grup:
De la text
la spectacol / 171
L8. Textul dialogat. Tracul
comunicativ / 172
L9. Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului / 174
L10. Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului / 176
L11. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă / 178
L12. Tipare textuale de
structurare a ideilor.
Cererea / 180
Recapitulare și evaluare 182 – 184
UNITATEA VI
Cunoașterea de sine
1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 3.2,
3.3, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2
L1. Textul liric
Harta de Marin Sorescu / 186
L2. Limbajul poeziei. Metafora / 188
L3. Semnificaţiile textului / 190
L4. Noi pagini – alte idei
Cum să faci portretul unei păsări de Jacques Prévert / 191
L5. Despre limba și
cultura țărilor
vecine / 193
L6. Strategii de ascultare
activă / 196
L7. Sintaxa propoziției / 197 L8. Stil: naturalețe,
armonie, varietate,
originalitate,
concizie / 200
Recapitulare și evaluare 202 – 204
Recapitulare finală 205 – 207
Lectură Interculturalitate/
Proiect Comunicare orală Limbă română Redactare
UNITATEA I
Călătorie în necunoscut
1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1,
3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2
L1. Textul narativ literar în proză
Cum e lumea de Veronica D. Niculescu / 10
L2. Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative / 14
L3. Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia / 16
L4. Semnificaţiile textului / 18
L5. Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul / 20
L6. Noi pagini – alte idei
Amintiri din copilărie de Ion Creangă (fragment) / 22
L7. Contacte
culturale / 24
L8. Principii de
interacţiune în
comunicare / 26
L9. Fraza. Norme de punctuație / 28
L10. Conjuncția / 30
L11. Derivarea / 32
L12. Compunerea. Familia lexicală / 34
L13. Pleonasmul / 36
L14. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice / 37
L15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii / 38
L16. Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale
admise/neadmise de normă / 39
L17. Etapele scrierii.
Organizarea
unui text în
funcție de situația
de comunicare / 40
Recapitulare și evaluare 42 – 44
UNITATEA II
Aproape de ceilalți
1.1., 1.2, 1.3, 2.2, 2.4, 3.2,
3.4, 4.1, 4.2, 4.4, 5.1
L1. Textul narativ literar
Popa Tanda de Ioan Slavici / 46
L2. Structura textului narativ / 51
L3. Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția / 53
L4. Conflictul. Complexitatea personajului / 55
L5. Semnificaţiile textului / 57
L6. Noi pagini – alte idei
Inocenții de Ioana Pârvulescu (fragment) / 58
Proiect de grup:
Valorile mele,
valorile
comunităţii / 60
L7. Fapte și opinii.
Textul explicativ / 61
L8. Verbul. Tipuri de verbe / 63
L9. Modurile și timpurile verbului / 66
L10. Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul / 70
L11. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul / 72
L12. Posibilități combinatorii ale verbului.
Circumstanțialul de cauză / 74
L13. Circumstanțialul de scop / 77
L14. Caracterizarea
personajului / 78
Recapitulare și evaluare 80 – 82
UNITATEA III
Harta sentimentelor
1.2, 1.4, 2.1, 2.3, 3.1, 3.3,
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.1
L1. Textul liric
Lacul de Mihai Eminescu / 84
L2. Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor / 86
L3. Limbajul figurat / 88
L4. Semnificațiile textului / 89
L5. Noi pagini – alte idei
Poveste sentimentală de Nichita Stănescu / 90
L6. Tradiţii și
obiceiuri legate
de sentimente
și emoții / 92
L7. Atitudini
comunicative / 94
L8. Textul descriptiv / 96
L9. Substantivul / 98
L10. Prepoziţia / 100
L11. Posibilităţi combinatorii ale substantivului / 102
L12. Adjectivul / 104
L13. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului / 106
L14. Textul
descriptiv / 108
L15. Comentarea unor
pasaje dintr-un text.
Descrierea unei
emoții / 109
Recapitulare și evaluare 110 – 112
UNITATEA IV
Granițe între lumi
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.4, 3.1,
3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1
L1. Textul narativ literar
Moara lui Călifar de Gala Galaction / 114
L2. Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul) / 119
L3. Personajele / 121
L4. Semnificațiile textului / 123
L5. Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia / 125
L6. Noi pagini – alte idei
Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor
de Marguerite Yourcenar (fragment) / 128
L7. Elemente
de mitologie
românească:
Baba-Dochia
și tradiția
mărțișorului / 130
L8. Structura textului
narativ oral / 132
L9. Strategii de
concepere și de
comprehensiune
a textului oral / 133
L10. Pronumele personal. Pronumele personal de politețe.
Pronumele reflexiv / 134
L11. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv / 136
L12. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ / 138
L13. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât / 140
L14. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ / 141
L15. Pronumele și adjectivul pronominal relativ / 142
L16. Pronumele și adjectivul pronominal negativ / 144
L17. Adjectivul pronominal de întărire / 145
L18. Posibilități combinatorii ale pronumelui și ale adjectivului
pronominal / 146
L19. Structuri textuale:
secvențe de tip
narativ, explicativ,
descriptiv, dialogat.
Integrarea
părților / 148
Recapitulare și evaluare 150 – 152
UNITATEA V
Lumea de pe scenă
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.3,
2.4, 3.2, 3.4, 4.1, 4.3, 4.4
L1. Textul dramatic
Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec / 154
L2. Textul dramatic. Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul / 160
L3. Arta spectacolului. Personajul dramatic / 161
L4. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol / 163
L5. Semnificațiile textului / 165
L6. Dialogul în textul nonliterar. Interviul / 166
L7. Noi pagini – alte idei
Visul unei nopți de vară de William Shakespeare (fragment)/ 169
Proiect de grup:
De la text
la spectacol / 171
L8. Textul dialogat. Tracul
comunicativ / 172
L9. Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului / 174
L10. Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului / 176
L11. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă / 178
L12. Tipare textuale de
structurare a ideilor.
Cererea / 180
Recapitulare și evaluare 182 – 184
UNITATEA VI
Cunoașterea de sine
1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 3.2,
3.3, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2
L1. Textul liric
Harta de Marin Sorescu / 186
L2. Limbajul poeziei. Metafora / 188
L3. Semnificaţiile textului / 190
L4. Noi pagini – alte idei
Cum să faci portretul unei păsări de Jacques Prévert / 191
L5. Despre limba și
cultura țărilor
vecine / 193
L6. Strategii de ascultare
activă / 196
L7. Sintaxa propoziției / 197 L8. Stil: naturalețe,
armonie, varietate,
originalitate,
concizie / 200
Recapitulare și evaluare 202 – 204
Recapitulare finală 205 – 207
Competențe generale și specifice
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin
receptarea
și producerea textului oral
1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor
comunicative
din diverse texte monologate și dialogate
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei și puncte de vedere, oferind detalii
semnificative
și exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente
paraverbale și nonverbale adecvate
1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate
de ascultare
activă și de negociere a informaţiei și a relaţiei cu interlocutorii
1.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative, identificând
strategii
personalizate în funcţie de profilul psihologic, de interesele și de nevoile
fiecăruia
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte
literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte
diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul
lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor
consacrate cărţii
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor
procesului de
scriere și selectare a unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează
a fi
prezentate în faţa colegilor
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale
3.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de
redactare,
aplicând în activităţile curente de redactare strategiile învățate,
personalizate în
funcţie de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării
orale și
scrise
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru
înţelegerea și exprimarea clară și precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor
lexicale și semantice cu cele sintactice și morfologice din limba română
standard
4.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convenţiilor ortografice și ortoepice
pentru o
comunicare corectă
4.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenţei
lingvistice,
în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național
și internațional
5.1. Compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor
popoare
Unitatea I
Călătorie în necunoscut
1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1, 3.4,
4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2
Unitatea IV
Granițe între lumi
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.4,
3.1, 3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1
Unitatea V
Lumea
de pe scenă
1.1, 1.2, 1.3, 1.4,
2.1, 2.3, 2.4, 3.2,
3.4, 4.1, 4.3, 4.4
Unitatea III
Harta
sentimentelor
1.2, 1.4, 2.1, 2.3,
3.1, 3.3, 4.1, 4.2,
4.3, 4.4, 4.5, 5.1
Unitatea VI
Cunoașterea
de sine
1.1, 1.4, 2.1, 2.2,
2.3, 3.2, 3.3, 4.2,
4.3, 4.4, 4.5, 5.2
Unitatea II
Aproape
de ceilalți
1.1., 1.2, 1.3,
2.2, 2.4, 3.2, 3.4,
4.1, 4.2, 4.4, 5.1
8
U1 Călătorie în necunoscut
Interculturalitate Contacte culturale
Comunicare orală Principii de interacțiune în comunicare
Redactare Etapele scrierii • Organizarea unui text în raport cu situația de
comunicare
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Fraza. Norme de punctuație • Conjuncția • Derivarea • Compunerea •
Familia lexicală • Pleonasmul • Categoriile semantice •
Confuziile paronimice • Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni • Fonetica •
Termeni științifici • Limbaj popular. Variație regională a limbii •
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
Textul narativ literar în proză • Structură. Legarea secvențelor narative •
Naratorul, personajele, autorul • Enumerația • Textul nonliterar,
textul discontinuu • Anunțul
Lectură
U1
10
Călătorie în necunoscut
Lecţia 1. Textul narativ literar în proză
Cum e lumea
de Veronica D. Niculescu
Dimineaţa devreme, când încă nu mișcă nimeni
în toată grădina, un sunet infim trezește puiul de urs.
Dormea cu capul pe labe pe potecă, aproape de gard.
A deschis ochii și a văzut făptașul: un fluture roșcat
care poposise pe un ciulin, dincolo de gratii, făcând
tulpina uscată să trosnească. Este un fluture neobișnuit
de mare, cu aripi pestriţe, cum n-a mai văzut niciodată.
Ursuleţul întinde gâtul și adulmecă mireasma dulce a
florii. Însă la fluture nu poate ajunge. Nu-i simte atingerea delicată pe vârful
nasului. Doar gratiile reci, cu
vopseaua lor roasă.
De jur împrejur, liniște.
Puiul de urs lovește cu labele din faţă în roata de
cauciuc atârnată de-o sfoară. Întins pe spate, o privește
cum se leagănă, icnește a plictiseală și se uită iarăși
la fluture.
După un timp, apare îngrijitoarea cea grasă, împingând roaba pe cărările
grădinii zoologice. Le aruncă
de mâncare maimuţelor, porcului spinos și păunilor.
Face un pic de curăţenie prin fiecare cușcă, vorbind cu
animalele. Când ajunge la urși, pune sferturi de pâine
neagră și mere în toate jgheaburile de pe latura lungă
a cuștii, vorbind întruna. Așa vorbește ea, îngrijitoarea
cea grasă. Despre vreme și despre durerile de oase care
o supără acum, la capătul verii, când se simte toamna în
aer. Când vede că puiul de urs este treaz și se uită la ea,
se îndreaptă de spate, își pune mâinile în șold și îi zice:
— Ia uite, te-ai trezit cu noaptea-n cap, fetiţo. Păi, de
ce? Ce griji ai tu, să nu poţi dormi? Ia spune-mi! Vezi că
nu spui? Tu n-ai nicio grijă, de-asta taci. Păi, cum să ai,
dacă ești doar un copil?
Îngrijitoarea se apleacă peste roabă, ia de acolo o
pară zemoasă și i-o întinde ursuleţului.
— Doar un copil, asta ești mătăluţă. Ia la mama! Știu,
ușor nu ţi-o fi nici ţie… Cine știe ce viaţă te așteaptă.
Când mă uit la maică-ta, mă ia cu fiori. E aici de atâţia ani. Eu o știu de când
era ca tine, așa. Și-naintea ei
a fost maică-sa. Ei, bunică-ta era un urs sălbatic rău.
Prost a sfârșit-o ea, Bruna. Știu, știu… Ia și mănâncă,
fetiţo, zice îngrijitoarea.
Apoi ursuleţul rămâne singur din nou. Și ce singur
se simte în fiecare dimineaţă ca asta, când mama și
ceilalţi doi pui dorm duși, cuibăriţi în grota din celălalt
capăt al cuștii…
După ce termină para, își amintește de fluturele cel
mare. Se ridică pe labele din spate, întinde gâtul încolo
1 Lucraţi în perechi. Priviți imaginile de mai jos și
asociați-le cu două dintre următoarele cuvinte:
aspiraţie, captivitate, libertate, neputinţă. Justificați-vă alegerile.
a
b
c
d
2 Numește câte două sentimente pe care le asociezi
fiecărei imagini.
3 Ascultă textul alăturat în lectura profesorului.
Lectură
Pentru început
Este scriitoare și
traducătoare. A publicat
volume de povestiri și
romane. Printre cărţile
sale se numără Orchestra
portocalie, Roșu, roșu,
catifea, Simfonia
animalieră, Hibernalia,
Spre văi de jad și sălbăţie.
În 2017, a publicat prima
carte dedicată copiilor și
adolescenţilor, romanul
O vară cu Isidor, o poveste despre prietenie și
libertate, în care este vorba despre aventurile
unei fetiţe de 13 ani din București, care salvează
un condor bătrân de la zoo.
A tradus numeroase cărţi din limba engleză,
din opera unor scriitori celebri, precum
Lewis Carroll și E.B. White.
Cum e lumea este un text inedit.
Veronica D. Niculescu (n. 1968)
Text de bază
11
Textul narativ literar în proză
și-ncoace, căutând să-l mai vadă. Însă fluturele a sorbit tot ce era de sorbit
din floarea mov a ciulinului și a
plecat mai departe.
„Departe“, își zice puiul de urs.
Fiindcă, deși s-a născut aici, știe că există o lume
întreagă dincolo de cușca asta. De acolo, de departe,
vin sunete și mirosuri, nu doar sunetele de pe lacul
din preajmă, unde se plimbă vizitatorii cu barca duminica, și nu doar mirosurile
de mici și de vată de zahăr
din acele duminici. E vorba de un departe mult mai
tainic și mai plin de promisiuni, care există în fiecare
zi, nu doar în cele de sărbătoare. Acel departe pe care
îl bănuiește orice fiinţă, mică sau mare, un loc mai
larg, mai cuprinzător decât cel locuit, locul pe care
fiecare dintre noi îl simte pulsând înăuntru, deși el,
locul, se află în afară.
Și puiul oftează de se clatină tulpina uscată a ciulinului.
S-a născut, ca toţi puii de urs, în ianuarie. Medicul veterinar a strigat
încântat că este fetiţă. Datorită
gulerașului alb, pe care nu-l au decât puţini urși bruni,
i-au pus numele Bianca.
Bianca are acum șapte luni, e mai mare decât câinii cu care vin oamenii în
vizită la zoo, știe să se urce
în copacul din cușcă și are gheare lungi cât degetele
unui copilaș. E înnebunită după joacă. S-ar juca toată
ziua cu fraţii ei. Când însă ei dorm, ca acum, ea visează
cu ochii deschiși și se lasă fermecată de câte-o nălucă
venită de departe, de dincolo. Ca fluturele nemaiîntâlnit vreodată.
Ursuleţul își suge o gheară și se gândește unde s-o
fi dus fluturele. Poate a rămas aici, după colţul cuștii,
unde aleea face o buclă ce separă casa urșilor de
pădure. Lumea de aici, de lumea de dincolo.
*
Ceea ce s-a întâmplat în clipele următoare la Zoo
Sibiu nu avea să fie deslușit prea curând, deși lucrurile
care par incredibile au adesea explicaţii dintre cele
mai simple.
Limpede este un singur lucru acum, când ursuleţul
Bianca gonește pe alee, pe urmele fluturelui: e splendid
în lumea de dincolo de gratii! Pe partea dreaptă este
un lac lunguieţ, raţe sălbatice se trezesc și foșnesc în
desiș, iar în stânga e marginea pădurii. Șiruri de copaci
își trimit umbrele lungi până departe, ca pentru a-și
marca teritoriul. Valea dintre pădure și lac este ca o
palmă întinsă, oferind diamante: iarba este plină de
rouă. Ursuleţul aleargă îmbătat de fericire, scuturând
din căpșorul rotund, împingând cât poate de tare în
labe și spărgând valuri de aer cu pieptul. Blăniţa îi saltă
în spinare ca un cojoc cu un număr prea mare.
Când lacul se termină, se termină și pădurea.
Acum, în luminișul tăiat de poteca pietruită ce face
legătura între grădina zoologică și oraș, ursuleţul
înaintează nestingherit. Nicăieri, niciun om. Bianca
aleargă, aleargă, înnebunită de întinderea nesfârșită
pe care a bănuit-o în unele zile, pe care a visat-o în
unele nopţi, dar pe care nu și-a putut-o închipui întocmai așa.
Acum a ieșit de pe alee.
Acum a intrat într-un parc.
Acum s-a ascuns după un tufiș, așteptând să treacă
un alergător cu căști la urechi.
Acum aleargă printre tufe și copaci, strivind ierburi
înalte și ude, făcând tumbe, oprindu-se ca să adulmece
ciuperci și să soarbă apa dimineţii adunată în scobiturile buturugilor groase.
Acum se odihnește într-un petic de soare, sprijinită
cu spatele de un ciot, cu labele din faţă întinse pe lângă
corp, cu ochii larg deschiși și cu respiraţia tăiată.
Iar acum pornește din nou înainte, unde vede cu
ochii, pe lângă locul de joacă al copiilor, pe lângă căruţa
miniaturală unde un ponei blond este deja înhămat
și-un bărbat mustăcios fumează așezat pe o bancă,
așteptându-și clienţii, copilași pe care să-i plimbe de jur
Lectură L1
U1
12
Călătorie în necunoscut
împrejurul Parcului Sub Arini. Apoi pe malul șerpuit al
pârâului Trinkbach, unde sunt mușuroaie de cârtiţă,
până sub un pod mititel. De aici până în orașul care se
trezește mai este doar o azvârlitură de băţ.
*
Cam în același timp, într-o cameră din centrul Sibiului suna telefonul. Mara
Dumitrescu tocmai se pregătea să plece de-acasă.
— Vai, ce bine că te-am prins. E un urs în oraș! a
strigat mama fetei.
— În oraș? Cum să fie? Ce urs?
— Este! Au zis la televizor. E alarmă. Să nu ieși din
casă! a turuit mama.
— Cum să nu ies, dacă trebuie să mă duc la serviciu? Și trebuie să trec mai
întâi pe la Pașapoarte. Iar
exagerează la știri…
— Nu, Mara, nu te duci nicăieri. Dă drumul la televizor și-o să vezi!
După ce-a terminat conversaţia, Mara a ezitat două
clipe. A aruncat o privire spre telecomandă și una la
ceas. Și a plecat imediat.
Trebuia să ajungă la bibliotecă la opt și jumătate,
nu-și permitea să întârzie, era angajată abia de o
lună. Iar la Pașapoarte, la opt. Of, mama o considera
și acum tot o fetiţă, deși a terminat facultatea în vara
asta. O suna din Deva și dacă se anunţa un cutremur în
București. Îi înţelegea grijile, dar nici chiar așa. Acum,
asta mai lipsea. Un urs! Ce urs? O fi un urs în Brașov și
mama a înţeles că e aici, la Sibiu.
La toate astea s-a gândit Mara Dumitrescu, coborând
din cămăruţa ei cu chirie și ieșind în piaţeta pietruită din centrul vechi, unde
era atât de liniște, încât se
auzeau porumbeii gângurind pe sub streșini.
Cândva, orașul acesta fusese pentru ea un teritoriu necunoscut. Se simţise aici
ca o străină. Acum însă
îi știe fiecare cotlon. De la o vreme, își dorește foarte
tare să plece. Să călătorească. Să vadă și alte locuri, să
cunoască și alte orașe, ba chiar alte ţări. De asta gonește
așa către Pașapoarte. E încântată că a fost invitată la
un festival de poezie în Serbia. În septembrie, o să-și
citească poeziile pe o scenă de pe malul Dunării, în
Belgrad. Mara nu a văzut Dunărea decât o singură dată,
și atunci doar din tren.
*
Când urcă de pe malul pârâului și pășește pe asfalt,
Bianca intră în oraș.
E uluită de tot ce vede aici. De-o parte și de alta sunt
case, cu grădini și garduri înalte. Puiul de urs se miră:
oamenii trăiesc de bunăvoie în cuști? Și cum se face că,
înaintând spre inima orașului, nu se vede niciun om
nicăieri? Pesemne că dorm în cotloanele lor. Dar iată că
tremură o perdea la o fereastră. Și încă una. Apoi apar
și oamenii, rari, unul ici, altul dincolo.
Un paznic doarme pe o bancă, la intrarea într-un
cămin studenţesc. Puiul de urs se apropie și-i adulmecă
ghetele, apoi pleacă tiptil mai departe.
O bătrână care mătură scările Tribunalului o vede
cu coada ochiului, însă crede că este un câine.
— Uuui, câtămai dulăul! Marș de-aici! strigă ea.
În tot acest timp, „BREAKING NEWS: Un urs în libertate în centrul Sibiului!“.
Uriaș, titlul curge pe toate
canalele de știri. Vestea, din ce în ce mai umflată, circulă iute. Perdelele
tremură tot mai des la ferestre. Ușile
și porţile se încuie precaut, pe dinăuntru. Clic, clic. Și
iarăși clic, clic: pușca unui medic veterinar și a unui
vânător, așteptând ivirea ursului în cătare.
*
Când intră în curtea Direcţiei Generale de Pașapoarte, visând la luminiţele de
pe Dunăre, Mara
Dumitrescu simte în aer o vibraţie ciudată, chiar înainte să audă sau să vadă
ceva.
Aude niște strigăte, dar înţelege târziu că se strigă
la ea.
Vede niște oameni sus, la ferestre, dar nu înţelege
ce vor de la ea.
— Ieși!
— Pleacă!
— Domnișoară, n-auzi?! Du-te de-aici!
— Trântește-te la pământ!
Sub bolta de la intrarea în curtea interioară, Mara
încremenește privind la toţi oamenii ăștia. Par să fie
funcţionari, dar uite și niște jandarmi, poliţiști, uite și
doi oameni cu pușca la umăr.
— Ce se întâmplă?… bâiguie fata.
Abia atunci, uitându-se înainte, în locul către care
sunt aţintite puștile, vede și ea.
În capătul curţii, lângă zidul galben cu tencuială
scorojită, într-un ghiveci mare de lemn, scăldat în
lumina soarelui, este ursul. Ridicat între mușcatele
curgătoare, pipăie cu labele din faţă peretele, căutând
să-l escaladeze cumva și să dispară de-aici. Însă zidul
Lectură
13
Textul narativ literar în proză
este înalt și imposibil de trecut. Ursuleţul pricepe și
scâncește, privind peste umăr înapoi, în curtea pustie. Știe că este înconjurat
de oameni acum. I-a văzut
și i-a auzit, sunt sus, de jur împrejur, strigă la el ca la o
arătare îngrozitoare:
— Ursul!
— Uite-l!
— Nu-l pierdeţi din ochi! Să nu iasă viu de aici!
Însă acolo, la intrare, este încă pustiu. Un singur
om, chiar sub boltă, o fată mărunţică pe care poate c-ar
reuși s-o păcălească, să treacă în goană pe lângă ea,
să fugă pe unde-a venit, străduţă cu străduţă înapoi,
prin parc, pe lângă omul cu ponei, pe lângă buturugi
și ciuperci, prin valea presărată cu rouă, da, înapoi, pe
urmele fluturelui, și înapoi prin ușiţa uitată deschisă
de îngrijitoarea cea bună, lângă roata de cauciuc, lângă
fraţi, lângă mamă. Să fugă!
Clic, se aude. Clic, iarăși.
Fără să mai stea o clipă pe gânduri, Mara se repede
spre urs chiar în clipa în care și ursul pare că dă să
fugă înspre ea.
— Foc! se aude un strigăt.
— Nu trageţi! strigă fata, cu o forţă pe care nu-și
închipuise c-o are.
Din câteva salturi, a și ajuns lângă el. Se pune cu tot
trupul ei subţirel în faţa animalului. Ursul, care părea
mai zdravăn când era ridicat pe labele din spate, s-a
făcut mic acum, stă ghemuit în spatele ei, mârâind și
înfigându-și ghearele în pământ.
O pală puternică de vânt străbate brusc curtea. Un
pocnet și pietrele din pavaj se înroșesc într-o clipă.
— Nu, nu!… strigă Mara.
Dar nu, nu se poate să fi tras. S-ar fi auzit mult mai
puternic. S-or fi trântit niște ferestre, vreo ușă. Și nu, pe
pavaj nu e sânge. Vântul scutură mușcatele din ghiveci.
Petale lângă petale se aștern pe jos, în timp ce puștile
tremură pe umărul celor care încă așteaptă.
— E doar un pui, le strigă fata, cu braţele deschise.
Nu vedeţi? Pare mare, dar e numai un pui!
Îi tremură mâinile când spune asta și, fără să-și dea
seama de ce, gândul îi zboară dintr-odată la mama.
Urletele mulţimii se transformă în vorbe, apoi vorbele-n șoapte, șoaptele-n
răsuflări de ușurare:
— E-un pui! se aude de ici și de colo.
— Da, domnule, e numai un pui.
— N-o fi vrut decât să vadă și el cum e lumea…
Lumea se uită la ursuleţ. Ursuleţul privește fermecat
petalele roșii ale mușcatelor, purtate de vânt prin faţa
ochilor săi înainte să se aștearnă pe jos. Seamănă atât
de mult cu fluturele pe urmele căruia a plecat de acasă!
Lectură L1
1 Completează, în caiet, tabelul de mai jos cu două situaţii din text care te-au
impresionat și menţionează emoţiile
pe care ţi le-a provocat fiecare dintre acestea.
Situaţii Emoţii
2 Între emoţiile identificate de tine sunt și unele contradictorii?
Precizează-le.
3 Lucraţi în perechi. Discutaţi despre alte modalități în care ar fi putut să
reacționeze fata. Voi cum ați fi procedat?
4 Autoarea textului Cum e lumea, Veronica D. Niculescu, îţi adresează două
întrebări. Formulează răspunsuri și trimite-i-le pe adresa editurii.
a Ce asemănări ai observat între ursuleţul și fata din povestire?
b Ai dorit vreodată să pleci într-un loc necunoscut, unde nu ai mai fost
niciodată? Unde și de ce?
Impresii după prima lectură
U1
14
Călătorie în necunoscut
Explorare
Acţiunea, timpul și spaţiul
1 Lucraţi în grupe de 5 – 6 elevi, pentru a rezolva sarcinile de mai jos.
a Delimitaţi textul Cum e lumea în zece fragmente
logice și identificaţi pentru fiecare cuvântul-cheie.
Scrieţi cuvintele-cheie pe bileţele și lipiţi-le pe
tablă, într-un organizator de tipul celui dat.
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
G1
G2
G3
G4
G5
S1, S2 ... S10 = secvențele textului; G1, G2 ... G5 = grupe
b Analizaţi cuvintele-cheie găsite de colegii voștri și
observaţi dacă există diferenţe faţă de cuvintele propuse de grupa voastră.
Stabiliţi varianta care vi se
pare cea mai potrivită.
c Formulaţi ideile principale corespunzătoare cuvintelor-cheie stabilite.
2 În ce anotimp se desfășoară acţiunea? Justifică-ţi răspunsul printr-o secvenţă
din text.
3 Alege varianta corectă, menționând pasajele din text
care te-au ajutat să răspunzi. Acțiunea se desfășoară:
a pe parcursul primelor ore ale dimineţii;
b pe parcursul după-amiezii;
c pe parcursul unei zile.
4 În text sunt menţionate numele a patru orașe din
România. Identifică-le și precizează în care dintre
acestea se desfășoară acţiunea.
5 Etichetele date indică locuri ale desfășurării acţiunii.
Transcrie-le în caiet pe cele asociate aventurii Biancăi, în ordinea în care le
explorează puiul de urs. Precizează care personaj din text se asociază
celorlalte
locuri ale desfășurării acţiunii. Menționează dacă
există vreun loc în care aceste personaje se întâlnesc.
cămăruţa tribunalul malul lacului
zoo Direcţia Generală de Pașapoarte
piaţeta din centru Parcul Sub Arini
6 Folosind aplicațiile Google Maps sau Google Earth,
urmărește drumul Biancăi de la zoo până în oraș.
Realizează în caiet o hartă a drumului, notând pe ea
trei repere spațiale intermediare care nu sunt indicate în text.
Legarea secvenţelor narative. Înlănţuirea.
Alternanţa
1 Selectează, din textul Cum e lumea, cuvinte sau grupuri de cuvinte care
asigură trecerea de la o secvenţă
narativă la alta.
2 Identifică o secvenţă în care naratorul întrerupe firul
narativ inițial și introduce un fir narativ nou. Ce cuvinte
utilizează pentru a face această trecere?
Lecţia 2. Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative
Lectură
15
Aplicații
1 R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează). Formulați ideile secundare ale
textului. Un elev aruncă o
minge de pluș sau de hârtie și pune o întrebare al
cărei răspuns să reprezinte o idee secundară pentru
o secvenţă a textului. Elevul care prinde mingea răspunde la întrebare și aruncă
mingea altui elev, formulând o altă întrebare, al cărei răspuns să reprezinte
o idee secundară corespunzătoare următoarei secvenţe a textului. Notaţi în
caiete ideile secundare la
care ați ajuns.
2 Redactează rezumatul textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu, utilizând
ideile principale și ideile
secundare formulate la exercițiul precedent.
3 Numește timpul verbal dominant în relatarea întâmplărilor. Care crezi că este
efectul pe care îl generează
utilizarea acestui timp verbal?
4 Indică, din prima parte a textului, o secvenţă în care
este utilizat un alt timp verbal. Care este rolul acestuia?
5 Care crezi că este rolul utilizării repetate a adverbului
acum la începutul enunțurilor din secvența a șasea a
textului? Justifică-ți opțiunea.
6 Alege una dintre imaginile de mai jos, care ţi se pare
că reprezintă cel mai bine raportul dintre firele narative ale textului.
Justifică-ţi alegerea.
Provocări
Caută pe internet informații despre Dumbrava Sibiului și fotografii cu aceasta.
Alcătuiește un poster cu rezultatele
găsite, în care să surprinzi și unele detalii prezente în text.
Portofoliu
Imaginează-ţi că ești Mara. Redactează o pagină de jurnal în care să relatezi
experienţa pe care ai trăit-o când ai salvat puiul de urs, exprimându-ți
emoțiile și reacțiile față de eveniment.
Textul narativ literar prezintă întâmplări imaginare, desfășurate într-o ordine
logică și temporală.
Înlănțuirea este procedeul de juxtapunere, de legare între ele a secvențelor
aceluiași fir narativ într-o ordine
cronologică a întâmplărilor. Trecerea de la o secvență la alta se poate face
prin alăturare sau prin utilizarea unor
cuvinte, expresii, formule care asigură continuitatea: apoi, când, după aceea,
după un timp, imediat după, la un
moment dat, în cele din urmă etc.
Alternanța este procedeul prin care două fire narative sunt prezentate ca
desfășurându-se în paralel. Naratorul
împletește cele două șiruri de întâmplări, întrerupând un fir narativ, pentru
a-l continua pe celălalt. În trecerea de
la un fir narativ la altul, naratorul poate utiliza unele cuvinte, expresii sau
formule specifice: în acest timp, în același
timp, pe când se întâmplau acestea etc.
Lectură Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative L2
Repere
a b c
U1
16
Călătorie în necunoscut
Lecţia 3. Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia
Naratorul, personajele, autorul
Explorare
1 Precizează dacă povestitorul întâmplărilor este o voce
anonimă, un martor sau un participant la acţiune.
2 Cine este autoarea textului? Alege, dintre cărțile pe
care le-a scris, una al cărei titlu ți se pare cel mai
atractiv. Motivează-ţi alegerea.
3 Precizează la ce persoană este relatată întâmplarea.
4 Notează, în caiet, personajele care apar în text.
5 Identifică, în ultima secvență a textului, un paragraf în
care mai multe personaje se comportă ca unul singur.
Prin ce cuvânt sunt numite acele personaje?
Enumerația
Explorare
1 Identifică în text pasajul în care sunt numite animalele
hrănite de îngrijitoare înaintea puiului de urs.
2 Ce semn de punctuație delimitează substantivele înșiruite în pasajul de la
exercițiul anterior?
Lectură
Textul narativ literar este cel în care un narator relatează o povestire
imaginară.
Naratorul este vocea anonimă sau personajul care relatează povestirea și este
imaginat de autor. Când este personaj, poate fi implicat în acțiune sau poate fi
doar un martor neimplicat în aceasta. Dacă este personaj implicat, naratorul
relatează povestirea la
persoana I. Atunci când naratorul este o voce anonimă, acesta povestește la
persoana
a III-a. El privește din afară întâmplările, de deasupra, de obicei știind totul
despre acestea și despre personaje.
Personajele sunt ființele umane, animalele sau obiectele care îndeplinesc
acțiunile
dintr-un text narativ. Ele pot fi principale, secundare, episodice sau
figuranți, în funcție
de contribuția pe care o au la desfășurarea întâmplărilor. Dacă un grup de mai
multe personaje acționează ca unul singur, acestea au rol de personaj colectiv.
Autorul este o persoană care există în lumea reală, având o identitate concretă.
Naratorul, personajele și întâmplările din textul narativ aparțin unei lumi
imaginate de autor.
Lumile ficționale create de scriitori seamănă în grade diferite cu realitatea.
Repere
Enumeraţia este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor termeni de
același fel (substantive, adjective,
verbe etc.), pentru a atrage atenția asupra aspectelor descrise, pentru
accentuarea ideii exprimate sau pentru
detalierea imaginii prezentate. Termenii unei enumeraţii se despart prin
virgulă. Uneori, termenii enumerației sunt
așezați la distanță unul de altul. Enumerația se poate combina și cu alte figuri
de stil.
Repere
Aplicații
1 Ce legătură crezi că există între imaginea alăturată și
raportul narator – personaje?
2 Explică de ce naratorul știe ce se întâmplă simultan în
ambele fire narative din textul Cum e lumea.
17
3 Menţionează o întâmplare care ar fi lipsit din text dacă
relatarea s-ar fi făcut: a din perspectiva puiului de
urs; b din perspectiva Marei.
4 Indică un pasaj în care naratorul se oprește din relatare și reflectează
asupra vieţii.
5 Identifică în text secvenţa în care sunt menţionate trăsăturile fizice ale
puiului de urs și menţionează-le.
6 Privește ilustraţia de la pagina 12. Ce trăsături ale
puiului de urs sunt surprinse în text și nu sunt evidenţiate în ilustraţie?
7 Explică prin ce se deosebește personajul principal din
text de celelalte personaje.
8 Îți amintești povestea lui Fram, din cartea la care se
face referire mai jos? Prin ce se aseamănă Fram cu
Bianca? Ce diferențe există între cei doi urși?
Fram, ursul polar de Cezar Petrescu,
ilustrație de Dan Ungureanu
9 Prin ce diferă ursuleţul Bianca de un ursuleţ obișnuit?
10 Indică figura de stil utilizată în fragmentul: „«Departe»,
își zice puiul de urs“. În ce alte texte studiate sau citite
de tine ai mai întâlnit-o?
11 Notează, în caiet, trăsăturile personajelor ce se pot
desprinde din fragmentele date.
a Bianca: „Puiul de urs lovește cu labele din faţă în
roata de cauciuc atârnată de-o sfoară.“
b Îngrijitoarea: „Doar un copil, asta ești mătăluţă. Ia la
mama! Știu, ușor nu ţi-o fi nici ţie...“
c Mara: „Of, mama o considera și acum tot o fetiţă,
deși a terminat facultatea în vara asta.“
12 Ce sentiment al Biancăi se desprinde din fragmentul
„Și puiul oftează de se clatină tulpina uscată a ciulinului.“? Alege dintre
următoarele variante sau propune
un alt răspuns, motivându-l: a resemnare; b teamă;
c tristețe.
13 Precizează ce rol are enumeraţia în fragmentul: „să
fugă pe unde-a venit, străduţă cu străduţă înapoi, prin
parc, pe lângă omul cu ponei, pe lângă buturugi și
ciuperci, prin valea presărată cu rouă.“
14 Ce trăsătură comună au Mara și Bianca? Justifică-ţi
răspunsul printr-o secvenţă din text.
15 Harta personajelor. Lucraţi în grupe de 4 – 5 elevi.
• Pe o foaie, scrieţi în centru numele personajului principal. Adăugați, sub
nume, trăsătura morală cea mai
importantă a personajului.
• Notaţi apoi, în jurul său, celelalte personaje din
text. Evidenţiaţi, prin săgeţi, legăturile dintre ele.
• Menţionaţi, pentru fiecare, statutul ocupat în text
(secundar, episodic, figurant, individual sau colectiv)
și câte o trăsătură morală. Puteţi introduce în planșele
voastre și desene.
• Prezentaţi planșele în faţa clasei.
16 Ce stare de spirit a mulțimii se desprinde din dialogul
de mai jos? Alege dintre următoarele variante: furie,
îngrijorare, panică, spaimă.
„— Ieși!
— Pleacă!
— Domnișoară, n-auzi?! Du-te de-aici!
— Trântește-te la pământ!“
17 Transcrie un dialog din text în care se exprimă furia
mulțimii. De ce se manifestă oamenii în acest fel?
18 În fragmentul de mai jos este surprinsă schimbarea
de atitudine a mulțimii. Ce îi determină pe oameni
să-și schimbe perspectiva?
„Urletele mulțimii se transformă în vorbe, apoi vorbele-n șoapte, șoaptele-n
răsuflări de ușurare:
— E-un pui! se aude de ici și de colo.
— Da, domnule, e numai un pui.“
Portofoliu
Rescrie ce se petrece în curtea Direcţiei Generale de
Pașapoarte din perspectiva Biancăi, la persoana I,
punând accent pe sentimentele puiului de urs. Completează și observă
modificările pe care le presupune
această perspectivă, rescrierea (coloana R a tabelului
alăturat), față de textul Cum e lumea (coloana T).
T R
Ce sentimente ale Biancăi sunt surprinse
Ce fapte sunt observate
Ce fapte nu sunt observate
Lectură Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia L3
U1
18
Călătorie în necunoscut
Lecţia 4. Semnificaţiile textului
Interpretare
1 Titlul textului, Cum e lumea, nu este urmat de un semn
de punctuaţie. Ce intonaţie ţi se pare potrivită pentru
a-l rosti? Ce crezi că a vrut să sugereze autoarea prin
acest titlu?
2 Propune un alt titlu care ţi se pare potrivit pentru textul Veronicăi D.
Niculescu. Justifică-ţi propunerea.
3 Îngrijitoarea afirmă despre puiul de urs că este „doar
un copil“. Ce activităţi ale puiului de urs, specifice
copilăriei, identifici în prima secvenţă a textului?
4 În basme, lumea de dincolo este cea în care trăiesc
ființele fabuloase. De ce pentru Bianca ceea ce se află
în afara cuștii este „lumea de dincolo“?
5 De ce crezi că pe bunica Biancăi o chema Bruna?
6 În opinia îngrijitoarei, Bianca nu are griji, fiind doar un
ursuleț. La ce fel de griji crezi că se referă femeia?
7 Ești de acord cu opinia îngrijitoarei? Recitește primele
cinci secvențe din text. Care sunt grijile puiului de urs?
8 Precizează la ce crezi că se referă îngrijitoarea atunci
când afirmă: „Ușor nu ţi-o fi nici ţie...“
9 Care este cel mai arzător vis al puiului de urs? Identifică secvenţa în care
este prezentat acest vis.
10 Bianca trăiește într-o cușcă, la zoo. Crezi că acest fapt
determină visul ei sau visul ei ar fi fost același și în alte
împrejurări? Formulează-ţi răspunsul, referindu-te și
la fragmentul redat în continuare:
„... un departe mult mai tainic și mai plin de promisiuni, care există în
fiecare zi, nu doar în cele de sărbătoare. Acel departe pe care îl bănuiește
orice fiinţă,
mică sau mare, un loc mai larg, mai cuprinzător decât
cel locuit, locul pe care fiecare dintre noi îl simte
pulsând înăuntrul său, deși el, locul, se află în afară.“
11 Lucrați în perechi. În text se afirmă că „lucrurile care
par incredibile au adesea explicații dintre cele mai
simple“. Descoperiți la ce situație din text se referă
această observație. Fiecare dintre voi își amintește o
situație din propria experiență care confirmă această
idee și i-o prezintă celuilalt.
12 În text se afirmă că „ceea ce s-a întâmplat în clipele
următoare la Zoo Sibiu nu avea să fie deslușit prea
curând“. De ce crezi că naratorul amână oferirea unei
explicații despre fuga Biancăi?
13 Aflaţi în libertate, puii de urs nu fug niciodată departe
de ursoaice. Cum îţi explici faptul că puiul de urs din
text fuge? Ce semnificaţie crezi că are fuga sa? Alege
varianta care ţi se pare potrivită și justifică-ţi opţiunea:
a dorinţa de explorare;
b dorinţa de independenţă;
c dorinţa de libertate.
14 Ţi s-a părut dificil să alegi o variantă la exerciţiul anterior? De ce?
Explică legăturile ce se pot stabili între
cele trei variante.
15 Lucrați în perechi. Priviți imaginile date, care surprind:
a o ilustrație din cartea Sinbad marinarul, în care
personajul principal, într-una din călătoriile sale,
ajunge în Valea Diamantelor;
b o fotografie din Diamond Valley, un loc din centrul
Nevadei, SUA.
a
b
Locul în care aleargă Bianca este surprins în text astfel: „Valea dintre pădure
și lac este ca o palmă întinsă,
oferind diamante: iarba este plină de rouă.“ Care dintre cele două imagini vi se
pare mai potrivită pentru a
ilustra acest loc? De ce?
16 Mara își dorește și ea foarte mult să plece, să exploreze teritorii noi. Care
sunt „gratiile“ simbolice cu care
se confruntă fata?
17 Mara nu și-a dorit să plece din Sibiu cât timp orașul
a fost pentru ea un „teritoriu necunoscut“. Cum îți
explici faptul că oamenii sunt atrași de călătorii în
locuri noi?
18 Când ajunge în oraș, Bianca se miră că „oamenii locuiesc de bunăvoie în
cuști“. Ce semnificaţie crezi că are
această observaţie?
Lectură
19
Provocări
1 Imaginează-ți ce s-a întâmplat cu puiul de urs după ce a fost salvat de Mara,
în acea dimineață. Redactează o narațiune
de 5 – 10 rânduri în care să surprinzi evenimentele ce au urmat.
2 Seria de filme de animaţie Madagascar, regizate de Eric Darnell și Tom McGrath
și produse de DreamWorks Animation,
surprinde aventurile unor animale evadate de la zoo. Urmărește-le împreună cu
familia ta și alcătuiește un poster
în care să integrezi imagini și informaţii despre această serie de filme.
3 În trecut, termenul menajerie desemna locurile special amenajate în care erau
ţinute animale vii, în semn de prestigiu
al celor care le dețineau, de obicei conducători importanți, sau pentru a fi
prezentate publicului. Cea mai veche despre care se cunosc date a existat în
capitala Egiptului antic, Nekhen. Aceasta datează din jurul anului 3500 î.H. O
alta
îi aparţinuse primei mari regine a Egiptului, Hatșepsut, în 1500 î.H. În
vremurile moderne, prima grădină zoologică a
fost deschisă în 1793, la Paris. În România, prima grădină zoologică a fost
deschisă în 1929, la Sibiu, în pădurea
Dumbrava. Alcătuiește o listă cu avantaje și cu dezavantaje ale existenţei
grădinilor zoologice.
Elefant din India, în Jardin des Plantes (Paris), prima grădină zoologică
modernă
Semnificaţiile textului
19 Cum reacţionează majoritatea oamenilor din clădirea
Direcţiei Generale pentru Pașapoarte înainte și după
intervenția Marei? Identifică atitudinile acestora, ilustrându-le cu exemple din
text.
20 De ce crezi că Mara se gândește la mama ei atunci
când rostește replica „Nu vedeţi? Pare mare, dar e
doar un pui!“.
21 Privește pictura alăturată. Observă care este atitudinea oamenilor și
stabilește asemănări și deosebiri
între aceștia și cei din clădirea Direcţiei Generale pentru Pașapoarte.
22 Identifică situațiile în care apare în text fluturele. Ce
semnificație crezi că are acesta?
23 De ce crezi că Bianca asociază petalele mușcatelor cu
fluturele, în ultimul enunț al textului?
24 Formulează un răspuns de 3 – 4 rânduri la întrebarea
„Cum e lumea?“, referindu-te la situațiile din textul
Veronicăi D. Niculescu.
Jules Scalbert (1851 – 1928), Jardin des Plantes
(Grădina botanică), ulei pe pânză
Lectură L4
U1
20
Călătorie în necunoscut Lectură
1 Precizează cum te-ai pregăti pentru una dintre
situațiile de mai jos.
• Vrei să vizitezi Grădina Zoologică din Sibiu și ai
prefera să mergi acolo în Ziua Porților Deschise.
Unde cauți informații despre data în care se
desfășoară și despre activitățile acestei zile?
• Vei călători din localitatea unde locuiești spre Sibiu,
împreună cu părinții tăi. Aceștia sunt de acord să
luați cu voi și alți colegi de școală, cu condiția să
vină însoțiți de părinții lor. Pentru a face publică ocazia, concepi un mesaj pe
care îl lipești la avizierul
școlii. Ce informații importante notezi în el?
ANUNȚ
• Tu și ceilalți colegi, împreună cu părinții, veți
călători cu trenul până la Sibiu. Din gară, va trebui să vă descurcați pentru a
ajunge la zoo. De
unde te informezi cu privire la mijloacele de
transport pe care le poți utiliza?
2 Citește textul alăturat.
Lecţia 5. Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul
Programul
Zilei Porților Deschise
Grădina Zoologică Sibiu organizează vineri, 9 august,
Ziua Porților Deschise, cu ocazia aniversării Zilei Internaţionale a Grădinilor
Zoologice și a Parcurilor. Pe parcursul zilei, intrarea va fi liberă atât pentru
copii, cât și
pentru adulți. Program de funcționare: 11 – 19.
Cum ajungeți la noi
Grădina Zoologică Sibiu se află în Pădurea Dumbrava, la 5 km de centrul
orașului, în direcţia Rășinari,
pe Drumul Judeţean 106A.
Pentru a intra în Grădina Zoologică Sibiu, vizitatorii
pot utiliza atât intrarea dinspre Calea Dumbrăvii, cât și
pe cea dinspre cartierul Valea Aurie (de pe strada Ludoș).
Cu mașina
Din centrul orașului urmaţi Calea Dumbrăvii și indicatoarele spre grădina
zoologică. Intrarea și parcarea
se află vizavi de Hotelul Hilton.
Cu autobuzul
Gară – Calea Dumbrăvii
(Grădina Zoologică Sibiu)
Viile Sibiului –
Calea Dumbrăvii
(Grădina Zoologică Sibiu)
Traseu 13 Traseu 1
Completează enunțurile de mai jos și notează-le în caiet.
a Mi s-a părut interesant că ... .
b Mi s-a părut util textul, pentru că ... .
c Am reținut din text că ... .
d Nu am înțeles destul de clar ... .
e Cel mai important lucru pe care l-am aflat este că ... .
Explorare
1 Precizează care este scopul acestui text. Alege dintre următoarele variante:
a de a amuza; b de a convinge; c de a informa; d de a uimi.
2 Care este tema textului? Ce te-a ajutat să te decizi asupra răspunsului?
3 Indică două informații importante pe care le-ai identificat în text.
Pentru început Text de bază
Impresii după prima lectură
21
Lectură Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul
Textul nonliterar se referă la aspecte ale realității. Acesta poate avea scopul
de a informa, de a convinge, de a
amuza etc. Din categoria textelor nonliterare fac parte: afișul, anunțul,
articolul de dicționar, articolul de ziar,
biletul, eticheta, fluturașul, interviul, invitația, reportajul etc. Textul
nonliterar poate fi continuu sau discontinuu.
Textul continuu este organizat doar în enunțuri și paragrafe care au unitate de
sens.
Textul discontinuu prezintă informații organizate:
a sub forma unor secvențe de text ce pot fi înțelese distinct, fără legătură
între ele;
b sub forma unor liste, grafice, diagrame.
Textele discontinue pot fi: articole de dicționar, anunțuri, fluturași,
calendare, grafice, liste, tabele, cuprinsuri,
scheme etc.
Anunțul este un text nonliterar prezent în locuri publice, în ziare, în reviste
sau pe internet. Anunțul are ca scop
prezentarea unor informații despre produse sau servicii, în vederea utilizării
sau achiziționării acestora. Titlul este
o componentă importantă a anunțului, pentru că acesta trebuie să atragă atenția
asupra produsului sau serviciului oferit. De asemenea, descrierea produsului sau
a serviciului trebuie să fie clară, succintă și să pună în evidență
caracteristicile cele mai importante.
Anunțul se construiește în jurul unor întrebări esențiale:
Ce? – tema anunțului: obiectul, ființa, produsul, serviciul etc.;
Cum? – prin ce modalitate se poate beneficia de ceea ce prezintă
anunțul;
Unde? – locul unde sunt disponibile obiectul, ființa, produsul,
serviciul prezentate în anunț;
Când? – în ce perioadă sunt disponibile obiectul, ființa, produsul,
serviciul prezentate în anunț.
Aplicații
1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Alcătuiți postere în care
să integrați răspunsuri la cele patru întrebări esențiale,
cu privire la anunțul de la pagina 20. Prezentați-le în
fața clasei.
Ce? Cum? Unde? Când?
2 Ce caracteristici ale anunțului citit permit încadrarea
sa în categoria textelor discontinue?
3 Anunțul citit conține o secvență în care este indicat
traseul cu mașina. Ce elemente vizuale crezi că ar
putea fi introduse în secvența respectivă, pentru a-i
ușura conducătorului auto ajungerea la destinație?
4 Lucrați în grupele inițiale, de 4 – 5 elevi. Redactați
un anunț care să se refere la un eveniment ce se va
petrece în școala voastră. Completați pe o planșă un
organizator grafic în care să stabiliți mai întâi răspunsurile la cele patru
întrebări esențiale, apoi redactați
anunțul propriu-zis.
Portofoliu
Utilizând aplicația Google Maps, realizează o simulare a traseului pe care îl
parcurge un autoturism care
intră în Sibiu dinspre Brașov, pentru a ajunge la Zoo
Sibiu. Rescrie secvența din anunț destinată drumului
cu mașina, inserând numele unor străzi. Desenează
harta acestui traseu.
Autoevaluare (L1 – L5)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... . MINITEST
4 Observă modul în care este organizată informația în text. Ce particularitate
observi în ultima secvență a acestuia,
intitulată Cu autobuzul?
5 Cine crezi că transmite informațiile din text? Cui i se adresează aceste
informații?
L5
Repere
U1
22
Călătorie în necunoscut
Dar vai de masul nostru! Aici, pe prispa unui rotar,
puțin de nu era să rămânem chiori. De cu seară și până
după miezul nopții am stat numai într-o fumăraie de
baligi, ca la carantină, și tot ne-au coșit7 țânțarii.
— Așa-i viața câmpenească, zise moș Luca […]. Cum
treci Siretul, apa-i rea și lemnele pe sponci8; iar vara
te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic.
N-aș trăi la câmp, Doamne ferește!
Și așa, luându-ne rămas-bun de la gazdă, care era
tot afară culcat, pe altă prispă, plecăm. Și cum ieșim
în șleah9, părerea noastră de bine: întâlnim câțiva
oameni, cu niște care cu draniță10, mergând spre Iași.
Ne întovărășim cu dânșii, de frica lăieșilor11 din Ruginoasa, și hai-hai,
hai-hai, până-n ziuă, iacătă-ne în
Târgul-Frumos, unde-am și înjunghiat câțiva harbuji12
într-ales, de ne-am potolit, deocamdată, și foamea, și
setea. Apoi, după ce s-au hodinit caii, am pornit înainte,
spre Podu-Leloaie; și de aici, tot înainte spre Iași, mai
mult pe jos decât în căruță, căci zmeii lui moș Luca se
muiaseră de tot; și țăranii noștri, glumeți cum sunt ei,
ne tot șfichiuiau13 […].
7 a se coși (vb., reg. despre piele) – a se bășica, a se umfla. 8 pe sponci
(expresie cu valoare adv.) – în cantitate mică, puțin. 9 șleau (var. șleah;
s.n.) – drum de țară, neamenajat, bătătorit de căruțe. 10 draniță (s.f.) –
bucată de lemn lungă de un metru. 11 lăieș (s.m.) – țigan nomad, care face parte
dintr-o ceată. 12 harbuz (s.m.) – pepene verde, lubeniță. 13 a șfichiui (vb.) –
a lovi scurt, a biciui, a plesni; (aici) a lua peste picior.
Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la
munte strămutat la câmp și pruncul, dezlipit de la
sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din
Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea
să plec la Socola1, după stăruința mamei. […] Și Iașii,
pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de
Neamț, ca Fălticenii. […] Dar acum se schimba vorba:
o cale scurtă de două poște2, de la Fălticeni la Neamț,
nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și
obositoare, de la Iași până la Neamț. Căci nu vă pară
șagă3: de la Neamț până la Iași e câtu-i de la Iași până
la Neamț, nici mai mult, nici mai puțin. […]
Și, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia,
cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna
părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în
lacrimi și, după ce ne suim în căruță, supărați și plânși,
ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul4 nostru, dă
bici cailor […].
După un scurt popas, făcut la podul de la Timișești,
de pe Moldova, pornim înainte spre Moțca și suim
încet-încet codrul Pășcanilor. Apoi, din vârful acestui
codru, mai aruncăm, nemernicii5 de noi, câte-o căutătură jalnică spre munții
Neamțului: uriașii munți,
cu vârfurile ascunse în nouri, de unde purced izvoarele și se revarsă pâraiele
cu răpejune, șopotind tainic, în mersul lor neîncetat, și ducând, poate, cu sine
multe-multe patimi și ahturi omenești, să le înece-n
Dunărea măreață!
— Ei, ei! măi Zaharie, zic eu, coborându-ne la vale
spre Pășcani; de-acum și munții i-am pierdut din
vedere, și înstrăinarea noastră este hotărâtă cine știe
pentru câtă vreme!
— Cum ne-a fi scris de la Dumnezeu sfântul, zise
Zaharia, cu glasul aproape stins, ș-apoi rămase dus pe
gânduri tot drumul, până la Blăgești, peste Siret, unde
ne-a fost și masul6 în noaptea aceea.
1 Socola (s.f.) – mănăstire unde funcționa o școală teologică. 2 poștă (s.f.) –
unitate de măsură a distanțelor, egală cu cca 20 km. 3 șagă (s.f.) – glumă. 4
harabagiu (s.m.) – căruțaș plătit să transporte mărfuri sau oameni. 5 nemernic
(s. și adj.) – (pop.) om vrednic de milă, sărman. 6 mas (s.n.) – popas.
Lecţia 6. Noi pagini – alte idei
Lectură
Text auxiliar
Călătoria este o formă de a descoperi lumea și mulți scriitori o abordează în
operele lor. În povestirea Cum e
lumea de Veronica D. Niculescu, Bianca, puiul de urs, pornește într-o astfel de
călătorie și află lucruri noi, atât despre ceilalți, cât și despre sine, unele
fascinante, altele înfricoșătoare. Însă nu întotdeauna oamenii asociază
explorarea și călătoria cu bucuria de a cunoaște. Uneori, îndepărtarea de
locurile cunoscute poate aduce și disconfort,
teamă sau melancolie, fiindcă apare dorul de casă.
Amintirile din copilărie de Ion Creangă au fost scrise în perioada 1881 – 1888
și au apărut inițial în revista
Convorbiri literare. Citește pasajele de mai jos, care surprind plecarea lui
Nică de acasă, din satul Humulești
(astăzi, parte a orașului Târgu-Neamț), spre școala teologică de la Socola.
23
Noi pagini – alte idei
Discutarea textului
1 Cine este naratorul în fragmentul citat?
2 Care sunt celelalte personaje?
3 Explică toate comparațiile din primul enunț, prin care personajul își
motivează dificultatea de a pleca de acasă.
4 Prima dintre comparații se referă la urși. Spre deosebire de textul Veronicăi
D. Niculescu, în care Bianca fuge de
lângă mama sa, în textul lui Ion Creangă se afirmă că ursul nu se dă ușor scos
din bârlog. Cum explici opoziția dintre cele două situații?
5 De ce crezi că naratorul afirmă că „de la Neamț până la Iași e câtu-i de la
Iași până la Neamț, nici mai mult, nici mai
puțin“? Ce efect asupra cititorului urmărește el să provoace prin această
afirmație?
6 Precizează ce emoție sugerează replica „Ei, ei! măi Zaharie, zic eu,
coborându-ne la vale spre Pășcani; de-acum și
munții i-am pierdut din vedere, și înstrăinarea noastră este hotărâtă cine știe
pentru câtă vreme!“.
7 Exprimă-ți părerea despre imaginea apelor care duc „multe-multe patimi și
ahturi omenești, să le înece în Dunărea
măreață“. De ce crezi că sunt asociate emoțiile și suferințele umane cu apele
care curg spre vale?
8 Citește fragmentul de mai jos, extras din documentul care conține dispozițiile
către popor ale generalului rus Pavel
Kiseleff, guvernator și președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și
Țării Românești în perioada 1829 – 1834,
date cu ocazia unei epidemii de holeră. Ce legătură poți stabili între acest
citat și informația prezentă în textul lui
Ion Creangă?
„Noi guvernatorul principatelor Moldo-Valahia, general adjutant Kiseleff,
poruncim, și la a noastră poruncă
nu suferim crâcneală sau șovăire în aducerea la îndeplinire a tuturor celor
citate aici: […] 4. Cuprinsul casei din
năuntru va fi fumegat cel puțin o dată pe săptămână, cu fum de ardei și, la
găsire, cu pucioasă; lucrurile din casă
în fiecare zi, pernele, vor fi scoase la privirea soarelui.“
9 Menționează trei neajunsuri ale vieții oamenilor de la câmpie, identificate de
moș Luca.
10 Ce trăsătură a țăranilor români este indicată de personajul narator în
ultimul paragraf? Cum este exemplificată?
Portofoliu
Scrie un text despre impresiile tale cu ocazia unei călătorii într-un loc pe
care nu-l cunoșteai.
Biblioteci deschise
Pentru a descoperi și tu lumi necunoscute, prin ochii unor personaje deosebite,
îți propunem cărțile de mai jos.
În romanul Viața lui Pi
de Yann Martel,
protagonistul trăiește o
aventură extraordinară.
Vasul pe care se afla
împreună cu familia sa
și care transporta multe
animale sălbatice
naufragiază. El rămâne
pe o barcă împreună cu
un tigru. Poate un copil
să îmblânzească
un tigru flămând?
Tropice tâmpe este
un roman scris
de Florin Bican.
Exploratorul Stanley
primește sarcina
de a se prezenta
la ambasada din
Mombasa, unde i se
spune că trebuie să
salveze jungla de...
amenințarea betonului!
Aventurile lui Stanley
te vor amuza strașnic.
Lectură L6
U1
24
Călătorie în necunoscut Interculturalitate
Lucrați în perechi. Priviți cu atenție harta alăturată și
rezolvați sarcinile de mai jos.
a Selectați cinci orașe marcate pe hartă cu simbolul . Menționați țările și
continentul în care sunt
situate acestea.
b În 1985, a fost lansată competiția „Capitale europene ale culturii“. Harta
alăturată evidențiază câteva
orașe desemnate astfel de capitale. Ce orașe din
România identificați? Căutați anii asocierii lor cu
statutul de capitale europene ale culturii.
c Formulați o opinie comună despre rolul unei capitale europene a culturii și
despre valorile pe care
credeți că trebuie să le promoveze.
Lecția 7. Contacte culturale
Explorare
1 În județul Sibiu există comunități etnice de sași. Fiecare comunitate etnică
are propriile tradiții, unele
intersectându-se cu tradiții ale populației majoritare
din țara în care trăiesc. Lucrați în perechi pentru a
rezolva sarcinile de mai jos.
a
a Priviți imaginea de mai sus și notați o tradiție care
vă vine în minte legat de aceasta, specifică poporului român.
b Citiți fragmentul dat, extras din articolul Și sătui,
și cu slănina-n pod, scris de Mihaela Kloos-Ilea și
publicat pe site-ul www.povestisasesti.ro.
„Nu exista cetate săsească fără cunoscutul Turn al
Slăninilor – cămara satului. După ce se ținea câteva
săptămâni la saramură, toată slănina sătenilor era
agățată în podul răcoros și bine ventilat, ferită de
râncezeală. Reguli nescrise și cinstea bine-cunoscută a sașilor făcea ca fiecare
să-și știe marfa și să
nu poftească la slănina vecinului. Pe șoricele tablelor [bucăților] de slănină
se încresta numele familiei,
apoi se rânduiau în cârlige, după locul rezervat fiecăreia. Era și un semn de
fală pentru sasul vrednic
să aibă cât mai multe table de slănină, albă ca untul
și cât mai groasă. Așa se știa că omul era gospodar,
avea animale bine grijite și casa îndestulată.“
Ce valori individuale și ale comunității sunt evidențiate de această tradiție?
2 Privește imaginile din josul paginii (b-d), cadre din
filmul Povești cu iz săsesc, realizat de TVR1, care
înfățișează obiceiuri din localitățile Viscri (județul
Brașov), Saschiz (județul Mureș) și Mediaș (județul
Sibiu). Ce îndeletniciri surprind cele trei imagini? Sunt
acestea specifice anumitor comunități etnice?
3 Crezi că există vreo legătură între tradiții și îndeletniciri? Se pot
transforma îndeletnicirile în tradiții?
Argumentează-ți părerea.
b c d
Pentru început
25
Interculturalitate Contacte culturale
Cultura cuprinde setul de practici, credințe, valori, simboluri și tradiții,
felurile de a trăi și de a înțelege lumea ale
grupurilor naționale, etnice și religioase.
Obiceiurile sunt caracteristice societăților și comunităților tradiționale și se
referă la repetarea periodică, ceremonială a unor evenimente, a unor practici,
care se transmit de la o generație la alta, dintr-un trecut străvechi.
Totalitatea obiceiurilor unei comunități îi asigură acesteia identitatea
culturală distinctă și alcătuiesc patrimoniul
cultural al comunității. Acestea sunt atât religioase, cât și laice. Originea
obiceiurilor este practic imposibil de localizat în timp.
Contactele culturale dintre comunități etnice învecinate au dus fie la preluarea
unor obiceiuri, fie la îmbogățirea
unor obiceiuri deja existente. De altfel, multe obiceiuri ale unei comunități se
regăsesc și la alte comunități sub
forme diferite, particulare.
Tradiția reprezintă păstrarea și conservarea conștientă a obiceiurilor în
societățile moderne. Cuvântul, preluat
în limba română din limba franceză, își are originea în latinescul traditio,
însemnând „transmitere mai departe,
înmânare“. Astfel, unele obiceiuri se pot pierde dacă societățile moderne nu le
păstrează sub forma unor tradiții
conștientizate. Spre deosebire de obiceiuri, care funcționează în societățile ce
le-au dat naștere în mod natural,
tradițiile presupun un anumit „public“, se adresează și celor care nu aparțin
comunității respective, dar care doresc
să îi cunoască particularitățile culturale.
Aplicații
1 Enumeră cât mai multe tradiții pe care le cunoști și clasifică-le în două
categorii: religioase și laice.
2 În județul Timiș, a cărui reședință de județ, municipiul Timișoara, a fost
desemnată capitală culturală europeană
pentru anul 2021, există una dintre cele mai mari diversități culturale din
România. Lucrați în perechi. Priviți fotografiile de mai jos, care surprind
detalii ale unor obiceiuri specifice unor comunități etnice din județul Timiș,
și citiți
informațiile oferite despre acestea. Discutați despre asemănările și deosebirile
dintre cele două obiceiuri și despre
alte obiceiuri pe care le cunoașteți, specifice românilor sau altor comunități
etnice.
Provocări
1 Cele trei îndeletniciri surprinse în imaginile b – d, de la pagina anterioară,
sunt obiceiuri sau tradiții? Explică.
2 Miniproiect. În grupe de 4 – 6 elevi, consultați dosarele de candidatură ale
orașelor Sibiu și Timișoara, aflate pe
paginile de internet ale primăriilor celor două orașe, pe baza cărora au fost
desemnate capitale culturale europene.
Realizați apoi proiectul unui dosar similar, pentru cel mai important oraș din
județul vostru.
Foto Opinia Timișoarei
a
Chirvaiul sau Kirchweih-ul este o sărbătoare a comunităților de șvabi,
asemănătoare sărbătorii hramului (ziua sfântului ocrotitor al unei biserici).
Aceasta
se întinde pe mai multe zile, cuprinde evenimente ca
înălţarea pomului împodobit, marșul perechilor în port
popular, precum și un bal.
b
Foto AGERPRES
Lăzărița este o ceremonie închinată unei zeități vegetale, specifică unei
comunități de bulgari bănățeni.
Ceremonia coincide cu sărbătoarea Floriilor și se adresează doar fetelor. Una
dintre fete, numită Lăzărița, se
îmbracă în mireasă și împreună cu o ceată de alte fete
colindă la ferestrele caselor.
L7
Repere
U1
26
Călătorie în necunoscut Comunicare orală
1 Privește imaginea alăturată și citește conținutul bulelor de dialog.
2 Lucrați în perechi. Continuați dialogul din imagine,
respectând următoarele reguli:
• nu veți depăși zece replici;
• în urma dialogului, băiatul și fata vor stabili că
merg la film, nu la zoo;
• veți folosi expresiile „sunt sigură că vei înțelege“ și
„te înțeleg“.
Salut, Ana! Ce facem
până la urmă, mergem
astăzi la zoo?
Salutare, Adi!
Ce-ar fi să ne
mai gândim?
Lecția 8. Principii de interacţiune în comunicare
Explorare
1 Citește replicile de mai jos. Compară-le cu replicile
din dialogul construit de voi. Ți s-ar părea potrivite în
cadrul lui? De ce?
a
b
c
d
2 Alege, pentru fiecare dintre replicile de la exercițiul 1,
varianta potrivită:
a informație falsă; b informație ilogică; c informație
insuficientă (parțială); d informație fără importanță.
3 Ce atitudine a fetei indică replica „Ce-ar fi să ne mai
gândim?“? Alege dintre următoarele variante:
a indiferență; b obrăznicie; c politețe.
4 Propune o replică rostită de Adi, care să conțină o
informație falsă, raportată la contextul de comunicare.
5 Propune o altă replică formulată de Ana, care să aibă
semnificația unui refuz.
6 Lucrați în perechi. Observați în ce măsură replica propusă de voi la
exercițiul precedent modifică aspecte
precum politețea, fermitatea, tactul sau modestia.
7 Există secvențe care indică politețea în dialogul pe
care l-ați construit? Care sunt acestea?
Adi, eu nu pot să stau
prea mult pe afară.
Adi, eu știu că în zilele ploioase
este închis la zoo, că așa-i
normal, nu? Se deschide numai
când se oprește ploaia.
Ana, apropo, am auzit
că și în alte orașe plouă!
Adi, mi-e teamă să nu răcesc
de la umezeală și,
oricum, afară plouă.
Pentru început
Pentru ca un dialog să se desfășoare în bune condiții, trebuie respectate două
principii esențiale.
Principiul cooperării presupune contribuția interlocutorilor în cadrul
conversației în conformitate cu scopurile
curente ale acesteia și este condiționat de respectarea a patru reguli:
1 informația oferită este suficientă pentru a atinge scopul conversației (nu se
spune nici mai mult, nici mai puțin
decât este necesar);
2 informația oferită este adevărată (nu se minte și nu se folosesc informații
neverificate, nedovedite);
3 informația oferită este relevantă (nu se deviază de la scopul general al
conversației);
4 intervenția participanților la dialog este clară, logică, lipsită de
ambiguități.
Principiul politeții se manifestă în două moduri:
• pozitiv, când pune în prim-plan interlocutorul și presupune complimente,
flatări, mărci ale solidarității
de grup, exagerarea interesului față de interlocutor, exprimarea optimismului în
raport cu interlocutorul,
empatizarea cu el, utilizarea numelui mic, a pronumelor de persoana a II-a,
singular. De exemplu: Întotdeauna ai fost mai priceput/pricepută la ...; Sunt sigur/sigură că te vei
descurca... etc.;
Repere
27
Comunicare orală Principii de interacţiune în comunicare
Aplicații
1 Ce replici de la exercițiul 1, rubrica Explorare, pot fi
modificate pentru a se adecva situației de comunicare
date? Formulează variantele potrivite ale acestora.
2 Printre mărcile politeții pozitive se numără și utilizarea
cuvintelor care indică solidaritatea de grup. Explică
rolul cuvintelor scrise evidențiat în enunțurile de mai
jos în respectarea principiului politeții.
a Lasă, frate, că mergem noi la zoo în altă zi!
b Colega, fii bun și dă-mi radiera ta!
c Măi tăticule, măi, tot nu ți-ai terminat temele?
3 Lucrați în perechi. Faceți un inventar al altor cuvinte
care indică solidaritatea de grup.
4 Precizează pentru fiecare dintre replicile de mai jos
dacă ilustrează politețea pozitivă sau politețea negativă. Justifică-ți
opțiunile.
a Aș fi onorat, domnule director, să îmi acordați un
interviu!
b Te rog, atenție la băltoace, să nu te uzi pe picioare!
c Ce hanorac frumos ți-au cumpărat ai tăi!
d Mi-ați putea acorda două minute? Nu mai multe!
e Toată recunoștința mea, domnule profesor!
5 Folosirea persoanei a II-a, singular a verbului și utilizarea pronumelor de
politețe exprimă respectarea
principiului politeții. Care
dintre acestea se asociază politeții pozitive și care
celei negative? De ce?
6 Folosește verbele din „salată“ în contexte diferite,
pentru a exprima politețe
pozitivă și politețe negativă.
7 Joc de rol. Lucrați în perechi. Alcătuiți un dialog în
care un elev să fie copilul, iar celălalt să fie părintele.
Copilul dorește să îl convingă pe părinte să îi cumpere
ultimul tip de smartphone apărut pe piață, iar părintele îl convinge să accepte
o variantă mai puțin costisitoare. Câteva perechi de elevi prezintă dialogul în
fața
clasei. Ceilalți elevi din clasă evaluează dialogurile, în
conformitate cu grila de mai jos.
CRITERII
Informația este suficientă.
Informația este adevărată, poate fi dovedită.
Informația este relevantă pentru temă.
Intervențiile sunt formulate clar, logic.
Este respectat principiul politeții.
a crede
a bănui
a spera
a regreta
a înțelege
a ruga
Provocări
Observă banda desenată de mai jos. Crezi că respectarea principiilor politeții
este întotdeauna cea mai potrivită atitudine? Justifică-ți opinia.
Domnule, vă rog să mă
scuzați, sunteți amabil
să-mi aruncați colacul de
salvare? Din păcate, nu
știu să înot, iar ajutorul
dumneavoastră ar veni AJUTOR! la țanc! Vă mulțumesc!
L8
• negativ, când presupune distanță, rezervă față de interlocutor, evidențiind
subordonarea, când presupune exprimarea scuzelor, a regretului etc. De exemplu:
Aș veni, dar, din păcate ...; Aș zice să mai așteptăm ...; Domnule
director, vă rog să îmi permiteți ...; Vă rămân dator ...
U1
28
Călătorie în necunoscut
1 Privește imaginea alăturată și citește replicile din
bulele de dialog.
2 Câte predicate există în replica fetei? Dar în replica
băiatului?
3 Câte enunțuri există în replica fetei? Dar în replica
băiatului?
4 Identifică un enunț simplu și unul complex în cele
două replici.
5 Ce rol crezi că are virgula din replica fetei?
E interesant
afișul, voi
merge la film!
Eu l-am văzut.
Un tânăr
supraviețuiește
unui dezastru pe
mare și începe
o călătorie
aventuroasă,
alături de câteva
animale; până
la urmă rămâne
doar cu un tigru.
Lecția 9. Fraza. Norme de punctuație
Explorare
1 Câte propoziții are enunțul complex din replica fetei?
Indică-le și precizează dacă ar putea să existe și independent, păstrându-și
sensul deplin.
2 Precizează prin ce semn de punctuație sunt legate
cele două propoziții identificate în enunțul complex
din replica fetei.
3 Transformă enunțul complex din replica fetei în două
enunțuri simple. Explică în ce fel ai procedat.
4 Desparte în propoziții enunțul complex din replica
băiatului, trăgând câte o bară oblică între acestea,
după modelul următor:
E interesant afișul,1/ voi merge la film!2/
5 Prin ce sunt legate între ele propozițiile ce alcătuiesc
enunțul complex din replica băiatului?
6 Precizează ce semn de punctuație ar putea înlocui
punctul și virgula din enunțul complex al băiatului.
Fraza este un enunț alcătuit din două sau mai multe propoziții.
Raportul care se stabilește între două sau mai multe propoziții de același fel
dintr-o frază se numește raport de
coordonare. Coordonarea poate fi realizată prin joncțiune sau prin juxtapunere.
Joncțiunea este relația care se realizează cu ajutorul unor cuvinte specifice,
numite conectori: așadar, ci, dar,
deci, iar, ori, sau, și etc. De exemplu: Pi vorbește cu tigrul și îl
îmblânzește. Tigrul este fioros, dar Pi nu se sperie. Pi
privește în depărtare sau vorbește cu tigrul.
Juxtapunerea este relația care se realizează în absența unor cuvinte specifice,
prin alăturarea propozițiilor. În
cazul coordonării prin juxtapunere, a doua propoziție este precedată în vorbire
de o pauză, care se marchează grafic
prin virgulă. De exemplu: Pi doarme, tigrul doarme, oceanul doarme și el.
În fraze care conțin mai mult de două propoziții, unele dintre acestea pot fi
coordonate atât prin juxtapunere, cât
și prin joncțiune.
Analiza unei fraze presupune următorii pași:
• identificarea predicatelor;
• identificarea elementelor de relație dintre propoziții (cuvinte de legătură
sau semne de punctuație);
• împărțirea frazei în propoziții și numerotarea acestora;
• stabilirea relațiilor dintre propoziții.
Relația de coordonare poate fi ilustrată, într-o schemă, prin așezarea
propozițiilor pe același nivel.
Pi se trezește,
1/ tigrul se trezește 2/ și oceanul se află în jurul lor. 3/
juxtapunere joncțiune
și
1 2 3
Pentru început
Repere
Limbă română
29
Limbă română Fraza. Norme de punctuație L9
În frază, unele propoziții pot depinde ca sens de altele sau pot avea sens de
sine stătător.
Propozițiile cu sens de sine stătător se numesc propoziții principale. Într-o
frază există obligatoriu cel puțin o
propoziție principală.
Propozițiile care depind ca sens de altele se numesc propoziții secundare.
Raportul de coordonare se poate realiza atât între propoziții principale, cât și
între propoziții secundare.
Tânărul ascultă vântul,1/ iar tigrul rage fioros.2/
propoziție principală propoziție principală
Tânărul aude 1/ că bate vântul 2/ și că tigrul rage.3/
propoziție
principală
propoziție
secundară
propoziție
secundară
Punctul și virgula separă în frază propoziții independente sintactic, dar care
au o legătură de sens. În vorbire,
punctul și virgula marchează o pauză mai lungă decât virgula. Opțiunea de a
utiliza semnul punct și virgulă în locul
punctului sau al virgulei îi aparține autorului enunțului. De exemplu: Oceanul
se întinde nesfârșit; gândurile lui Pi
sunt infinite.
și
1
2 3
1 2 iar
Aplicații
1 Împarte în propoziții frazele următoare și precizează
care sunt propozițiile principale, respectiv propozițiile
secundare.
a Pe mare, furtunile apar când nu te aștepți.
b Tigrul este animalul care a supraviețuit.
2 Transcrie fiecare propoziție din frazele următoare,
extrase din Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
Analizează-le și precizează tipul de coordonare dintre
propozițiile fiecărei fraze.
a „Ursulețul întinde gâtul și adulmecă mireasma dulce
a florii.“
b „Îngrijitoarea se apleacă peste roabă, ia de acolo o
pară zemoasă și i-o întinde ursulețului.“
c „Pe partea dreaptă este un lac lunguieț, rațe sălbatice se trezesc și foșnesc
în desiș, iar în stânga e
marginea pădurii.“
d „Puiul de urs se apropie și-i adulmecă ghetele, apoi
pleacă tiptil mai departe.“
e „I-a văzut și i-a auzit, sunt sus, de jur împrejur, strigă
la el ca la o arătare îngrozitoare.“
f „Aude niște strigăte, dar înțelege târziu…“
3 Realizează schema frazelor date. Indică felul propozițiilor între care se
stabilește un raport de coordonare.
a Fata vedea cine stătea cu pușca la ochi și cine agita
brațele.
b Puiul de urs nu știa care sunt dușmanii și care sunt
prietenii lui.
4 Alcătuiește fraze în care să utilizezi câte un verb de pe
coloana din stânga și câte un verb de pe coloana din
dreapta, la moduri predicative. Realizează relația de
coordonare dintre propoziții prin folosirea câte unui
conector extras de pe pânza bărcii.
a înota
a rupe
a sări
a pândi
a cerși
dar
iar
ci
însă
sau
a lupta
a salva
a mânca
a strânge
a spera
5 Transformă frazele construite la exercițiul 4, înlocuind fiecare conector cu
punct și virgulă sau cu virgulă.
Portofoliu
Imaginează-ți că ești Pi și scrii un mesaj de ajutor pe care îl arunci, închis
într-o sticlă, în mare. Redactează mesajul, în 40 – 50 de cuvinte, având grijă
să folosești coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune între propoziții și
să incluzi semnul de punctuație punct și virgulă.
U1
30
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 10. Conjuncția
Explorare
1 Citește cu atenție enunțurile asociate fotografiilor și
răspunde apoi cerințelor.
Mama și puiul din imagine sunt urși-polari. Ursoaica stă pe trepte și
bea apă.
Trei urși privesc printre
gratii, dar al patrulea privește peste gard.
În captivitate, urșii lenevesc sau se joacă.
Ursului Panda îi este foame, deci mănâncă frunze
de bambus.
a Precizează ce părți de propoziție sunt, în primul
enunț, cuvintele ursoaica, respectiv puiul.
b Propozițiile pe care le leagă cuvântul colorat în al
doilea enunț sunt principale sau secundare?
c Precizează ce fel de propoziții sunt cele pe care le
leagă cuvântul marcat prin culoare în enunțul următor: Urșilor le place să se
joace sau să doarmă.
d Compară primul enunț de la exercițiul 1 cu enunțul:
Ursoaica, dar și puiul ei sunt urși-polari. Ce observi?
2 Menționează care dintre variantele notate pe
etichete se potrivesc raporturilor stabilite între
propozițiile din enunțurile de mai jos.
concluzie echivalență excludere opoziție
a Citesc multe cărți, dar nu toate mă impresionează.
b La ora zece sunt obosit, deci merg la culcare.
c Colegii mei joacă fotbal și merg la cinematograf.
d În pauze, colegele mele desenează sau discută diverse subiecte.
e M-am documentat despre urși, așadar, le cunosc
condițile de viață.
f Afară e soare, iar tu ai plecat de acasă cu umbrela.
3 Indică sinonime potrivite pentru cuvintele scrise
colorat în enunțurile de la punctele a, b, d și e ale
exercițiului anterior.
a
b
c
d
Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care leagă, în propoziție, două
părți de propoziție de același fel
(subiecte, nume predicative, atribute, complemente), iar în frază, două
propoziții de același fel sau diferite. De exemplu: și, iar, ca să, deoarece,
căci etc.
Conjuncțiile sunt, după alcătuire:
• simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen (ci, dar, fie, iar, însă,
ori, sau, și etc.);
• compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulți termeni (ca să etc.).
Conjuncțiile care leagă două părți de propoziție de același fel sau două
propoziții de același fel se numesc
conjuncții coordonatoare.
Conjuncțiile coordonatoare pot fi:
• copulative, când exprimă echivalența (și, nici);
• disjunctive, când exprimă excluderea sau alternanța (sau, ori, fie); când sunt
în perechi, al doilea termen este
precedat obligatoriu de virgulă, de exemplu: Sau vii, sau pleci.;
• adversative, când exprimă opoziția (dar, iar, ci, însă, or); înaintea
conjuncțiilor adversative se pune totdeauna
virgulă; conjuncția însă nu se izolează prin virgule când se află în mijlocul
unei propoziții (Te-am căutat, însă nu
te-am găsit. Colegul tău a sosit, al meu însă întârzie.);
• concluzive, când arată o concluzie (deci, așadar); conjuncția deci nu se
desparte prin virgulă în interiorul
propoziției (Am început deci lecția.), însă conjuncția așadar se desparte prin
virgulă și în interiorul propoziției
(Am început, așadar, lecția.).
Unele conjuncții nu sunt coordonatoare și au rolul de a lega propoziții care nu
sunt de același fel: că, să, dacă,
fiindcă, deși, încât etc.
Repere
31
Limbă română Conjuncția L10
Aplicații
1 Precizează felul conjuncțiilor din textele de mai jos, în
funcție de forma lor.
a „Vasile avea în familia lui învăţători, medici, avocaţi,
dar și circari, marinari, chelneriţe și balerine care
trăiseră prin cele mai îndepărtate locuri.“
Laura Grünberg, Cocoloș Free Zone
b „Aeroplanul decolase din Regat și trecuse munții ca
să aducă vești de la frați.“
Simona Antonescu,
1 Decembrie 1918 – Mesaje peste munți
2 Pentru fiecare dintre conjuncțiile colorate în secvențele
de mai jos, extrase din textul Cum e lumea de Veronica D. Niculescu, menționează
dacă leagă părți de
propoziție de același fel sau propoziții de același fel.
a „Le aruncă de mâncare maimuțelor, porcului spinos
și păunilor.“
b „[…] rațe sălbatice se trezesc și foșnesc în desiș, iar
în stânga e marginea pădurii.“
c „Acel departe pe care îl bănuiește orice ființă, mică
sau mare, un loc mai larg, mai cuprinzător decât cel
locuit, locul pe care fiecare dintre noi îl simte pulsând înăuntrul său, deși
el, locul, se află în afară.“
d „O bătrână care mătură scările tribunalului o vede
cu coada ochiului, însă crede că este un câine.“
e „Of, mama o considera și acum tot o fetiță, deși
a terminat facultatea în vara asta.“
f „Mara Dumitrescu simte în aer o vibrație ciudată,
chiar înainte să audă sau să vadă ceva.“
g „Vede niște oameni sus, la ferestre, dar nu înțelege
ce vor de la ea.“
3 Menționează, pentru situațiile în care conjuncțiile de
la exercițiul anterior leagă propoziții, dacă este vorba
de propoziții principale sau secundare.
4 Alcătuiește câte un enunț potrivit pentru fiecare dintre imaginile de mai jos,
în care să utilizezi următoarele
conjuncții: și, dar, sau, deci.
a
b
c
d
5 Analizează conjuncțiile scrise colorat în textele de mai
jos, precizând pentru fiecare felul, atât după alcătuire,
cât și după înțeles.
a „Serafim crescu, se căsători și avu un băiat.“
K.J. Mecklenfeld, Pe aripi de vânt
b „Numele ăsta bizar
I se trage, așadar,
De la prea-măiastra-i artă
De-a împături o hartă.“
Florin Bican, Cocoloș Explorator
c „Se afla peste tot, invizibil, îl atingeai când te
așteptai mai puțin, fie pe țărm, fie deasupra punții
vegetale sau pe povârnișul din nord.“
Ioana Nicolaie, Flautivorul și scarabeul
d „Am auzit de o fată care nu poate să doarmă cu
boabe de mazăre sub saltea, însă eu nu vreau să
dorm în general.“
Adina Popescu, Terapia cu prințese
Provocări
Corectează greșelile din schimbul de mesaje de mai
jos. Explică în ce a constat fiecare greșeală.
Mergem la un film, sau vrei
să lenevești în casă?
Cred că va ploua astăzi deci
mai bine stăm în casă.
Bine dar e așa de plictisitor...
U1
32
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 11. Derivarea
Explorare
1 Citește dialogul dintre băiat și bunicul său, apoi răspunde cerințelor
asociate.
— Bunicule, tu l-ai dus pe tata la grădina zooogică
când era copilaș?
— Oricărui copil îi place să descopere animalele! L-am
dus! Am fost toți trei, împreună cu tatăl meu.
— Mi-ar fi plăcut să mergem toți patru. Ar fi fost și mai
mândru atunci că fiul lui are un nepoțel, iar el, un strănepot.
a Care este partea comună a cuvintelor copil și
copilaș?
b Ce sunete s-au adăugat cuvântului copil pentru a
se forma cuvântul copilaș? Unde s-au plasat aceste
sunete?
c Ce exprimă cuvântul copilaș? Alege dintre variantele
de mai jos. Justifică-ți alegerea.
• afecțiune • aversiune
• micșorare • obiectivitate
d Ce sunete s-au adăugat cuvântului nepot pentru
a se forma cuvântul strănepot? Unde s-au plasat
aceste sunete?
e Care este partea comună a cuvintelor nepot și
nepoțel? Ce diferență observi între cele două cuvinte, în privința părții comune
a acestora?
2 Corectează cuvântul scris greșit în propoziția dată.
Bunicul mi-a spus o poveste neânchipuit de frumoasă.
Cuvântul de bază este elementul fundamental pentru formarea unor cuvinte noi.
Rădăcina este alcătuită din
sunetele comune cuvântului de bază și tuturor cuvintelor obţinute de la acesta.
Între cuvântul de bază și rădăcină
pot exista diferențe.
nepot – cuvânt de bază
nepoțel are rădăcina nepoț
măr – cuvânt de bază
merișor are rădăcina mer
verde – cuvânt de bază
a înverzi are rădăcina verz
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate la sfârșitul rădăcinii.
De exemplu,
cuvântul inimos este format de rădăcina inim, căreia i se adaugă sufixul -os.
Sufixele sunt:
• gramaticale, când creează forme ale cuvintelor în vorbire, de exemplu: în
forma verbală cumpărasem, grupul
de sunete -se- reprezintă sufixul timpului mai-mult-ca-perfect al modului
indicativ;
• lexicale, când formează cuvinte noi (-aș din copilaș).
Pentru a identifica sufixul lexical, se utilizează forma de dicționar a
cuvântului. De exemplu, pentru a afla sufixul
cuvântului copilașul, trebuie trecut cuvântul la forma de dicționar, copilaș,
identificându-se sufixul -aș.
Sufixele diminutivale formează cuvinte care denumesc obiecte sau însușiri
considerate de vorbitor mai mici decât
obiectele sau însușirile denumite de cuvintele de bază. Cuvintele obținute se
numesc diminutive. Diminutivele au
de cele mai multe ori valoare afectivă.
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii.
Prefixele nu se scriu separat decât
în cazul prefixului ex- cu sensul de fost, de exemplu: ex-președinte.
Când un cuvânt de bază începe cu litera î, cuvintele derivate cu prefix de la
acesta se scriu, după prefix, tot cu
această literă: neînceput.
Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează
cuvinte noi cu ajutorul sufixelor și al
prefixelor adăugate rădăcinii.
Unele derivate sunt formate în același timp cu prefix și cu sufix. Acestea se
numesc derivate parasintetice, de
exemplu a înlemni, care are prefixul în-, sufixul -i și rădăcina lemn.
Seriile derivative se formează când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt
derivat, de exemplu: grădină +
sufixul -ar grădinar + sufixul -ie grădinărie.
inimos
rădăcină sufix
Repere
33
Limbă română Derivarea L11
Aplicații
1 Notează rădăcina și sufixul pentru fiecare cuvânt dat.
Cuvânt derivat Rădăcină Sufix
cercetaș
frățește
locuibil
mulțime
sibian
tufiș
ursuleț
vizitator
2 Transcrie cuvintele derivate cu sufixe din textele
de mai jos. Indică sufixele cu care s-au format și
precizează care dintre cuvinte sunt diminutive.
a „Mă jucam cu vinovăţia asta inocentă, parcă
așteptând să văd cine o să câștige în cele din urmă:
minciunica sau adevărișorul.“
Călin-Andrei Mihăilescu, Pinochio 1
b „Ţin minte că în clasa întâi am fost ridicat din bancă
și pus să povestesc ce se întâmplă într-o ilustraţie
[...] agăţată de tablă – un băieţel și o fetiţă culegeau
floricele într-o poieniţă de la marginea păduricii.“
Vlad Zografi, Sfârșitul cărților
c „Dar iată că, într-o zi, intră în anticariat o fetiţă.
Micuţă-micuţă, cu două codiţe […], cu șorţuleţul
șifonat și cu șiretul de la unul dintre pantofi târându-se în urma ei ca o
codiţă lungă-lungă.“
Caius Dobrescu, Cartea care mirosea urât
3 Identifică diminutivele din textul de mai jos.
Explică rolul afectiv pe care îl au.
„Dar sunt două poze pe care le iubesc. În prima
din ele am cinci luni jumate. Iulie ’81. O rochiță cu
ciupercuțe și volănașe, șosetuțe albe și o scufie […].
Elena Vlădăreanu, Nu vreau poză!
4 Alcătuiește câte două derivate, unul substantiv și
celălalt adjectiv, pentru fiecare dintre cuvintele de
bază de mai jos.
bărbat copil sat student
5 Încercuiește prefixele derivatelor date. Precizează ce
parte de vorbire este cuvântul de bază, în fiecare caz.
a desperechea a împovăra neînțeles
a preîntâmpina a răsciti strămoș
6 Alcătuiește cât mai multe diminutive, pornind de la
cuvintele de bază de pe panou și utilizând sufixele
notate în josul imaginii.
iepure
mașină
băiat
pește
coș
pantof
-aș -el -ior -ișor -uleț -uță
7 Transcrie, din textul de mai jos, două cuvinte formate
cu prefixe, două cuvinte formate cu sufixe și un derivat
parasintetic. Încercuiește prefixele și sufixele. Precizează care dintre
cuvintele formate sunt diminutive.
„A desfăcut punga cu dinţii și s-a uitat [...] la ei.
— Mai bine-i opărim înainte, a spus ea. Ca să-i dezinfectăm. Îmm? Ce zici?
Și s-a uitat la el ușor derutată, cerându-i sincer o
părere.
Iosifel a înţeles «opărim», dar n-a înţeles «dezinfectăm» și a întins mâna ca să
ia dinţii.
— Oare s-o topi plasticul ăsta? a zis ea în timp ce
punea la fiert niște apă în ibricul de cafea.
— Ce le faci? a întrebat copilul.
— Îi pun în apă fiartă, ca să moară microbii. Că-i bagi
în guriţă.
— Faci ceai? a întrebat el.
— Da! a zis mama [...]. Facem ceai de dinţi!“
Lavinia Braniște, Vampir de lapte
Provocări
Corectează greșelile din schimbul de replici de mai jos. Explică în ce a constat
fiecare greșeală.
— Excampionul de judo a vizitat școala noastră?
— Da, a venit neînsoțit, ne-anunțat, pe neașteptate.
U1
34
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 12. Compunerea. Familia lexicală
Explorare
1 Citește dialogul dintre un nepot și bunicul său, aflați la
zoo în fața unui panou.
— Trebuia să îmi iau ochelarii ca să pot citi. Binevoiește
să citești tu cu voce tare!
— Bine, bunicule, deși credeam că dumneata ești
atotștiutor.
2 Care sunt termenii din care sunt alcătuite cuvintele
scrise cu roșu în mesajul de pe panou? Ce sensuri au
separat termenii care formează cuvintele nou obținute?
3 Ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise cu roșu?
4 Clasifică cuvintele scrise cu roșu în cuvinte formate
prin: a alăturarea unor termeni; b subordonarea termenilor unii față de alții.
5 Ordonează termenii următori, punându-i la formele
potrivite pentru situațiile în care intră unii în relație cu
alții, pentru a obține denumirea instituției care semnează mesajul de pe panou:
grădină, public, serviciu,
zoologică.
6 Care sunt termenii din care este compus cuvântul
microorganism? Ce observi diferit la aceștia față de
termenii care intră în componența celorlalte cuvinte
identificate?
7 Indică două cuvinte derivate de la cuvântul de bază
broască.
8 Elimină intrusul din seriile:
a copil, copilărie, copiliță, fetiță;
b verde, înverzit, înfrunzit, verdeață.
Dragi vizitatori, despre mătasea-broaștei se
știe că este un mediu de alge verzi care plutesc
deasupra apelor dulci stătătoare și adăpostesc
diverse microorganisme. Aceasta umple astfel
și spațiile de la trestii până la mal și grosimea
ei permite puilor de lișiță, dar, bineînțeles, și
altor păsări mici să pășească pe sol. Aici puteți
admira și douăsprezece rațe moțate.
SPGZ Sibiu
Compunerea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează
cuvinte noi, unind sau alăturând
doi sau mai mulți termeni diferiți. De cele mai multe ori, termenii care intră
în componența unui cuvânt compus își
pierd sensul pe care îl au când există independent.
Procedeele de compunere sunt:
alăturarea când termenii din care este compus cuvântul nu depind unul de altul,
de exemplu: câine-lup,
despre, după-amiază, anglo-român, pușcă-mitralieră, Cluj-Napoca, de la, de pe
lângă etc.
subordonarea când unul dintre termenii din care este compus cuvântul este în
relație de subordonare față de
celălalt, de exemplu: coate-goale, capră-neagră, rea-voință, mătasea-broaștei,
stea-de-mare,
Sighetul Marmației, Valea Călugărească, papă-lapte, pierde-vară, zgârie-brânză
etc.
abrevierea (prescurtarea) H.G. (Hotărâre de Guvern), C.F.R. (Căile Ferate
Române) etc.
Cuvintele compuse pot fi:
substantive verbe adjective pronume numerale adverbe prepoziții conjuncții
bunăvoință
etc.
a binecuvânta
etc.
cuminte
etc.
dumneavoastră
etc.
unsprezece
etc.
așadar
etc.
de pe lângă
etc.
ca să
etc.
Există și elemente savante de compunere, provenite din greacă și din latină,
având circulație internațională:
auto- („de la sine, însuși, propriu“), bio- („referitor la viață“), geo-
(„referitor la pământ“), hidro- („referitor la apă“),
macro- („mare“), micro- („mic“), poli- („mai mulți“), pseudo- („fals“), tele-
(„departe, la distanță“), zoo- („referitor
la animale“) etc.
Abrevierea se poate face cu inițiale ale cuvintelor (ONU/O.N.U. – Organizația
Națiunilor Unite), cu inițiale și fragmente de cuvinte (Tarom/TAROM –
Transporturile Aeriene Române), cu fragmente de cuvinte (Petrom – „petrol“
și „românesc“) sau cu fragmente de cuvinte și cuvinte (Romgaz – denumire a unei
companii de furnizare a gazelor
naturale în România).
Cuvintele obținute prin abreviere cu inițiale se scriu cu punct de abreviere sau
fără punct de abreviere. Conform
DOOM2, este preferată scrierea fără punct.
Repere
35
Limbă română Compunerea. Familia lexicală L12
Nu toate abrevierile sunt cuvinte compuse. Unele abrevieri sunt prescurtări ale
unor cuvinte obișnuite: N (nord),
dr. (doctor), art. (articol), ian. (ianuarie) etc.
Ortografia cuvintelor compuse este complexă. În cazuri de ezitare, se recomandă
consultarea DOOM2.
Procedeele de compunere nu trebuie confundate cu ortografia cuvintelor compuse.
Compusele care se scriu
într-un singur cuvânt pot fi formate atât prin alăturare (despre), cât și prin
subordonare (binevoitor). Prezența sau
absența cratimei nu constituie un criteriu de clasificare a cuvintelor compuse.
Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele formate de la
un cuvânt de bază prin derivare,
prin compunere și prin trecerea unui cuvânt dintr-o clasă gramaticală în alta,
cum sunt adjectivele provenite din
participiu.
Aplicații
1 Ce sensuri inițiale aveau termenii din care sunt obținute cuvintele următoare
și care sunt sensurile cuvintelor obținute prin compunere?
• bunăstare • ciuboțica-cucului • cuminte
• cumsecade • încurcă-lume • papă-lapte
• rareori • răufăcător
2 Menționează ce părți de vorbire sunt cuvintele compuse de mai jos.
departe deseori dreptunghi triplusalt
așadar a binecuvânta dumnealui
binemeritat înspre Câmpulung CEC
3 Numește procedeul de compunere prin care s-au format fiecare dintre
următoarele cuvinte:
• Curtea de Argeș • locotenent-major • navă-satelit
• Romarta • româno-francez • Sângeorz-Băi
• Valea Prahovei • zgârie-brânză.
4 Precizează care termen este subordonat celuilalt în
cuvintele compuse de mai jos.
• barba-țapului • bine-venit • bou-de-baltă
• galben-verzui • Gura Humorului • pierde-vară
• rea-credință • treizeci • traista-ciobanului
5 Menționează ce modalitate de abreviere este utilizată
în alcătuirea următoarelor cuvinte compuse: Rompetrol, SUA, Romexpo, DEX.
6 Asociază-i fiecărui cuvânt aflat pe coloana din dreapta câte un element savant
din stânga, pentru a obține
cuvinte compuse. Explică ce sens dau cuvintelor
obținute aceste elemente savante.
autobiogeohemohidromacromicromultipseudoviceagenție
avion
campion
caracterizare
degradabil
disciplinar
fibră
fizică
talent
static
7 Indică varianta corectă a compuselor din propozițiile
de mai jos, verificând și în DOOM2 cuvintele la care ai
îndoieli.
• Mi-a răspuns cu multă bună-cuviință/bunăcuviință.
• N-am fost la mare nici o dată/niciodată.
• Nu l-am mai văzut de mult/demult.
• La cinematograf rulează un lung metraj/lungmetraj
de animație.
• Din cauza unui scurtcircuit/scurt circuit nu am avut
curent câteva ore.
• La munte, aerul era bine făcător/binefăcător.
8 Alcătuiește familiile lexicale ale cuvintelor de
mai jos, precizând cel puțin câte trei derivate și
câte un compus pentru fiecare.
aer floare pădure școală
Provocări
Joc în perechi. Timp de două minute, scrieți cât mai multe cuvinte compuse prin
abreviere pe care le cunoașteți,
inclusiv abrevieri ale numelor unor unități școlare din județul vostru. Faceți
apoi schimb de caiete și încercați să
identificați instituțiile ale căror denumiri abreviate au fost notate de colegii
voștri.
U1
36
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 13. Pleonasmul
Explorare
1 Citește textele de mai jos. Ce greșeli de exprimare
identifici în fiecare dintre cele două situații?
a Andrei, pe mine mă apucă
o migrenă de cap când te
văd! Te rog să cobori jos!
b Am recitit din nou povestirea despre ursulețul
Bianca. Mi s-a părut foarte
superbă, mai ales pentru
că Bianca gândește. Am
redactat un scurt rezumat
al acesteia.
2 Identifică asocierile de cuvinte care oferă informații repetitive în
enunțurile de mai sus. Corectează greșelile și
explică, pentru fiecare situație, cum ai procedat.
3 În textul de mai jos, două cuvinte au același sens.
Rescrie-l fără să elimini vreun cuvânt, ci doar adăugând un termen, dintre:
adică, câteodată, deoarece
sau probabil.
Este frumoasă lucrarea ta, se vede că îți place
să călătorești mult! Totuși, ai în ea o discrepanță, o
neconcordanță.
4 Care dintre enunțuri conține o greșeală de exprimare?
a Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiețel mic, mai
greșesc uneori…
b Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiețel, mai
greșesc uneori…
c Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiat mic, mai
greșesc uneori…
Pleonasmul este o greșeală de exprimare care constă în alăturarea unor cuvinte
sau construcții care au un înțeles
identic sau asemănător, unul cuprinzându-se în altul. De obicei, pleonasmul este
utilizat din neștiință, vorbitorii
necunoscând sensul originar al unor cuvinte: caligrafie frumoasă (gr. kalos
„frumos“), a avansa înainte (fr. s’avancer
„a se apropia de un anumit punct“). Dintre situațiile care constituie pleonasme,
mai frecvente sunt:
• stricta vecinătate a unor termeni cu același sens sau a doi termeni dintre
care unul include sensul celuilalt:
brusc și deodată, continuă să fie menținută, sărbătorirea aniversării etc.;
• asocierea unor grade de comparație cu adjective fără grad de comparație: mai
superior, foarte infimă, extrem
de sublim etc.;
• asocierea unui verb cu un adverb care-i dublează sensul: a prefera mai mult, a
urma în continuare etc.
• asocierea dintre un derivat și un cuvânt care dublează sensul prefixului sau
al sufixului: a conlucra împreună,
contraargument împotriva, ursuleț mic etc.
Unele pleonasme sunt acceptabile, având rolul de a întări o idee: cât vezi cu
ochii, a îngheța de frig etc.
Repere
Aplicații
1 Corectează enunțurile date, eliminând pleonasmele.
• A avut o hemoragie de sânge destul de gravă. • Situația mi se pare clară și
evidentă. • Pentru astăzi
se anunță o abundență mare de zăpadă. • Colecția
cea mai completă a tablourilor lui Grigorescu se află
la Muzeul Național de Artă. • Am convenit de comun
acord să facem o excursie. • Am restituit înapoi cărțile
la bibliotecă.
2 Identifică seria care conține un intrus.
a ceremonie solemnă, epilog final, sărbătorire festivă;
b coexistă împreună, foarte superior, folclor popular;
c cel mai optim, babă bătrână, conviețuiesc laolaltă;
d a avansa înainte, nesilit de nimeni, suprapunând
peste.
3 Indică litera corespunzătoare enunțurilor corecte date
și corectează-le pe celelalte în caiet.
a A revenit din nou asupra deciziei sale. b Matei îi
șoptea încet la ureche, în timpul orei, colegei sale.
c De Crăciun, întreaga clasă va împodobi cu ornamente un brad. d Cu ocazia
deschiderii anului școlar, directorul a rostit o scurtă alocuțiune. e Ajută-te
singur,
dacă nu te ajută nimeni! f Colegul meu a anticipat dinainte extemporalul la
fizică.
37
Limbă română Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice L14
Lecția 14. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice
Explorare
1 Indică sinonimele cuvintelor scrise italic în fragmentul
dat din textul Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
„Un sunet infim trezește puiul de urs. Dormea cu
capul pe labe pe potecă […]. A deschis ochii și a văzut
făptașul: un fluture roșcat care poposise pe un ciulin,
dincolo de gratii, făcând tulpina uscată să trosnească.
Este un fluture neobișnuit de mare, cu aripi pestrițe,
cum n-a mai văzut niciodată.“
2 Identifică, în textul de la exercițiul 1, două verbe care
se află în relație de antonimie.
3 Menționează diferențele dintre sensurile cuvântului
fluture în enunțurile: a Iată un fluture alb! b Înotătorul a câștigat la proba
fluture. c Dan are fluturi în cap.
4 Explică ce raport există între cuvântul mare din textul
dat și cel din enunțul: Vara îmi place să merg la mare.
5 Formulează două enunțuri cu sensuri diferite ale substantivului ochi, altele
decât cele de la exercițiul 1.
6 Citește dialogul de mai jos. Precizează confuzia făcută
și explică din ce motive crezi că apare.
— Temporar, firele narative se desfășoară simultan.
— Vrei să spui temporal.
— Dar e vreo diferență?
7 Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi sensurile
cuvintelor confundate în dialogul de mai sus.
Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și cu sens asemănător sau identic.
Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită și cu sens diametral opus.
Sensul propriu al cuvântului este sensul comun, obișnuit, cunoscut de toți
vorbitorii. Sensul propriu poate fi:
• sens propriu de bază (Era înalt și avea umeri largi.); • sens propriu secundar
(Am un sacou cu umeri prea largi.).
Sensul figurat al cuvântului este sensul cu valoare expresivă (A reușit în viață
sprijinindu-se pe umerii altora.).
Omonimele sunt cuvinte cu aceeași formă și cu sensuri complet diferite.
Cuvintele care se pronunță la fel se numesc omofone, iar cele care se scriu la
fel se numesc omografe.
Cuvântul polisemantic are mai multe sensuri, mai mult sau mai puțin apropiate,
legate între ele.
Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă, dar al căror înțeles este
diferit: temporal („care se referă
la timp“) – temporar („pentru o perioadă de timp“), oral („rostit“) – orar
(„program stabilit pe ore“) etc. Paronimele se deosebesc printr-un sunet sau cel
mult două, uneori deosebirea constând în ordinea diferită a sunetelor
(a revela/a releva). Confuzia paronimică este o greșeală care constă în
utilizarea unui cuvânt în locul paronimului
său. Nu orice cuvinte care au un sunet diferit sunt paronime, dacă nu generează
și confuzii.
Repere
Aplicații
1 Rescrie enunțurile, înlocuind cuvintele scrise italic cu
sinonime contextuale potrivite, apoi cu antonime.
a Bianca este un ursuleț deștept. b A strigat aspru la
Maria. c Primul gând a fost să se ascundă.
2 Alcătuiește propoziții în care să ilustrezi omonimia
cuvintelor bandă, corn, galerie, magazin.
3 Scrie câte două enunțuri pentru a ilustra sensuri diferite ale cuvintelor
polisemantice a deschide și uscat.
4 Alege paronimul potrivit pentru enunțurile date.
a Compunerea are trei aliniate/alineate. b Era
un virtuos/virtuoz al pianului. c Prietenul meu
este originar/original din Iași. d Suntem solidari/solitari cu cei care suferă.
5 Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi sensul cuvintelor din perechile
paronimice următoare: dependență/dependință, a enerva/a inerva, glacial/glaciar.
6 Joc în perechi. Scrieți un text împreună, fiecare dintre
voi continuând ideea formulată în enunțul anterior de
partener. Fiecare va folosi câte un cuvânt din următoarele perechi paronimice:
complement/compliment,
familial/familiar, jantă/geantă, pronume/prenume.
U1
38
Călătorie în necunoscut Limbă română
Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii
Explorare
1 Citește schimbul de replici pe care îl au doi copii după
lectura textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
— Deci a pus la cale Bianca o călătorie… Cine știe ce
planuri a făcut...
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi
nod în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când în când ai limba ca acidul sulfuric!
2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte scrise colorat cu câte
un sinonim potrivit.
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele prin care ai înlocuit grupurile de cuvinte
scrise colorat?
5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?
6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
„De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“
Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii
componenți își pierd sensul inițial,
grupul funcționând ca un singur cuvânt. Locuțiunile au valoarea morfologică a
cuvintelor cu care sunt sinonime.
Îmbinările libere de cuvinte, care pot trimite la un sens unitar, au tendința de
a se transforma în locuțiuni, fiind
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă
de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în
arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică (ecuație), medicină
(incizie) etc.
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu:
coșcogeamite – „foarte mare“, a
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popular se referă și la
limbajul urban nonstandard. Limbajul
popular se realizează prin variante regionale. Variația regională se realizează
prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“),
construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă
(bogăție) – Banat etc.
Repere
Aplicații
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date.
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o
străveche galerie de mină.“
Ioana Nicolaie, Ferbonia
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase
și o bănuială îi încolţi în minte.“
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, deschizător de drumuri, învățare de minte, verzi și uscate.
3 Transcrie termenii științifici din textul dat și menționează cărui domeniu îi
aparțin.
„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
4 Identifică un cuvânt care ilustrează variația regională în textul a de la
exercițiul 1.
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul următoarelor cuvinte
din diferite regiuni ale țării: barabulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă, păpăradă, a sudui.
Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acestora, căutați-le în dicționar.
39
Limbă română Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale
admise/neadmise de normă L16
Lecția 16. Utilizarea corectă a accentului.
Variantele accentuale admise/neadmise de normă
Explorare
1 Citește dialogul de mai jos.
— Neavând ochelarii, era să citesc intim, în loc de infim.
— Dar de ce pronunți cu accent pe prima silabă? Nu
cred că e corect!
— Te contrazic. Uite, aici scrie că intim se pronunță fie
într-un fel, fie în altul.
2 Care crezi că sunt cele două moduri în care se poate
pronunța cuvântul intim?
3 În ce lucrare crezi că descoperă Matei modul de pronunțare corectă a
cuvântului?
Accentul este pronunțarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt. Accentul nu
se notează cu semn special
decât în lucrările de specialitate, în care vocala accentuată se subliniază.
În limba română, accentul este liber, putând fi: • pe ultima silabă: fe-li-nar;
• pe silaba penultimă: a-ler-gă-tu-ră;
pe antepenultima silabă: cra-ti-mă; pe a patra silabă de la sfârșit:
chel-ne-ri-ță.
Variantele accentuale reprezintă situațiile în care se permite accentuarea fie
pe o silabă, fie pe alta, fără a se
schimba sensul cuvântului. De exemplu: antic/antic, gingaș/gingaș. Variantele
accentuale se datorează filierei prin
care vorbitorii consideră că a intrat cuvântul (profesor, pentru filiera
germană, dar profesor pentru varianta franceză). Unele cuvinte nu permit
variante accentuale, deși în vorbirea cotidiană acestea sunt utilizate; ele
reprezintă
greșeli de pronunție. Corect este altădată, nu altădată; călugăriță, nu
călugăriță; mârșav, nu mârșav etc.
Există și cuvinte care se scriu identic, dar se accentuează diferit și au
sensuri diferite (omografe). Acestea nu intră
în categoria variantelor accentuale. De exemplu: acele/acele, torturi/torturi,
companie/companie etc.
Accentul poate ridica dificultăți de exprimare. Se recomandă ca în situații de
ezitare să se consulte DOOM2.
Repere
Aplicații
1 Joc. Lucrați în perechi. Discutați despre silaba pe care
cade accentul în cuvintele: butelie, caracter, colibri,
simbol, prevedere, rucsac. În două minute, alegeți
variantele pentru care optați. Confruntați-vă alegerile
cu DOOM2. Alcătuiți topul câștigătorilor clasei.
2 Citește poezia Vară din volumul Se mută circul înapoi de Marin Sorescu. Subliniază vocalele accentuate
din fiecare cuvânt. Care dintre cuvinte ți-au creat
dificultăți în stabilirea accentului?
„Sar lăcustele, lelițe./Cheamă niște prepelițe/Puii
sprinteni din polog,/Merge soarele olog,/Doamne, că
încet se mișcă!/Trică zice-n deal din trișcă...“
3 Selectează cuvintele din lista următoare care permit variație accentuală:
anost, avarie, bolnav, crater,
firav, jilav, matur, precaut, taxi.
4 Tombolă de cuvinte. Extrageți dintr-o pălărie câte un
cuvânt dintre următoarele: acvilă, bivoliță, bucluc,
cătină, fenomen, ferigă, frânghie, furie, hulpav, iglu,
ianuarie, lipie, nuga, performer, rarisim, răzmeriță, vatman, verigă. Pronunțați-l. Dacă l-ați accentuat corect,
treceți în dreapta pălăriei. Dacă ați marcat greșit accentul, treceți în stânga.
Elevii din dreapta poartă timp de o
săptămână ecusoane de maeștri lingviști.
Autoevaluare (L9 – L16)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... . MINITEST
U1
40
Călătorie în necunoscut Redactare
Lecția 17. Etapele scrierii. Organizarea unui text
în funcție de situația de comunicare
Explorare
1 Care crezi că este scopul unor texte asemenea celor
surprinse la rubrica Pentru început?
2 Pe ce crezi că va cădea accentul în partea finală a textelor, având în vedere
scopul pe care l-ai precizat la
exercițiul anterior?
3 Ce însoțește textul în fiecare dintre cele trei capturi de
ecran? De ce?
4 Uită-te pe internet la un videoclip în care este prezentată o carte, ținând
sonorul închis. Observă cu atenție
următoarele aspecte: decorul, mimica, gesturile,
obiectele de recuzită utilizate.
5 Menționează care sunt cele cinci etape ale redactării
unui text, așa cum le-ai învățat în clasa a V-a. Crezi
că pentru realizarea videoclipului urmărit se respectă
etape similare? Explică.
Redactarea unui text presupune cinci etape succesive, care se numesc etapele
scrierii. După pregătirea pentru
redactare (1) și scrierea ciornei (2), urmează etapele esențiale ale redactării.
Revizuirea (3) Editarea (4) Publicarea (5)
• Adaugi exemple și detalii.
• Revizuiești claritatea ideilor, verificându-le logica (raporturile de tip
cauză-efect).
• Refaci topica unor fraze.
• Te asiguri că ai folosit timpurile verbale corect și coerent.
• Verifici dacă ai folosit cuvintele cu sensul potrivit.
• Verifici să nu existe repetiții sau pleonasme.
• Înlocuiești unele cuvinte cu sinonime, pentru varietatea exprimării.
• Te asiguri că ai utilizat cuvintele de legătură potrivite între fraze.
• Așezi titlul centrat.
• Rescrii textul, cu atenție
la inserarea imaginilor,
a subtitlurilor și a
paragrafelor.
• Verifici corectitudinea
ortografiei și a
punctuației.
• Citești textul în fața
unui auditoriu sau îl
publici într-o revistă
sau pe un blog; în
cazul publicării, se
pot adăuga imagini
reprezentative.
Recenzia este un text nonliterar ce are ca scop prezentarea unei opere literare
sau științifice, cu comentarii și
aprecieri critice. Publicul-țintă al unei recenzii poate fi specializat sau
nespecializat.
Prezentarea unui film sau a unui blog se adresează publicului larg și conține,
de asemenea, comentarii și aprecieri critice.
Repere
1 Tu cum obții informații despre cărți, filme sau despre unde ai dori să
călătorești?
2 Dacă ar fi să le prezinți colegilor tăi un mijloc prin care pot călători
imaginar în locuri necunoscute, ce ai alege?
Alege dintre variantele: a un film despre locuri fantastice; b o carte de
călătorii; c un blog de călătorii.
Reunind voci celebre în distribuție, Hotel Transylvania
3 – producția Sony Pictures Animation, va rula atât
în varianta subtitrată, cât și în cea dublată în limba
română – în avanpremieră pe 11 și 12 iulie 2018, iar
din 13 iulie a.c., pe marile ecrane din toată țara.
Ce fac niste monștri plictisiți? Pleacă în vacanță. Și nu
orice vacanță, ci o croazieră de lux, în care au de gând
Text de Petre Ivan
www.ziarulmetropolis.ro
a Arhiva revistei literare Faleze de piatră
35 mai -13 ani
Posted in Cuvântul adolescentului by Hopernicus on 11/12/2010
Într-o seară, la o oră cam târzie, neavând ce face, am luat o carte de
pe un raft. Era “35 mai“ de Erich Kastner. Nici nu mă gândeam ca
n-am s-o las din mână decât după ce am s-o termin.
Autorul german, împletește realul cu fantasticul atât de bine într-o poveste
trăznită, hazlie a unui școlar-Konrad, a unchiului său,
un farmacist cu obiceiuri alimentare neobișnuite și a lui Negro
Caballo, un cal de circ, care merge pe patine cu rotile. Toţi trei
pornesc într-o călătorie imaginară, prin dulapul lui Ringelhuth,
în căutarea Mărilor Sudului, despre care Konrad trebuie să scrie
o compunere.
b
Text de Hopernicus
revistacititordeproza.wordpress.com
www.vacante.net
c
Pentru început
41
Redactare Etapele scrierii. Organizarea unui text în funcție de situația de
comunicare L18
Pentru elaborarea unei recenzii sau a unei prezentări se respectă etapele
structurării acesteia, mai precis:
- în partea introductivă, prezentarea unor informații generale;
Recenzie de carte
› cine este autorul
› ce a mai scris
› ce teme a mai abordat
› cum a fost receptat de public
și de critica de specialitate
› când a apărut cartea
› la ce editură a fost publicată
› cine a tradus-o, dacă e cazul
Prezentare de film
› cine este regizorul
› ce filme a mai regizat
› ce teme a mai abordat
› cum a fost receptat de public
și de critica de specialitate
› când a apărut filmul
› la ce casă de producție
› cine sunt actorii
Prezentare de blog
› cine este autorul
› ce informații cunoști despre statutul lui (ce vârstă are, cu ce se
ocupă, ce pasiuni are etc.)
› dacă a mai scris sau mai scrie,
unde publică
› când a înființat blogul
› ce tematică abordează pe blog
- în cuprins:
• realizarea unui rezumat/prezentarea ideilor principale ale filmului/o
prezentare generală a blogului;
• punerea cărții/filmului în relație cu alte creații ale celui care le-a semnat
(scriitor/regizor);
• evitarea dezvăluirii unor detalii despre punctul culminant sau despre
deznodământ, pentru a nu anula plăcerea
descoperirii lor de către public;
• evidențierea punctelor forte ale cărții/filmului/blogului;
• menționarea minusurilor, a neajunsurilor cărții/filmului/blogului;
• formularea unor aprecieri personale, subiective: ce a plăcut, ce nu a plăcut,
căror așteptări le-a răspuns/nu le-a
răspuns, ce stare de spirit/emoții a provocat.
- în încheiere:
• formularea unei concluzii în care se indică impresia generală;
• formularea recomandării (pozitive, negative sau nuanțate) către public.
Recenzia sau prezentarea unui film ori a unui blog poate lua și forma unei
înregistrări video, caz când contează:
• decorul: ce apare în cadrul în care se face filmarea;
• mimica: expresiile feței care însoțesc informațiile, criticile și aprecierile;
• gesturile: pot indica naturalețea, dezinvoltura, buna dispoziție etc.
• elementele de recuzită: cartea prezentată, coperta DVD-ului sau afișul
filmului, alte cărți ale aceluiași autor etc.
Aplicații
1 Amintește-ți o carte, un film sau un blog pe tema călătoriilor sau a
descoperirii lumii, pentru care ai vrea să
scrii o recenzie sau o prezentare. Stabilește ce scop ai,
ce public-țintă vizezi și răspunde la cele șase întrebări
esențiale: cine? ce? când? unde? de ce? cum?.
2 Realizează planul textului, notându-ți sub formă de
idei ce vei evidenția în fiecare parte.
3 Redactează ciorna textului. Concentrează-te asupra
conținutului și a dezvoltării ideilor notate în plan.
4 Revizuiește-ți textul, conform tuturor aspectelor
prezentate în rubrica Repere.
5 Editează-ți textul ca produs final.
6 Lucrați în perechi. Faceți schimb de texte și evaluați-vi-le reciproc pe baza
grilei date.
CRITERII DA NU
Respectă părțile unei compuneri.
Oferă informații generale despre autor și
carte/film/blog.
Prezintă pe scurt subiectul.
Nu deconspiră informații care ar putea
diminua interesul receptorilor.
Respectă regulile de așezare în pagină,
de ortografie și de punctuație.
Provocări
1 Editează în format electronic textul elaborat la rubrica Aplicații și
încarcă-l pe blogul personal/blogul clasei.
2 Miniproiect. Lucrați în perechi. Pe baza textului redactat, realizați o
înregistrare video pe care să o publicați pe blogul personal sau pe blogul
clasei. În realizarea filmării, țineți cont de recomandările pentru acest tip de
prezentare.
U1
42
Călătorie în necunoscut Recapitulare
Citește fragmentul de mai jos, extras din proza scurtă Ursul de Mihail Sadoveanu
și răspunde apoi la fiecare dintre
cerințe.
Recapitulare
Din piscul de cătră Valea-Mare se văd depărtări
la deal pe apa Frumoasei, sau dincolo de ape, pe
clina1 dimpotrivă, unde suie alte înălțimi. Încă nu se
cunosc bine locurile. [...] E vorba să mergem într-o
dimineață într-acolo, la păstrăvi. [...] Pavel-baci2
rostește domol sunetele altor cotloane ale munților
și codrului. [...]
Între Sălane și pârăul Șerpilor, paște o mică ciurdă de junci3, sub călăuza unui
păstor care se ridică
numai puțintel de la pământ în sus. E un copil de
zece ani: îl cheamă Petrică. Are în mână toiag. Chiuie la vitele lui, ca să nu
treacă la plantații. [...] Curând nu-l mai aud: s-a pus între el și noi
depărtarea
și lenea soarelui. [...]
Am auzit sau ni s-a părut că auzim un strigăt în
depărtare? Un strigăt foarte slab, pe care l-am confundat cu tăcerea. A fost
strigăt omenesc? Boncăluitul4 juncii l-am auzit, însă aproape deslușit.
Pavel-baci a stat atent, întorcând urechea și ascultând.
— Dumneata ai auzit ceva?
— Am auzit ceva vag, răspund eu.
— Dacă ai auzit, atunci trebuie să se fi întâmplat
ceva: dacă a mugit vita, nici strigătul copilului n-a
fost părere. [...]
Petrică păstorul a nimerit la casa prietinilor noștri
din Braniștea-Domnului, cu capul gol, cu părul vâlvoi și cu ochii rătăciți pe
obrazu-i stropit de pistrui.
— A dat ursul în junincile noastre! a strigat el.
— Cum? Ce spui? l-a întrebat cu uimire Berta, nevasta lui Petini paznicul.
— A dat ursul! A dat ursul! A ieșit din râpă și a sărit
peste Joiana noastră cea roșă. De-acum mă mustră și
mă bate mama că a stricat dihania juninca noastră
cea mai frumoasă.
— Cum se poate una ca asta? Ce spui tu, copile?
A omorât-o?
— N-a omorât-o, strigă păstorașul, că nu l-am lăsat
eu. Dar de trăit nu cred să mai trăiască. Când am
văzut că a apucat-o m-am dat asupra lui cu bâta. Și
atunci ursul a vrut să mă mănânce pe mine!
— Vai! Iisuse Hristoase!
— Când am țâpat5 în el bâta, urmează Petrică,
și-am zbierat la el să lase pe Joiana pentru că-i a
noastră, el a stat și a întors capul cătră mine.
1 clină (s.f.) – suprafață înclinată, coastă, pantă. 2 baci, pronunțat bá-ci
(s.m., reg.) – bade, nene. 3 juncă (s.f.) – vacă tânără. 4 a boncălui (vb.) –
(despre unele animale) a scoate mugete sau răgete
puternice. 5 a țâpa (vb.) – a arunca, a azvârli.
— Cine a întors capul?
— D-apoi cine? dihania! A lăsat juninca și a venit
după mine. Eu am dat fuga la brad și m-am suit în
brad. Dar nu era chiar un brad: era un brădui. [...]
Vine la brad și prinde să-l scuture. Scutură tu, că
nici nu-mi pasă, zic eu. Dar pe urmă am văzut că el
nu scutura. El se suia în brădui. Să știi dumneata că
ursul se suie în brad ca omul. Însă eu, atuncea, nu
știam. Credeam că stă jos și scutură. Când numai ce-l
văd sub picioarele mele. [...] Când am văzut că era
să mă apuce cu laba, mi-a venit așa o spaimă de la
Dumnezeu și am răcnit din rărunchi6 cât am putut
eu de tare: „Vâi! mamă!“ Cât ce am răcnit eu „Vâi!
mamă!“ ursu’ n-a mai fost sub mine. Și-a dat drumul
jos și s-a dus la dracu’!
Berta și paznicii, și domnii de la Braniște ascultau
pe copil fără să-l creadă. Părea că intrase într-o rătăcire. Acuma zâmbea fără
noimă, ca și cum nici el singur nu înțelegea și nu credea asemenea întâmplare.
— Cum ai zis? râde Berta.
— Am zis: Vâi, mamă!
Râde și Petrică, arătându-și toți dinții.
— Să mergem să vedem, zic domnii. [...]
Iată urmele fiarei, în albia pârăului. Iată brăduiul în care s-a cățărat Petrică
păstorul. De cătră vârf
până la poale, trunchiul bradului e zdrelit de ghiarele ursului, când s-a lăsat
să cadă cu repeziciune la
răcnetul neașteptat. S-a dus în râpă sărind alternativ cu dinaintea și cu
dinapoia, și fuge și acuma. S-a
temut de mama lui Petrică: se pare că-i aprigă muiere. Nu știu cum va răspunde
înaintea ei băiatul de
fapta sălbăticiunii.
Pavel-baci îl sfătuiește.
— Când va fi să fie asupra ta primejdia astălaltă,
cheamă și tu ursu’. Atunci are să fugă maică-ta. Iar
tu vină iarăși la pârău și-ți vezi de treabă.
6 rărunchi (s.m., pop.) – rinichi; expr. din rărunchi – cu putere, din tot
sufletul.
43
Recapitulare U1
1 Trageți la sorți cartonașe pe care sunt scrise următoarele indicații:
Eu sunt ...
AUTORUL
• cine sunt?
• în ce raport mă aflu
cu textul Ursul?
• ce știu despre acțiunea
din text?
a Eu sunt ...
NARATORUL
• cine sunt?
• ce rol am în raport cu
întâmplările din text?
• particip la acțiune?
• ce știu despre
întâmplările relatate?
• ce nu știu despre
întâmplările relatate?
b
Eu sunt ...
PETRICĂ
• cine sunt?
• ce rol am în raport cu
întâmplările din text?
• particip la acțiune?
• ce știu despre
întâmplările relatate?
• ce nu știu despre
întâmplările relatate?
c Eu sunt ...
BERTA
• cine sunt?
• ce rol am în raport cu
întâmplările din text?
• particip la acțiune?
• ce știu despre
întâmplările relatate?
• ce nu știu despre
întâmplările relatate?
d
Eu sunt ...
TIMPUL
• ce interval/momente pun
la dispoziția desfășurării
acțiunii?
• mă desfășor liniar sau fac
și salturi înapoi?
f Eu sunt ...
PAVEL-BACI
• cine sunt?
• ce rol am în raport cu
întâmplările din text?
• particip la acțiune?
• ce știu despre
întâmplările relatate?
• ce nu știu despre
întâmplările relatate?
e
Eu sunt ...
ACȚIUNEA
• când mă desfășor:
în trecut, în prezent
sau în viitor?
• câte fire narative am?
• mă desfășor
prin înlănțuire sau
prin alternanță?
h Eu sunt ...
SPAȚIUL
• ce locuri pun la dispoziția
desfășurării acțiunii?
g
Răspundeți în două minute întrebărilor de pe cartonașe. Prindeți cartonașele pe
panouri afișate în clasă.
Profesorul desemnează câte un elev pentru a prezenta rezultatele fiecărei
categorii.
2 Precizează ce tip de text este povestirea Ursul de
Mihail Sadoveanu, având în vedere caracteristicile
pe care le-ați urmărit prin rezolvarea sarcinilor de la
exercițiul 1. Alegeți dintre variantele: a descriptiv literar; b descriptiv
nonliterar; c narativ literar; d narativ
nonliterar.
3 Cu ce ocazie a participat naratorul-personaj la întâmplările relatate?
4 Ce crezi că vrea să sugereze afirmația: „Încă nu se
cunosc bine locurile.“?
5 Explică ce l-a determinat pe narator să îl numească
pe Petrică „păstor care se ridică numai puțintel de la
pământ în sus“.
6 Ce particularitate morală a lui Petrică se desprinde
din afirmația „Când am văzut că a apucat-o m-am dat
asupra lui cu bâta“?
7 Indică figura de stil cu ajutorul căreia se realizează
portretul lui Petrică în secvența: „cu capul gol, cu
părul vâlvoi și cu ochii rătăciți“.
8 Menționează o particularitate fizică ținând de chipul
lui Petrică.
9 De ce crezi că Petrică își strigă mama când este atacat de urs?
10 Ce atitudine se desprinde din afirmația naratorului:
„S-a temut de mama lui Petrică: se pare că-i aprigă
muiere“? Alege dintre variantele date și justifică-ți
alegerea.
a admirație; b amuzament; c neîncredere.
11 Lucrați în perechi. Explicați semnificația replicii lui
Pavel-baci din finalul textului: „Când va fi să fie asupra ta primejdia
astălaltă, cheamă și tu ursu’. Atunci
are să fugă maică-ta.“
12 Alcătuiește planul simplu de idei al textului.
13 Menționează principiul interacțiunii în comunicare
evidențiat în replica „Dumneata ai auzit ceva?“.
14 Explică semnificația locuțiunii a dat fuga și precizează
cu ce rol este utilizată de Petrică.
15 Precizează modul de formare a cuvintelor: Valea-Mare,
dumneata, păstoraș, neașteptat, brădui.
16 Găsește intrușii în seria următoare: brad, braniște,
brădet, brădui, brâncă.
17 Construiește câte un enunț cu paronimele brad/bard.
18 Transcrie, din text, două cuvinte care ilustrează variația regională a
limbii.
19 Selectează forma accentuată corect: botniță/botniță,
matriță/matriță, senil/senil.
20 Precizează tipul fiecărei propoziții din enunțul dat,
menționează ce raport există între acestea și valoarea
morfologică a cuvântului marcat.
„A ieșit din râpă și a sărit peste Joiana noastră.“
21 Redactează, în 50 – 100 de cuvinte, o recenzie a
unei cărți sau o prezentare a unui film în care personajele sunt animale.
U1
44
Călătorie în necunoscut Evaluare
Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
Cățelul – alb cu negru, un ochi acoperit de o pată
albă ovală și celălalt de una perfect rotundă, neagră –
mătura cu coada praful din curte. Aștepta. Mihai ținea
în mâna stângă o bucată de plăcintă cu cartofi. Specialitatea lui Buna. O ținea
ridicată deasupra capului și
cățelul Ares se uita când la ea, când în ochii lui Mihai.
Aștepta o comandă, dând nerăbdător din coadă.
— Salută! i-a cerut Mihai.
Cățelul s-a ridicat atunci în șezut, cu lăbuțele din
față lipite de pieptul blănos. Cu botul întredeschis,
părea că zâmbește. […]
Era o zi însorită care anunța o vară lungă, plină de
lumină. Era bine în curtea bunicilor, în satul lor unde
animalele își făceau glasul auzit mai mult decât oamenii. Adia un vânticel
călduț dinspre ogorul și grădina
de zarzavaturi care se întindeau dincolo de marginea
curții. Mirosea a promisiune, a spații deschise pe care
un băiețel de vârsta lui Mihai le cutreiera cu pasul lui
mic, fără a putea ajunge vreodată la capătul lor.
Mihai venise la bunici doar de două zile, dar deja
avea impresia că este acolo de o veșnicie. Întotdeauna
zilele erau mai lungi acolo, iar nopțile, cu toate sunetele
muzicale ale satului, îi încărcau bateriile mai repede
decât acasă. Lui Mihai îi plăcea să se trezească în zori,
aproape odată cu bunicii, și să stea așa sub așternuturi,
ascultând mișcările curții. Atunci era în mijlocul
lumii, toate se întâmplau în jurul său. Lumea întreagă
îl aștepta pe el, se pregătea să-l primească așa cum se
cuvine pentru o nouă zi. Lui Mihai îi plăcea să audă
acest ritual de gătire.
În farfurie mai rămăsese o bucată mică din plăcinta bunicii. Ares se lingea pe
bot, uitându-se la ea.
„Haide, Mihai, dă-mi-o și pe aia“, păreau să spună ochii
lui. „Fac ce îmi spui tu, numai să mi-o dai.“ Băiatul se
amuza teribil. El nu apucase decât să se lingă pe degete.
Și, chiar dacă îi era tare poftă, preferase ca prima plăcintă – încă fierbinte
când i-o adusese Buna – să i-o
dea cățelului.
— Bine, a ta este, i-a zis Mihai. Dar să nu afle Buna.
Rostogolește-te!
Cățelul alb cu negru s-a rostogolit în praf, stârnind
norișori fini în aerul începutului de vară.
Mircea Pricăjan, Pumn de fier
A. 60 de puncte
1 Transcrie, din textul dat, două diminutive. 6 puncte
2 Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte din text: întotdeauna,
veșnicie. 6 puncte
3 Scrie șase cuvinte din familia lexicală a cuvântului alb. 6 puncte
4 Delimitează în propoziții fraza de mai jos, menționează ce raport există între
acestea
și valoarea morfologică a cuvântului scris italic.
„O ținea ridicată deasupra capului și cățelul Ares se uita când la ea, când în
ochii lui Mihai.“ 6 puncte
5 Construiește un enunț în care grupul de cuvinte a se linge pe bot să fie
folosit ca locuțiune. 6 puncte
6 Indică două repere spațiale și un reper temporal din textul dat. 6 puncte
7 Precizează tipul de narator din textul dat, ilustrându-ți opinia printr-un
exemplu. 6 puncte
8 Menționează o caracteristică a satului în care locuiesc bunicii lui Mihai. 6
puncte
9 Prezintă o trăsătură a lui Mihai, care se desprinde din enunțul: „Și, chiar
dacă îi era tare poftă,
preferase ca prima plăcintă – încă fierbinte când i-o adusese Buna – să i-o dea
cățelului.“ 6 puncte
10 Explică, în 30 – 50 de cuvinte, enunțul: „Lumea întreagă îl aștepta pe el, se
pregătea să-l primească
așa cum se cuvine pentru o nouă zi.“ 6 puncte
B. 30 de puncte
Scrie o recenzie de 100 – 150 de cuvinte, în care să prezinți impresiile tale
despre un volum ilustrat care să conțină textul
Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței;
• să incluzi informații generale despre autor;
• să prezinți pe scurt subiectul/despre ce este vorba în carte;
• să respecți normele de ortografie și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la
scrisul lizibil.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
U2 Aproape de ceilalți
Proiect de grup Valorile mele, valorile comunității
Comunicare orală Fapte și opinii • Textul explicativ
Redactare Caracterizarea personajului
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Verbul • Tipuri de verbe • Modurile și timpurile verbului •
Forme verbale nepersonale • Posibilități combinatorii ale verbului (inclusiv
atributul verbal) • Circumstanțialul de cauză • Circumstanțialul de scop
Textul narativ literar • Structura textului narativ •
Mijloacele de construcție a personajului • Repetiția
Lectură
U2
46
Aproape de ceilalți
Lecţia 1. Textul narativ literar
Popa Tanda
de Ioan Slavici
I
Ierte-l Dumnezeu pe dascălul1
Pintilie! Era cântăreț
vestit […]. Era dascăl în Butucani, bun sat și mare,
oameni cu stare și cu socoteală, pomeni și ospețe de
bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o
fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe
Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni.
Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om
bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât
chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept
și cumpănit, ca și când ar citi din
carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir.
Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege
și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții.
Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui.
Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și
venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. Iară cu capul
se lucrează mai greu decât cu sapa și cu furca. Dar toate
s-au făcut și nici n-au rămas lucru zadarnic. Trandafirică
a ajuns popă în satul tătâne-său, în Butucani, bun sat și
mare, oameni cu stare și cu socoteală, dar la pomeni și
la ospețe părintele Trandafir nu mergea bucuros.
Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar
strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la
judecată: prea de-a dreptul, prea verde-fățiș. El nu mai
sucește vorba, ci spune drept în față, dacă i s-a pus ceva
pe inimă. […] Un om ca el nici doi ani n-a putut să stea
în Butucani. Când una, când alta: o dată dă cu vorba în
săteni, altă dată în protopop. […] Cu mult, cu puțin, părintele Trandafir fu
trimis de la Butucani la Sărăceni – pentru buna înțelegere între credincioși.
Popă-n Sărăceni? Cine știe ce vrea să zică popă-n
Sărăceni! Dar așa-i trebuie părintelui Trandafir! Cine
vrea să sară peste groapă arunce-și mai nainte desagii
peste ea. Părintele Trandafir n-avea însă decât o nevastă
și doi copii: desagii îi erau deșerți. Pentru aceea îi era
atât de greu să sară din Butucani la Sărăceni.
*
Pe Valea-Seacă este un sat pe care oamenii îl numesc
Sărăceni. Un sat „Sărăceni“ pe o vale „seacă“: mai rău
nu poate să sune însămnarea unui loc.
[…] Primăvara, când se topește neaua în munți,
Răpița se supără, varsă o parte din mânia ei în cracul
de pe Valea-Seacă, și asta încetează de a mai fi „seacă“.
1 dascăl (s.m.) – cântăreț de biserică, diac, cantor.
1 Alege șase dintre valorile enumerate mai jos, care sunt importante pentru
tine, și notează-ți-le
în caiet, în fiecare parte dintr-un
diamant al valorilor. Poți include
și o valoare la care ții, dar pe care
nu o regăsești între cele menționate aici.
Altruism – faci tot ce poți pentru a-i ajuta pe ceilalți.
Autocontrol – rămâi calm și rațional, chiar și atunci
când alții te atacă verbal sau fizic.
Compasiune – îți pasă de cei din jur, ești generos.
Cooperare – lucrezi bine alături de alții pentru a
atinge un obiectiv comun.
Corectitudine – îți respecți angajamentele.
Curaj – faci ceea ce crezi că e corect, cu orice risc.
Onestitate – ești sincer și deschis, nu minți.
Perseverență – nu renunți, muncești din greu pentru a-ți realiza un vis și ai
încredere în tine.
Respect – cunoști și respecți drepturile, libertatea
și demnitatea celorlalți.
Responsabilitate – îți asumi reușitele și eșecurile,
nu dai vina pe alții.
2 Pentru a deveni mai buni, toți avem nevoie de modele.
Discutați, în grupe de 4 – 5 elevi, despre cine sunt
modelele voastre și ce apreciați la acești oameni.
3 Ascultă textul alăturat, în lectura profesorului.
Lectură
Pentru început
Prozator, dramaturg și
jurnalist. A surprins în
nuvelele și romanele
sale viața satului
transilvănean, într-o
epocă în care societatea
trecea prin schimbări
profunde. A pus accent
în scrierile sale pe valori
morale fundamentale și
dezvăluie profunzimile
sufletului uman.
În 1873 a scris nuvela
Popa Tanda, citită, în 1874, la „Junimea“, societate
cu un rol important în dezvoltarea culturii române.
Nuvela a apărut în revista Convorbiri literare în iunie
1875, fiind publicată ulterior în volumul de debut
al autorului, Novele din popor (1881).
Ioan Slavici (1848 – 1925)
Text de bază
47
Textul narativ literar
În câteva ceasuri, Sărăcenii sunt numai prea bogați de
apă. Așa o pat aproape în fiecare an. Când sămănăturile din vale par mai
frumoase, Valea-Seacă minte cu
numele și spală tot ce-i pică în cale. […]
Sărăcenii? Un sat cum Sărăcenii trebuie să fie. Ici o
casă, colo o casă… tot una câte una… Gardurile sunt de
prisos, fiindcă n-au ce îngrădi; uliță este satul întreg.
Ar fi prost lucru un horn la casă: fumul află cale și
prin acoperiș. Nici muruiala1 pe pereții de lemn n-are
înțeles, fiindcă tot cade cu vremea de pe dânșii. Câteva
lemne clădite laolaltă, un acoperiș din paie amestecate
cu fân, un cuptor de imală2 cu prispa bătrânească, un
pat alcătuit din patru țapi3 bătuți în pământ, o ușă
făcută din trei scânduri înțepenite c-un par cruciș și cu
altul curmeziș… lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place
să-și facă altul mai pe plac.
În vârful satului, adecă la cel mai înălțat loc, este o
alcătuială pe care sărăcenenii o numesc „biserică“. Ce
să fie asta? Este o grămadă de groși4 bătrâni, puși unii
peste alții în chip de pereți. […]
Chiar de la început, părintele Trandafir a înțeles un
lucru: cum că în Butucani era mai bine decât în Sărăceni. Oamenii aveau câte
ceva; iară de unde este poți
lua. În Sărăceni însă toate încuietorile erau de lemn.
Și apoi părintele judeca: popa face treaba satului, iară
satul să îngrijească de traista popii. […]
„Un lucru! își zise părintele mai în urmă. În satul
sărac popa nici spice n-are de unde culege. Câtă vreme
1 muruială (s.f.) – (reg.) tencuială cu lut amestecat cu apă. 2 imală (s.f.) –
(reg.) lut de lipit, muiat cu apă. 3 țap (s.m.) – (reg.) par ascuțit, țăruș. 4
gros (s.m.) – trunchi de copac tăiat, lung, retezat la capete și curățat de
crengi; buștean; bârnă (groasă).
vor fi sărăcenenii leneși, ei vor rămânea săraci și eu flămând!“ Își puse dar de
gând ca să facă din poporenii5
săi oameni harnici. […]
*
În cea dintâi duminecă, părintele Trandafir ține o
predică înaintea oamenilor ce s-au adunat în număr
mare ca să vadă pe popa cel nou. Nu este mai mare
mulțumire pentru omul ce dorește binele altora decât
aceea când vede că este ascultat de către alții și că vorbele lui prind
rădăcini. […]
[Părintele citește în acea zi evanghelia despre fiul risipitor
și le dă sfaturi oamenilor din Sărăceni, le arată cum pot lucra
în fiecare anotimp pentru a ieși din sărăcie. Deși impresionați
de vorbele preotului, sătenii nu își schimbă obiceiurile; mai
mult, ei încep să vină din ce în ce mai rar pe la biserică.]
Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. Părintele Trandafir e însă ca
și capra în grădina cu curechi6.
Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când astupi
gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă
pagubă, stricând și streașina gardului. Dar țină-l Dumnezeu! – e numai vorbă! –
tot bun om rămâne părintele Trandafir.
— Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă
duc eu la voi!
Și apoi porni popa la colindă. Cât e ziua de mare,
gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi
ținea la sfaturi. La câmp dai de popă; la deal dă popa de
5 poporean (s.m.) – (arh.) 1. țăran, sătean; om simplu din popor. 2. enoriaș,
locuitor din parohie. 6 curechi (s.m.) – (reg.) varză.
Lectură L1
U2
48
Aproape de ceilalți
tine; mergi la vale, te întâlnești cu popa; intri-n pădure
tot pe popa îl afli. Popa la biserică, popa la mort, popa la
nuntă, popa la vecin: trebuie să fugi din sat dacă voiești
să scapi de popa. Și unde te prinde te omoară cu sfatul.
Vrun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul.
Oamenii ascultau bucuros; le plăcea să stea de vorbă cu
popa și chiar se prindeau de sfaturi. Atâta însă, și mai
departe tot povestea cea veche: știau oamenii cum să
facă, dar nu făceau. Părintele se cam necăjea. De la o
vreme a fost sfârșit cu sfaturile. Nu era om în sat asupra căruia să nu fi
descărcat întreaga sa învățătură: nu
mai avea ce să spună.
„Ei! că nu e bine așa! grăi iarăși preotul. Nu merge
cu sfatul. Să-ncep cu ceva mai aspru.“
Se începu batjocura. Unde afla un om, părintele
Trandafir începea a-l face de râs și a-și bate joc de el
în tot chipul. Trece pe lâng-o casă, care nu e tocmai de
ieri acoperită: „Măi! dar isteț om mai ești tu! – grăiește
către stăpân – prin vârful casei ai ferestre. Tare iubești
lumina și sfântul soare!“ […]
Așa începe și o duce mai departe tot așa. A ajuns
treaba într-atâta, încât oamenii cale de-o poștă se feresc
din drumul popei. A ajuns ca și ciuma. Dar mai rău decât
toate este una: după atâta tândălitură1, oamenii i-au pus
numele „Popa Tanda“. Apoi Popa Tanda a și rămas. […]
Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir
să fi mișcat satul înainte […] Era lucru minunat: oamenii cunoșteau binele,
râdeau de rău, dar nu se urneau
din loc.
1 tândălitură (s.f.) – faptul de a tândăli; pierdere de vreme; umblare fără
rost; a umbla tanda (expr.) – a umbla fără rost.
Ei! spună om cu suflet: să nu se supere părintele
Trandafir? Ba să se mânie, greu să se mânie!
El s-a și mâniat. A început să ocărască2 oamenii.
Cum a purces la sfaturi, la batjocuri, așa acum la ocări.
Unde prindea omul, acolo-l ocăra.
Dar acuma n-a dus-o departe. La început oamenii
se lăsau ocărâți. Mai târziu, mai răspundeau și ei câte
ceva, așa, pe sub căciulă. În sfârșit însă, […] începură
și ei să ocărască pe popa.
De aici înainte trebile se încâlciră. […] Oamenii începură să spună popii vorba
că nu se vor lăsa de râs și de
ocară, ci vor merge la episcopie și-l vor scoate din sat.
[…] Așa a și mers; poporenii s-au pus în car. La protopop, și de acolo la
episcopie. […]
Părintele Trandafir astă dată n-a avut noroc să tragă
folos din răuvoitorii săi. Episcopul era un suflet bun […].
I s-a făcut milă de bietul popă și i-a dat dreptate, ocărând
pe poporeni.
Adecă tot în Sărăceni a rămas Popa Tanda.
*
[…] Părintele Trandafir avea acum […] o soție bolnavă, trei copii mici, al
patrulea de lapte, o casă numai
hârb; prin pereți se furișa neaua, cuptorul afuma și
acoperișul era tovarăș cu vânturile, iar hambarele
goale, punga deșartă și sufletul necăjit. […]
II
Sfânta Scriptură ne învață că întocmai precum plugarul trăiește din rodul muncii
sale, și păstorul sufletesc, care slujește altarului, din slujba sa, de pe
altar,
să trăiască. Și părintele Trandafir și într-asta era credincios către sfânta
învățătură; el totdeauna a lucrat
numai pentru povățuirea sufletească a poporenilor săi,
așteptând ca aceștia, drept răsplată, să se îngrijească de
traiul lui zilnic. Nu însă întotdeauna lumea este întocmită după cum este scris
și este poruncă […]. Din slujba
sa părintele trăgea foarte puțin folos, atât cât nu era
destul, adecă: patru bucăți de pământ la țarină3, birul
de la poporeni și folosul de la cei născuți și cei morți.
Toate la un loc – nimic, fiindcă pe pământ nu răsare
aproape nimic, birul nu este decât de nume, cei născuți
se botează de milă și celor morți li se face pomană de
către popa.
[Părintele Trandafir cumpărase o casă pustie și dărăpănată din apropierea
bisericii, dar nu apucase să-i aducă
îmbunătățiri, fiind preocupat de soarta sărăcenenilor. Acum
el decide să se îngrijească de casa lui.]
În câteva zile toți patru pereții erau lipiți și muruiți.
Acum părintele ședea mai bucuros afară decât în casă,
fiindcă din casă nu se vedea atât de bine muruiala
2 a ocărî (vb.) – 1. a mustra, a certa, a dojeni; 2. a vorbi de rău, a defăima,
a denigra. 3 țarină (s.f.) – 1. câmp cultivat; ogor, arătură. 2. (pop.)
teritoriul unei
comune care constă în pământ arabil, pășuni, păduri etc.
Lectură
49
Textul narativ literar
casei; și era frumos lucru o casă muruită în Sărăceni.
[…] În cealaltă sâmbătă acoperișul era cârpit și tivit pe
vârf cu snopi de trestie, peste care erau întinse doauă
prăjini legate cu furci. Acum lucrul era chiar bun – și
nu scump. Oamenii treceau pe lângă casa popii, clătinau din cap și ziceau
câteodată: „Popa e omul dracului!“
Iară popa petrecea bucuros pe afară.
[Părintele Trandafir face gard și portiță, iar preoteasa se
bucură când vede aceste schimbări. Ea are ideea să sape straturi, pentru a
semăna ceapă, morcovi, fasole, cartofi și varză.
Curând, familia preotului se bucură de roadele grădinii lor.]
Iară sătenii treceau pe lângă casa popii, priveau
printre spini la straturile popii și-și ziceau și astă dată:
„Popa e omul dracului!“
— Auzi tu, preoteasă, grăi acum popa. Oare n-ar fi
bine să sămănăm păpușoi pe lângă gard și împregiurul straturilor?
— Ba bine, zău așa! Mie-mi place păpușoiul verde!
— Și mie, mai ales copt pe jăratec!
Lucru nou! Popa se-ncungiură cu păpușoi. Îi râdea
inima când gândea cât se va face de frumoasă treaba,
când giur împregiur păpușoiul va crește și va acoperi
spinii din gard, care începeau a nu-i mai plăcea părintelui. Dar tot vorba cea
veche: un necaz naște pe celălalt.
În dosul casei era încă o bucată de loc, de vreo cinci ori
mai mare decât aceea îngrădită. Asta nu mai ieșea din
mintea popii. Pentru ce să stea goală? Oare n-ar putea
el pune păpușoi și în dosul casei?
În țarinile de pe față oamenii arau și sămănau, în
sat însă neatins era pământul, pentru că aici era sat.
Marcul Florii Cucului, vecinul popii, avea un plug
cam stricat... dar plug, iară Mitru Cătănaș, vecinul lui
Marcu, avea doi boi slabi și un cal spetit. Popa, Marcu,
Mitru, boii și calul împreună munciră o zi de dimineață
până seara; locul fu arat și semănat cu păpușoi.
Popa de aci înainte sta mai bucuros în dosul casei.
Era lucrul minunat și frumos – așa brazde și printre
brazde, pe ici și pe colea, câte un fir de păpușoi abia
încolțit. Cu toate acestea, popa se scărpina câteodată, ba
foarte adeseori, după ureche. Părea că tot îi mai apasă
ceva pe inimă. Era lucru greu, de care nu cuteza a se
prinde: pământurile din țarină. Până acum le-a fost
dat în parte; acum nu știa ce să facă cu ele. I-ar fi plăcut
ca să le lucreze însuși. Să-și vadă sămănăturile lui, să
meargă la ele cu preuteasa, apoi la toamnă... Era lucru
foarte ademenitor!
S-a făcut multă vorbă cu preuteasa asupra acestui lucru. Trebuiau cai, trăsură,
plug, slugă, grajd.
O mulțime de lucruri trebuiau. Iară popa nu se prea
pricepea la plugărie... Și totuși, straturile erau verzi,
păpușoiul încolțea. Popa își întări gândul; luă rămășița
din zestrea preotesei, care sta încă încuiată în ladă, și
se apucă de muncă.
Plugul Marcului era bun pentru început. Un cal
cumpără popa de la Mitru; alt cal se afla la un om din
Valea-Răpiții; Stan Șchiopul avea un car cu trei roate.
Popa îl cumpără, fiindcă a câștigat o roată de la Mitru,
ca adaos la calul spetit.
Cozonac clopotarul se prinse să fie slugă la popa,
fiindcă casa lui era numai la o săritură de aici. Popa
bătu apoi patru stâlpi la capătul casei, doi mai înalți, doi
mai scurți, alcătui trei pereți de nuiele, făcu acoperiș
de șovar1, și grajdul fu gata.
În vremea asta, părintele Trandafir a îmbătrânit cu
zece ani; dar întinerea când încărca preuteasa și copiii
în trăsură, da bici la cai și mergea ca să-și vadă holdele.
Sătenii îl vedeau, clătinau din cap și iarăși ziceau:
„Popa e omul dracului!“
[Părintele este nevoit să facă lese2 noi pentru căruță și,
devenind meșter la împletitul nuielelor, începe să vândă lese
la târg și să aibă câștig.]
Ziua sfintelor Rusalii astă dată a fost zi bună. Preuteasa avea rochie nouă, cei
trei mai mărișori aveau
păpucași din oraș, Măriuca cea mai micuță avea o pălărie
de paie cu două flori roșii, iară pereții erau albi chiar și pe
dinafară, ferestrele erau întregi, casa era luminoasă. […]
*
Vremile vin; vremile se duc: lumea merge înainte,
iară omul, când cu lumea, când împotriva ei.
III
Drumul de țară vine din oraș, trece pe lângă
Valea-Seacă și merge mai departe pe la Valea-Răpiții.
Unde se întâlnesc drumurile, la împreunarea celor
doauă văi, pe Răpița, este o moară, lângă Răpița este o
rugă3, lângă rugă este o fântână, iar lângă fântână sunt
opt paltini frumoși. Locul acesta se zice: „La rugă la
Sărăceni!“. De aici până la Sărăceni nu este decât cale
de un ceas. Cu toate aceste, de câte ori vine din oraș,
sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai stă puțină
1 șovar (s.m.) – papură. 2 leasă (s.f.) – împletitură de nuiele în formă de
grătar, de coș, folosită în
diverse scopuri practice; (în text) partea din spate a căruței, unde
se punea fânul. 3 rugă (s.f.) – (reg.) cruce, troiță.
Lectură L1
Ion Țuculescu (1910 – 1962), Margine de sat
U2
50
Aproape de ceilalți
vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț care să întrebe:
„Ce sat e acela unde se vede biserica cea frumoasă cu
pereți albi și cu turn sclipitor?“ Fiind întrebat astfel, el
își netezește mustățile și răspunde privind fălos spre
acel loc: „Acolo sus pe Gropnița? Acela e satul nostru,
Sărăcenii. Dar clopotele să le auzi: ce clopote sunt în
turnul acela!... S-aude cale de trei ceasuri!“ […]
Drum ca acela care trece prin Valea-Seacă înspre
Sărăceni giur împregiur nu este. Neted ca masa și
vârtos ca sâmburele de cireșă. Se vede că sărăcenenii l-au făcut de dragul lor.
În dreapta și în stânga, tot
zece-cincisprezece pași unul de altul, sunt niște nuci
stufoși, la care omul privește cu drag. […] Pe aicea
sărăceneanul se simte acasă. […] Aproape la tot pasul
întâlnește câte un cunoscut, cu care mai schimbă vorba
„de unde și până unde“. Ăsta duce un car de var, celălalt
un car de poame; mai apoi vine unul cu împletituri,
altul cu un car de roate, doage, ori alt lemn lucrat. Iară
pe marginea drumului, din când în când, dă de petrarii
care ciocănesc din zori de zi până la apusul soarelui.
Astă cale nu e pustie!
Unde cotește valea și drumul, acolo sunt vărăriile1.
Aici apoi e târg întreg. Unii încarcă var, alții descarcă
piatră și lemne […] De la acest loc și satul se vede mai
bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai
printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea,
câte o bucată din pereții și acoperemintele caselor. Casa
popii este tocmai lângă biserică: nici din asta nu vedem
însă decât cinci ferestri și un acoperemânt roșu cu două
hornuri. În față cu biserica e școala. […] Iară zidirea cea
mare, care se vede mai în vale, este primăria. […]
Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir
a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă
părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui,
am crede că copilașii cu care se joacă înspre seară la
laița2 cea de dinaintea casei sunt copilașii lui. Unul
dintre copilași, pe care l-a ridicat ca să-l sărute, îi fură
pălăria din cap și fuge cu ea năstașnic3. Măriuca deschide fereastra și strigă:
„Trandafirică al mamei, nu
lăsa pe moș-tătuca cu capul gol“. Apoi fuge de la fereastră, pentru ca să prindă
pe Ileana, care a furat ceapța4
bunichii, s-a împodobit cu ea și vine să se fălească la
moș-tătuca. Moș-tătuca râde din toată inima; îi place
gluma. Tocmai vine de la vecernie și părintele Coste, și
prinde atât pe Ileana, cât și pe Măriuca, le sărută și apoi
se pune pe laiță lângă socrul său. […] „Bătrânule! na-ți
căciula, nu sta cu capul gol!“ grăiește bunica, întinzând
căciula pe fereastră.
Un om din sat trece, le poftește „bună odihnă“ și-și
zice: „Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui
Dumnezeu!“
1 vărărie (s.f.) – loc unde se extrage piatra de var; loc unde se fabrică, se
depozitează sau se vinde varul. 2 laiță (s.f.) (variantă pentru laviță) – bancă
fixată la poarta caselor
țărănești. 3 năstașnic (adj.) – (reg.) vioi, zburdalnic, neastâmpărat. 4 ceapță
(s.f.) (variantă pentru ceapsă) – (reg.) mică bonetă sau scufiță
de pânză albă, bogat împodobită, cu ornamente țesute sau cusute.
Lectură
1 Notează primele tale impresii despre textul Popa Tanda, completând enunțurile
din cele patru cadrane date.
Cel mai mult mi-a plăcut … . Nu mi-a plăcut … .
O trăsătură a personajului principal este … . Textul mi-a amintit de … .
2 Discută cu colegul/colega de bancă dacă ați regăsit în textul Popa Tanda
valori pe care le-ai selectat ca fiind
importante pentru voi în exercițiul introductiv. Indicați-le și precizați cărui
personaj îi sunt asociate.
3 Notează, în caiet, o valoare nouă pe care ai identificat-o în text și
confruntă-ți răspunsul cu al colegilor de clasă.
Impresii după prima lectură
51
Explorare
1 Investigație. Lucrați în grupe de câte trei elevi, pentru
a aprofunda diferite aspecte ale textului.
Grupa lingviștilor – Găsiți, în fiecare capitol din Popa
Tanda, cuvinte-cheie care se referă la:
a locurile în care se petrece acțiunea (substantive
comune sau proprii); precizați semnificația lor pentru atmosfera în care se
petrec întâmplările relatate;
b timpul în care se petrece acțiunea sau durata
acțiunii (substantive comune sau adverbe).
Grupa geografilor – Realizați harta satului Sărăceni.
a Alcătuiți două variante: conform descrierii din primul capitol și conform
descrierii din ultimul capitol.
Menționați și locul pe care îl ocupă biserica în sat.
b Indicați în ce regiune este situată acțiunea și
precizați pe ce vă bazați.
Grupa istoricilor – Găsiți în text indicii referitoare la
epoca în care se petrec întâmplările.
a Notați pe o axă a timpului cele mai importante
momente din fiecare capitol al nuvelei.
b Aproximați durata desfășurării întregii acțiuni.
Micaela Eleutheriade (1900 – 1982), Grădina de zarzavat
Aurel Ciupe (1900 – 1985), Grădină (detaliu)
Grupa povestitorilor – Formulați ideile principale și
propuneți un titlu potrivit pentru fiecare capitol.
Grupa artiștilor plastici – Asociați una dintre cele
două picturi de pe această pagină cu următoarea
secvență din text și motivați alegerea făcută:
„Părintele rămase uimit. Îi părea că asta ar fi
peste putință. Straturi în Sărăceni!... Dar câteva zile
capul îi era plin de straturi, de barabule, de curechi
și de fasole; așa, peste iar câteva zile, locul era
săpat, straturile erau făcute. Nu era ziuă în care atât
popa, cât și preoteasa să nu fi mers măcar de zece
ori la straturi, pentru ca să vadă dacă nu erau răsărite semințele. Mare a fost
bucuria într-o zi [când
preotul a văzut că semințele au început să răsară].“
2 Un reprezentant al fiecărei grupe raportează în fața
clasei rezultatele investigației. Comparați de fiecare
dată concluziile unei grupe cu propriile voastre răspunsuri. Reformulați sau
nuanțați-vă concluziile, dacă
este cazul.
Lecţia 2. Structura textului narativ
Lectură Structura textului narativ L2
Textul epic este o operă literară bazată pe narațiune, în care un narator
relatează întâmplări într-o succesiune
organizată logic și temporal și în care apar personaje care au diferite roluri
în realizarea acțiunii.
Începând cu Antichitatea și mult după aceea, epicul a fost reprezentat de
epopee, poem epic de mari dimensiuni,
în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice (Iliada și
Odiseea, de exemplu). Ulterior, genul
epic s-a îmbogățit cu alte specii în versuri (balada, legenda, poemul, fabula)
și cu specii în proză (legenda,
basmul, povestirea, schița, nuvela, romanul).
Repere
U2
52
Aproape de ceilalți
Aplicații
1 Completați, în perechi, organizatorul grafic dat.
Personajele Timpul și spațiul
acțiunii
Problema
ce trebuie soluționată Rezolvarea
Popa Tanda
de Ioan Slavici
2 Alege, revăzând rubrica Repere, structura pe care o
crezi potrivită pentru nuvela Popa Tanda și notează în
caiet succesiunea momentelor narațiunii. Confruntă-ți
apoi răspunsul cu al colegului/colegei de bancă.
3 Textul nu începe prin descrierea circumstanțelor în
care se petrece acțiunea, așa cum încep cele mai
multe narațiuni din secolul al XIX-lea. În prim-plan
apare, încă din primul paragraf, personajul principal.
De ce crezi că procedează astfel autorul?
4 Compară cele două descrieri ale satului, de la începutul și de la sfârșitul
nuvelei. Notează, într-o diagramă
Venn, aspectele comune și pe cele diferite din cele
două secvențe descriptive.
5 Ce efect crezi că are plasarea simetrică, la începutul și
la sfârșitul nuvelei, a celor două secvențe descriptive?
6 Recitește primele cinci alineate ale textului și identifică elemente ce
anticipează întâmplări din text.
7 Cum percepi atitudinea naratorului față de evenimente și personaje? Alege
dintre următoarele variante și justifică-ți opțiunea:
a detașată, prezentând punctul de vedere al unui
observator neimplicat în acțiune;
b marcată afectiv prin faptul că naratorul este și personaj, fiind astfel
implicat în acțiune;
c marcată afectiv prin simpatia/antipatia cu care sunt
prezentate anumite personaje.
Provocări
1 Comentează următoarea situație: cineva întreabă pe un site dacă satul Sărăceni
există pe hartă, iar altcineva îi răspunde că în județul Bacău există un sat cu
acest nume. Crezi că satul de pe hartă are legătură cu cel din textul lui
Slavici? Justifică-ți răspunsul.
2 Imaginează-ți că textul epic este un tren cu care călătorești prin toată
lumea. Ce părți ale trenului crezi că ar putea
reprezenta elementele de narațiune, cele descriptive și dialogurile din textul
epic? Justifică-ți alegerile.
3 Scrie un text narativ care să conțină cel puțin două episoade.
Lectură
Structura textului epic este predominant narativă,
având în centru acțiunea, cu accent pe evenimente prezentate în desfășurare și
într-o succesiune bazată pe
relația cauză-efect.
În funcție de amploarea și complexitatea lui, un text
epic poate conține una sau mai multe secvențe narative legate între ele, în care
pot fi identificate momentele narațiunii sau etapele acțiunii.
Un text epic poate conține un episod sau mai multe
(vezi schemele alăturate).
În cadrul textului epic, descrierea are rolul de a circumscrie cadrul acțiunii,
de a prezenta personajele sau
de a sugera atmosfera în care se petrec evenimentele.
Apare, de obicei, în secvențele inițiale și finale și uneori pe parcursul
desfășurării acțiunii, pentru a crea suspans.
Dialogul dezvăluie relațiile dintre personaje, gândurile sau atitudinile celor
care rostesc replicile; uneori,
din dialog reiese felul în care evoluează acțiunea.
Structura unei narațiuni
cu un singur episod
Structura unei narațiuni
cu mai multe episoade
Expozițiune/
Situație inițială
Desfășurarea acțiunii
Deznodământ/
Rezolvare
Intrigă/
Element declanșator
Punctul culminant
Situație finală
Situație inițială
Scopul acțiunilor
Rezolvare
Situație finală
Eveniment 2
Problema
Eveniment 1
Eveniment 3…
etc.
53
Lecţia 3. Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția
Explorare
1 Realizează fișa de identitate a personajului principal,
completând în caiet informațiile solicitate mai jos.
Domiciliu
Nume
Profesie
Stare civilă
2 Precizează cine vorbește despre părintele Trandafir în
următoarele pasaje:
a „Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai
frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna
vorbește drept și
cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic
și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din
multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și
culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții.“
b „Popa e omul dracului!“
c „— Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine,
mă duc eu la voi!“
3 Ce trăsătură a preotului Trandafir reiese din pasajul de
mai jos? Indică figura de stil prin care este evidențiată.
„Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci.
Părintele Trandafir e însă ca și capra în grădina cu
curechi. Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când
astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai
multă pagubă, stricând și streașina gardului.“
4 Desenează o axă a timpului. Notează în ordine, deasupra axei, acțiunile
părintelui Trandafir, menționate mai
jos, prin care încearcă să-i schimbe pe sărăceneni.
a Îi batjocorește pe oamenii leneși.
b Predică în biserică.
c Își repară casa, își face grădină, se îngrijește de
pământurile de pe câmp, face lese pe care le vinde
la târg.
d Umblă prin sat pentru a le da sfaturi sărăcenenilor.
e Îi dojenește, îi mustră pe săteni.
5 Notează, dedesubtul axei, ce trăsătură reiese din
fiecare acțiune a părintelui Trandafir, luată separat.
Menționează, în final, și trăsătura care decurge din
toate aceste acțiuni la un loc.
6 Asociază imaginile de mai jos cu acțiunile părintelui Trandafir și explică pe
ce indicii din ilustrații te-ai
bazat când ai făcut alegerea.
a b
7 Ce atitudine a sătenilor reiese din replica „Popa e
omul dracului!“? Unde apare această replică în text,
după care fapte ale părintelui Trandafir? De câte ori
se repetă?
Mijloacele de construcție a personajului sunt diverse. Acestea conturează
profilul fizic și moral al personajului.
Trăsăturile unui personaj pot fi prezentate direct, din punctul de vedere al
naratorului, al altor personaje sau al
personajului însuși.
Trăsăturile unui personaj pot rezulta indirect, din acțiunile și comportamentul
său, din ceea ce spune și din felul
în care se exprimă, din vestimentație sau din mediul în care trăiește și chiar
din numele său.
Repetiția este o figură de stil care constă în reluarea unor cuvinte, îmbinări
de cuvinte sau enunțuri, cu scopul
de a fi evidențiate prin insistență sau de a întări o idee.
Lectură Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția L3
Repere
U2
54
Aproape de ceilalți
Aplicații
1 Ce semnificație are numele părintelui Trandafir?
Dar porecla acestuia?
2 Lucrați în perechi. Completați tabelul de mai jos, copiat
în caiet, pentru a identifica trăsăturile personajului
principal, așa cum sunt acestea prezentate de narator,
de alte personaje sau de personajul însuși.
Trăsătura Cine o prezintă Exemplu din text
3 Ce rol crezi că are repetiția „Popa e omul dracului!“ în
text? Ce idee subliniază?
4 Explică de ce replica săteanului din finalul textului,
„Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumnezeu!“, este diferită de cea
pe care sărăcenenii o repetă
pe parcurs.
5 Ce epitet se repetă de mai multe ori când este vorba
despre părintele Trandafir?
6 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Notați pe un poster
trăsăturile părintelui Trandafir. Puneți-le în stânga pe
cele numite direct de narator sau de personaje și în
dreapta pe cele deduse de voi din numele, acțiunile,
cuvintele personajului. Observați în ce măsură trăsăturile notate în cele două
părți ale posterului sunt
similare sau dacă printre acestea apar unele contradictorii. Trageți o concluzie
privitoare la trăsăturile
dominante ale personajului.
Trăsături numite în text de
narator sau de personaje
Trăsături care reies
din numele, acțiunile,
cuvintele personajului
7 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Priviți cu atenție cele
două picturi de mai jos și decideți împreună, prin
discuții, care se potrivește mai bine cu descrierea
satului, din finalul textului.
Dorin Apreutesei (n. 1958), Vedere sat Siliștea – Gumești,
ulei pe pânză; colecție particulară
a
Ion Grigore (1940 – 2016), Peisaj 9
b
8 Considerați că felul în care arată satul când preotul
este deja bătrân reflectă ceva din personalitatea acestui personaj?
Provocări
1 Realizează un blazon al personajului principal, completând fiecare căsuță
conform indicațiilor.
Mottoul personajului
NUMELE PERSONAJULUI
Calitatea principală Defectul principal
Un alt
personaj literar
cu care îl asemeni
O vietate/o plantă/
o formă de relief
care i se potrivește
2 Gândește-te la personajul tău preferat, fie că este
vorba de un personaj dintr-un text studiat la școală, fie
că ai ales un personaj din lecturile tale particulare. Realizează o diagramă
Venn, prin care să evidențiezi trăsăturile pe care personajul ales le are în
comun cu Popa
Tanda și trăsăturile individuale ale fiecăruia dintre cele
două personaje.
Particularitățile Asemănări
lui Popa Tanda
Particularitățile
personajului preferat
Lectură
55
Aplicații
1 Ce fel de personaj reprezintă sătenii din Sărăceni?
2 Crezi că un conflict între o singură persoană și un sat
întreg este dificil pentru ambele părți sau doar pentru
una dintre părți? Explică acest dezechilibru numeric
eșecul repetat al părintelui Trandafir?
3 Care este momentul când părintele își dă seama că
strategia lui trebuie schimbată radical? În ce anume
constă această schimbare?
4 Cum explici schimbarea de comportament a unora
dintre săteni, care îl ajută pe preot în activitățile sale?
5 Ce gând crezi că revine în mod repetat în mintea
părintelui Trandafir atunci când caută soluții pentru a
aduce sărăcenenii pe drumul cel bun?
6 Care sunt gesturile sau comportamentele imprevizibile ale părintelui
Trandafir?
7 Ce fel de personaj îți sugerează tabloul alăturat: este
vorba de un personaj simplu sau de unul complex?
Argumentează-ți răspunsul.
Vincent van Gogh (1853 – 1890), Autoportret (1889)
Lecţia 4. Conflictul. Complexitatea personajului
Explorare
1 În text apar mai multe conflicte.
a La început, este prezentat conflictul dintre părintele
Trandafir și protopopul care îl transferă din Butucani, în Sărăceni. De la ce
pleacă acest conflict?
b Un alt conflict este cel dintre părintele Trandafir și
sărăceneni. Explică din ce se naște acest conflict
și ce motivații are fiecare parte pentru a reacționa
într-un anumit mod. Selectează citate din text pentru a-ți susține punctul de
vedere.
2 Identifică în text pasaje în care părintele Trandafir este
prezentat având stări, gânduri, emoții contradictorii în
ceea ce privește atitudinea pe care ar trebui s-o manifeste față de săteni.
3 Personajul Popa Tanda nu are doar trăsături pozitive.
El intră în conflict cu protopopul și cu sătenii, ceea ce
îi afectează liniștea sufletească. Notează, într-un grafic precum cel de mai
jos, atât trăsăturile pozitive, cât
și pe cele negative ale personajului. Care dintre acestea predomină?
Trăsături
pozitive
Trăsături
negative
Conflictul. Complexitatea personajului
Conflictul dintr-un text epic reprezintă o ciocnire între două sau mai multe
personaje sau o tensiune între atitudini, concepții sau trăiri ale aceluiași
personaj.
Conflictul poate fi exterior, când se manifestă între două personaje sau între
personaj și societate, sau interior,
când reprezintă un zbucium interior, o pendulare a unui personaj între diverse
stări, sentimente, emoții sau gânduri.
În funcție de felul în care evoluează pe parcursul unui text literar,
personajele pot fi simple sau complexe.
Personajele simple nu se schimbă de-a lungul unui text literar, fiind egale cu
sine. Ele pot fi asociate cu imaginile
bidimensionale. Spre deosebire de acestea, personajele complexe evoluează, își
schimbă trăsăturile pe parcursul textului și sunt surprinzătoare. Ele pot fi
asociate cu imaginile tridimensionale, care au profunzime.
Lectură L4
Repere
U2
56
Aproape de ceilalți
Provocări
Pune-te în pielea sau „în papucii“ personajului principal. Alege sarcina care
îți este mai la îndemână.
a Scrie o pagină de jurnal, din care să reiasă ce fel de om ești.
b Prezintă-te în fața colegilor într-un monolog de un minut.
c Realizează o mimă sau o pantomimă prin care să exprimi una din trăsăturile
tale.
d Desenează un autoportret, încercând să sugerezi o trăsătură morală pe care o
consideri esențială.
8 Pentru a surprinde complexitatea personajului Popa
Tanda, alcătuiți grupe de 4 – 5 elevi și încercați să
priviți personajul prin „lentile“ diferite. În funcție de
numărul de elevi din clasă, două sau mai multe grupe
pot avea aceeași sarcină.
a Puneți-vă „lentilele“ astrologului. Identificați, în fiecare zodie, trăsături
care credeți că sunt și ale părintelui Trandafir. Stabiliți apoi semnul zodiacal
căruia
îi aparține. Este important să aduceți argumente din
text pentru a vă susține răspunsul.
b Puneți-vă „lentilele“ psihologului. Identificați temperamentul părintelui
Trandafir, în funcție de trăsăturile care apreciați că-l caracterizează. Este
important
să aduceți argumente din text pentru a vă susține
răspunsul.
c Puneți-vă „lentilele“ unui angajator care vrea să
identifice trăsăturile de lider ale părintelui Trandafir.
Ce fel de lider este preotul? Credeți că ar putea fi un
lider bun? Este important să aduceți argumente din
text pentru a vă susține răspunsul.
a.
BERBEC
Plin de iniţiativă
Dinamic
Hotărât
Impulsiv
TAUR
Tenace
Ferm
Pragmatic
Încăpăţânat
GEMENI
Charismatic
Foarte talentat
Perspicace
Neliniștit
RAC
Intuitiv
Sensibil
Sociabil
Practic
LEU
Optimist
Creativ
Popular
Vivace
FECIOARĂ
Perfecţionist
Creativ
Inteligent
Încăpăţânat
BALANŢĂ
Intuitiv
Aventuros
Indolent
Indecis
SCORPION
Descurcăreț
Întreprinzător
Puternic
Dominant
SĂGETĂTOR
Idealist
Compătimitor
Încăpăţânat
Lipsit de tact
CAPRICORN
Muncitor
Încăpățânat
Întreprinzător
Franc
VĂRSĂTOR
Creativ
Meditativ
Excentric
Încăpățânat
PEȘTI
Compătimitor
Adaptabil
Supersensibil
Risipitor
b.
COLERICUL
(furiosul)
îndrăzneț
direct
fără teamă
lipsit de tact
hotărât
dedicat
SANGVINICUL
(energicul)
echilibrat
vesel
entuziast
popular
superficial
dornic de nou
FLEGMATICUL
(timidul)
calm
cumpătat
tenace
fire închisă
independent
MELANCOLICUL
(meditativul)
perfecționist
emotiv
sensibil
precaut
rezervat
c. OPT tipuri de lider
VIZIONARUL
Urmează-mă
și vei descoperi
ceva nou!
FUNCȚIONARUL
Îmi pare rău,
planul nostru nu
prevede asta!
CEL DISPUS LA
COMPROMISURI
Ce ziceți? Poate ar
trebui să votăm!
DICTATORUL
Când eu îți spun
să faci ceva, tu
întrebi doar cum
să execuți!
LIDERUL VESEL
Sunteți
nemaipomeniți!
Cine vrea pizza?
PAPAGALUL
Strategia noastră
este exact cea
de data trecută.
OPORTUNISTUL
Facem așa cum
vrea șeful!
ANTRENORUL
Trageți tare și dați
110%!
Lectură
57
Lecţia 5. Semnificaţiile textului
Interpretare
1 Părintele Trandafir parcurge un drum dificil, sinuos,
până ajunge să vadă împlinită cauza pentru care luptă.
Comentează, din acest punct de vedere, următoarele
replici, observând și locul lor în text:
• „Popa e omul dracului!“
• „Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui
Dumnezeu!“
2 În text apar proverbe, zicători sau considerații generale asupra unor situații
de viață. Dintre cele selectate
mai jos, pe care ai alege-o ca motto pentru nuvela
Popa Tanda? Justifică-ți opțiunea.
a „Omul sărac și mai are, și mai rabdă. Iară cu capul
se lucrează mai greu decât cu sapa și cu furca.“
b „Cine vrea să sară peste groapă arunce-și mai
nainte desagii peste ea.“
c „Popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de
traista popii.“
d „Sfânta Scriptură ne învață că întocmai precum
plugarul trăiește din rodul muncii sale, și păstorul
sufletesc, care slujește altarului, din slujba sa, de
pe altar, să trăiască.“
e „Vremile vin; vremile se duc: lumea merge înainte,
iară omul, când cu lumea, când împotriva ei.“
3 Ioan Slavici este un scriitor care crede că literatura
poate educa oamenii: „În gândul meu, rostul scrierii a
fost totdeauna îndrumarea spre o viețuire potrivită cu
firea omenească“. Formulează morala pe care o desprinzi din textul Popa Tanda.
4 Ce semnificație are scena finală în care, alături de
părintele Trandafir și de soția sa, apar următoarele
două generații ale familiei: fiica și nepoțeii?
5 Care crezi că este semnificația parabolei fiului risipitor, rostită de
părintele Trandafir în prima sa predică
ținută în biserica din Sărăceni? Poți alege dintre
variantele propuse sau poți formula alt răspuns:
• cei care greșesc sunt întotdeauna iertați când își
recunosc greșeala;
• copiii plecați se întorc întotdeauna la părinți;
• pocăința nu este niciodată inutilă sau prea târzie,
cu condiția să fie sinceră;
• uneori oamenii pot învăța din greșeli mai mult
decât credem.
6 Privește pictura de mai jos, Întoarcerea fiului risipitor de Bernardino Licinio. Identifică personajele principale și observă care
este atitudinea tatălui și cea a
fiului risipitor. Ce personaje din nuvela Popa Tanda ar
putea fi asociate cu tatăl și cu fiul risipitor? Explică.
Bernardino Licinio (1489 – 1549), Întoarcerea fiului risipitor,
Muzeul Naţional de Artă al României, București
7 Construiește un diamant al valorilor pentru părintele Trandafir, pe modelul
celui de la pagina 46.
8 Regăsești în diamantul părintelui Trandafir vreuna
dintre valorile tale? Numește-o/numește-le.
9 Dezbateți în grupe de 4 – 5 elevi următoarea idee:
Valorile părintelui Trandafir seamănă cu ale unui supererou precum Superman sau
Spiderman. Aduceți
argumente pro și contra acestei afirmații. Prezentați
apoi colegilor, printr-un raportor, concluziile voastre.
Semnificaţiile textului
Portofoliu
1 Scrie o narațiune în care să relatezi despre un „părinte Trandafir“ actual,
care și-a ajutat semenii.
2 Alege un simbol și o culoare care crezi că pot fi asociate cu nuvela Popa
Tanda. Justifică-ți opțiunea în
câteva rânduri.
Lectură L5
Autoevaluare (L1 – L5)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... . MINITEST
U2
58
Aproape de ceilalți
Mama-mare […] a scos din poșetă cinci carneţele cu
coperte ale căror desene imitau pielea de crocodil.
Eram foarte atenţi la ce urmează. Și ne-a spus că de azi
vom face parte din SIL. E o societate secretă. Că a fost
la librărie să cumpere pentru fiecare un carneţel care
nu trebuie pierdut, nici arătat.
[…] Nu oricine are calităţi suficiente ca să devină
membru SIL, asta e limpede. În casa noastră am fost
doar cinci din cei 12 locuitori […]. Cei cinci sunt, în ordinea vârstei:
mama-mare, pe numele ei Ana-Dora-Sara,
care a fost iniţiatoarea și președinta de onoare a selectei și exclusivistei
societăţi. Dina, care a intrat la 11 ani,
Doru, care a intrat la 9, Matei, la 6, iar eu, Ana, sunt
membră SIL de la 4 ani. […]
Cu un pix roșu, și el abia cumpărat, mama-mare a
scris pe toate carnetele Societatea SIL 5. […].
Pe ceea ce aș numi azi forzaţ1
sunt trecute scopurile
societăţii în general (pentru că erau și scopuri particulare). 1. sănătate, 2.
bună purtare, 3. bună învăţătură,
4. îndreptarea lumii. Toate scopurile sunt pe viaţă. Scopurile particulare erau
cu apropo: să nu ne certăm unii
cu alţii, să vorbim politicos cu oamenii mari, să fim foarte
ordonaţi. Aici mama-mare ne-a detaliat: când venim
acasă să nu ne „aruncăm paltonul, sweaterul2, fularul,
mănușile peste tot“, să avem un loc unde să le punem,
mereu același. În privinţa sănătăţii erau expuse regulile
de igienă și un fel de reguli sportive și medicale pentru a
obţine un trup sănătos. Mama-mare era nevastă de medic
și, în plus, făcuse studii pedagogice. La pagina I mai erau
înșirate patru lucruri, pe-atunci de neînţeles, numite
„Virtuţile mele“: cumpătare, curaj, prudenţă, dreptate. […]
Scopul ultim, îndreptarea lumii, era grozav pentru
toţi. Ne-am hotărât s-o facem de îndată. Zile întregi am
tot căutat pe cine sau ce am putea îndrepta.
Curios, deși lumea e mare și strâmbă, și oamenii la
fel, mari și strâmbi, multă vreme n-am găsit nimic și pe
nimeni demn de a fi îndreptat. Noi nu intram în discuţie, firește. […] Până la
urmă s-a ivit un prilej.
1 forzaț (s.n.) – foaie liberă de hârtie, albă sau colorată, cu ajutorul
căreia se face legătura dintre blocul de carte și coperte. 2 sweater (lb. eng.),
cu varianta în limba română sveter (s.n.) – pulover gros.
La una din porţile mari, din lemn, de pe Strada Castelului, […] aveam un
prieten: un câine-lup sau, în orice caz,
o corcitură de ceva cu câine-lup. După ce ne-am contrazis o zi întreagă în
legătură cu numele cel mai potrivit,
am convenit să-l botezăm Mitică sau Miticuţu (adică
Miti-cuţu). […] Cel mai liber câine pe care l-am văzut vreodată, și foarte
inteligent. […] De câte ori treceam pe
acolo ca să urcăm pe Tâmpa, aveam grijă să-i aducem
ceva de mâncare, și uneori Miticuţu venea cu noi.
Într-una din zile nu l-am mai găsit la poartă. […] Din
vecini a ieșit o femeie care ni s-a părut de la început rea
și ne cam intimida. Am întrebat-o totuși de Miticuţu, ea
a spus că nu-l cheamă așa, ci Wolf, și că l-au luat hingherii. Ne-a mai spus,
fără milă, că l-au dus să-l omoare și
că din pielea lui vor face mănuși. Cred că nu iubea câinii
și pe copii nici atât, poate chemase chiar ea hingherii?
Am mai văzut-o, de câteva ori, și mereu cu groază. Ca
membru SIL, te simţeai obligat s-o îndrepţi pe scorpie,
dar, vorba e, cum? Nu ne dădea nimic prin gând.
[După ce unchiul copiilor îl salvează pe Miticuţu și îl
aduce acasă, unde copiii au mare grijă de el, membrii SIL își
amintesc de scopul lor final, acela de a îndrepta lumea. Ei își
îndreaptă atenţia către femeia cea rea, bănuită a fi chemat
hingherii, și încep s-o urmărească. După câteva zile în care
răutatea femeii se confirmă prin felul cum se purta cu toată
lumea, femeia moare în somn.]
Lecţia 6. Noi pagini – alte idei
Lectură
Ai citit în prima parte a secțiunii de lectură despre un preot care încearcă și,
în final, reușește să schimbe în bine
viața sătenilor din Sărăceni. Ai descoperit un om care a reușit să transforme o
întreagă comunitate. Dar există și
oameni care fac minuni la scară mai mică, așa cum există și copii care vor să
facă tot binele din lume, dar nu știu de
unde să înceapă. Află mai multe despre cum își construiesc oamenii valorile
parcurgând fragmentul următor,
extras din romanul Inocenţii de Ioana Pârvulescu.
Citește fragmentele date și notează-ți în caiet primele impresii: ce ți-a plăcut
în acest fragment, ce nelămuriri ai,
cu ce personaj te identifici, precum și părerea ta despre societatea secretă
menționată în text.
Text auxiliar
59
Noi pagini – alte idei
Ni s-a părut o moarte prea ușoară pentru un om atât
de rău, dar președinta societăţii a spus că nu trebuie să
judecăm așa, că e rău și nu e demn de un membru SIL,
nu știm ce viaţă a avut femeia și de ce ajunsese în halul
ăla și că în niciun caz nu trebuie să faci rău cuiva. „Păi
atunci, pe cine și cum să mai îndrepţi?“, am întrebat,
pe bună dreptate, zic eu. „Cu voi trebuie să începeţi!“,
a spus mama-mare ca și cum era un lucru evident.
Discutarea textului
1 SIL este o abreviere. Alege dintre variantele următoare pe cea care crezi că
se potrivește descrierii societății
menționate în text și justifică-ți opțiunea. a Societatea Inventatorilor Liberi;
b Societatea Înțelepților Lumii;
c Societatea (de) Îndreptat Lumea; d Societatea Isteților Lăudăroși.
2 Cine narează întâmplările și ce rol are în cadrul narațiunii: este doar
observator sau este și personaj implicat în evenimentele relatate? Menționează
două trăsături ale acestuia, care reies din vorbele sau din comportamentul său.
3 Menționează personajul care își asumă rolul de a le transmite copiilor niște
valori pentru toată viața. Notează două
trăsături ale acestuia, pe baza unor exemple din text.
4 Membrii SIL au câteva scopuri. Pe care dintre ele ți le-ai asuma și tu?
5 Crezi că valorile pe care bunica le propune nepoților sub denumirea virtuțile
mele pot conduce la realizarea scopurilor SIL? Motivează-ți răspunsul.
6 Care dintre aceste virtuți crezi că are cea mai importantă contribuție la
„îndreptarea lumii“?
7 Identifică în text argumentul prin care bunica încearcă să-i convingă pe copii
că răzbunarea pe care voiau s-o pună
în aplicare față de vecina cea rea nu este demnă de un membru SIL.
8 Mama-mare îi sfătuiește pe copii să înceapă chiar cu ei „îndreptarea lumii“.
Cum interpretezi acest sfat? Ce ar trebui
să facă nepoții, după părerea ta? Tu cum ai proceda în locul lor?
9 Consideri că valorile individuale sau valorile unui grup restrâns pot
influența viața unei comunități? Redactează un
text de 10 – 15 rânduri, în care să-ți argumentezi răspunsul.
Portofoliu
Realizează un diamant al virtuților membrilor SIL, așa cum rezultă acestea din
text. Confruntă apoi diamantul
membrilor SIL cu diamantul valorilor tale.
Biblioteci deschise
Îți propunem și alte texte care pun în evidență asumarea unor valori ce te pot
călăuzi în viață și care dezvăluie felul
în care se construiește relația cu ceilalți.
Vei putea descoperi în
Bunica mi-a zis să-ți spun
că-i pare rău, romanul
autorului suedez Fredrik
Backman, nu doar
personaje extraordinare
(o bunică excentrică, fost
medic în zone calamitate,
o nepoată foarte isteață,
o comunitate ciudată a
vecinilor de bloc), ci și
cum să-i accepți pe cei
care sunt diferiți de tine.
Volumul Laurei Grünberg
Să creștem mici
îți dezvăluie ce soluții
există dacă ești pe cale
să devii un omar, adică
un adult cam nesuferit,
care se ia prea în serios.
Omicii sunt gata să-ți
dea sfaturi pentru
vindecarea omaritei și
pentru salvarea lumii
de acreală, plictiseală
și lipsă de imaginație.
Lectură L6
U2
60
Aproape de ceilalți Proiect
Sarcina de lucru
Alcătuiți grupe de câte 4 – 5 elevi. Este de dorit ca, în măsura posibilului, să
existe grupe care să reprezinte
comunități diferite (în funcție de etnie, religie, culte religioase etc.). În
cazul în care nu aveți o astfel de situație în
clasă, veți trage bilețele pe care sunt notate etniile și cultele religioase
prezente în regiunea în care locuiți. Astfel,
fiecare grupă va prezenta două materiale referitoare la comunitatea selectată:
a un poster cu valorile comunității respective, sub forma unui diamant al
valorilor;
b un document (de tip PowerPoint sau orice altă aplicație de realizare a
prezentărilor) în care să propuneți activități de voluntariat prin care viața
comunității respective poate fi îmbunătățită.
Timp de realizare: trei săptămâni
CRITERII
Conținutul
Posterul prezintă idei clare privind valorile comunităților avute în vedere,
evitând
stereotipurile.
Prezentarea digitală conține idei valoroase, care pot fi puse în aplicare și
care pot
îmbunătăți viața comunității.
Prezentarea Ambele materiale au fost prezentate într-un mod antrenant și
atractiv.
Pași pentru realizarea proiectului
Săptămâna I
1 Decideți responsabilitățile fiecărui elev din grupă:
cine va realiza documentarea privind comunitatea pe care trebuie să o
prezentați, cine va face
posterul, cine va face prezentarea digitală, cine
va prezenta cele două materiale.
2 Căutați informații privind domeniile activității de voluntariat. Puteți porni
chiar
de la exemplele oferite în continuare:
• voluntarul profesor poate sprijini copiii din comunitate care au probleme de
adaptare sau de
învățare;
• voluntarul multimedia poate fotografia sau filma
locuri, tradiții, case, personalități ale comunității;
• voluntarul grafician poate îmbunătăți aspectul
clădirilor deteriorate din comunitate;
• voluntarul medic poate ajuta la reabilitarea unor
instituții medicale sau la sprijinirea celor aflați în
suferință (vizitarea unor bătrâni singuri, oferirea
de alimente etc.);
• voluntarul verde se ocupă de reciclarea materialelor și de păstrarea curată a
mediului în care
locuiește comunitatea;
• voluntarul translator poate oferi ajutor la comunicarea între membri ai
comunității care vorbesc
limbi diferite, pentru că aparțin unor etnii diferite;
• voluntarul jurnalist poate lua interviuri privitoare
la tradițiile comunității și face cunoscute valorile
comunității prin articole, emisiuni radio sau TV,
postări pe bloguri etc.
Săptămâna II
1 Fiecare membru al grupei le prezintă colegilor
ce a descoperit pe parcursul investigației și ce
propuneri are.
2 Selectați cele mai bune idei și propuneri.
3 Pregătiți cele două materiale.
Săptămâna III
1 Prezentați proiectul vostru în fața colegilor.
2 Discutați aspectele comune și pe cele diferite
privitoare la valorile comunităților studiate, așa
cum au fost acestea prezentate de colegi.
3 Evaluați proiectele prezentate pe baza grilei:
Proiect de grup. Valorile mele, valorile comunităţii
61
Comunicare orală Fapte și opinii. Textul explicativ
Lecția 7. Fapte și opinii. Textul explicativ
Explorare
1 Identifică, în explicațiile următoare, secvențele în care
se oferă informații exacte și secvențele în care sunt
exprimate opiniile autorilor.
a „Noi folosim cuvântul bun sau bine pentru a descrie
ceva ce ne place, ceva ce ne face viața mai bună și
acele gesturi frumoase pe care oamenii le fac pentru alții. […] Bunătatea este
foarte importantă, deoarece ea chiar face lumea noastră mai bună.
Oamenii au început să discute despre ce presupune bunătatea încă de când s-au
întrebat «Cum
este cel mai bine să ne purtăm și să-i tratăm pe
ceilalți?» Filosofii greci din Antichitate au început o
dezbatere despre bunătate care continuă și azi. Ei
ne-au învățat că bunătatea nu are legătură numai
cu faptele noastre, ci și cu modul nostru de gândire.
[…] Când ne gândim dacă lucrurile pe care vrem să
le facem sunt bune, este bine să vorbim și cu alți
oameni, să aflăm cum gândesc și alte comunități, să
aflăm motivele pentru care consideră că ceva este
bun sau rău.“
Anthony C. Grayling, filosof, De unde vine binele?,
în vol. Întrebări mari de la cei mici… la care
răspund niște oameni foarte importanți,
îngrijit de Gemma Elwin Harris
b „Astronomii știu deja de secole că Pământul și celelalte mari planete –
Mercur, Venus, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus și Neptun – se învârt, toate, în jurul
Soarelui. […] În prezent astronomii au descoperit
că majoritatea stelelor pe care le vedem pe cerul
nopții au planete care gravitează în jurul lor. Unele
dintre aceste planete sunt cât Jupiter, altele sunt
cât Pământul nostru. Nu-i ușor să vezi aceste planete, mai ales pe cele care
sunt de mărimea Pământului. Luminozitatea lor este de un milion de ori mai
mică decât a stelei în jurul căreia gravitează. E ca
și cum ai căuta un licurici în lumina unui reflector
puternic.“
Martin Rees, astronom al Casei Regale
a Marii Britanii, De ce strălucește universul?,
în vol. Întrebări mari de la cei mici… la care
răspund niște oameni foarte importanți,
îngrijit de Gemma Elwin Harris
2 Precizează ce anume predomină în fiecare text de la
exercițiul anterior: informațiile exacte sau opiniile.
1 Formulează oral două enunțuri despre părintele Trandafir. În primul
menționează o faptă sau un comportament
al său identificate în text, iar în celălalt exprimă-ți o părere despre fapta
sau comportamentul respectiv.
2 Precizează pentru fiecare enunț din tabel dacă prezintă o certitudine sau o
apreciere subiectivă, o părere.
1
Andrei este cel mai
deștept din clasă.
2
Azi-dimineață au fost
8° Celsius.
3
Cele mai importante valori
sunt curajul și altruismul.
4
Andreea a obținut
punctaj maxim.
5
Satul acesta este frumos.
6
Este cea mai bună carte
a acestui autor.
7
Romanul a apărut
în 2 000 de exemplare.
8
Vremea este plăcută
în dimineața asta.
3 Discutați în grupe de câte 4 – 5 elevi. Ce răspunsuri vă așteptați să
descoperiți la întrebările de mai jos: unele
certe, măsurabile, care pot fi dovedite sau unele probabile, posibile?
• De ce planetele sunt rotunde? • De ce binele nu este o valoare pentru toți
oamenii? • Cum se produce curentul electric? • Cum le vin scriitorilor ideile
când creează un personaj?
L7
Pentru început
U2
62
Aproape de ceilalți
Aplicații
1 Ștafeta faptelor și a opiniilor. În prima rundă, fiecare
dintre voi va spune rapid câte un fapt despre imaginea
de mai jos. Cel care greșește iese din joc. În a doua
rundă, fiecare dintre elevi își va exprima opinia despre
ceea ce vede în imagine. La fel ca în prima rundă, cel
care greșește iese din joc. Jocul se termină după ce toți
elevii au participat măcar o dată la fiecare rundă.
2 Urmărește prezentarea lui Adrian Covaci, intitulată
O materie care nu se predă la școală: eșecul, pe site-ul
https://www.youtube.com/watch?v=eLq9VfJ5I2w
(consultat în 10 ianuarie 2019). Redăm mai jos începutul și câteva fragmente:
„Pentru noi, elevii, școala este locul în care ne consumăm un sfert din timp […]
Dar din toată abundența
asta de materii nu sunt multe care să ne ajute în orice
domeniu am alege. Nu avem ceea ce se numește soft
skills. În schimb, eu cred că există o astfel de materie,
care ar putea fi integrată. În clasa a V-a, eram genul
de elev care vrea să memoreze și să învețe cât mai
mult. Astfel, împins de părinți și de profesori, am ajuns
la olimpiada de educație tehnologică (o materie care
presupune multă memorare) și am luat locul doi. […]
Anul următor nu puteam stagna, trebuia să iau locul
întâi la olimpiada de educație tehnologică. […] Mă duc
acolo, în sală, și nu fac nimic. Zero. Am fost distrus.
[…] Acea materie despre care vă vorbeam ar trebui să
explice cum să te dezvolți pe baza eșecului.“
Precizează ce model explicativ folosește vorbitorul.
Analizează dacă în prezentare predomină faptele sau
opiniile și trage o concluzie privind scopul comunicării: de a informa sau de a
convinge.
3 Explică, apelând doar la fapte, cum te pregătești tu
pentru a avea performanțe școlare sau extrașcolare.
4 Formulează o opinie cu privire la prezentarea lui Adrian
Covaci și confrunt-o cu opiniile altor colegi.
5 Evaluează-ți activitatea din această oră, având în
vedere următoarea grilă:
CRITERII
Atunci când ascult sau urmăresc un discurs, fac diferența între fapte și opinii
și înțeleg intențiile
de comunicare.
Pot prezenta explicații clare, apelând exclusiv la fapte.
Pot exprima puncte de vedere, apelând exclusiv la opinii.
Comunicare orală
În comunicare, sunt folosite enunțuri care includ trimiteri la fapte și opinii.
Faptele se referă la întâmplări, lucruri sau fenomene care există și pot fi
observate, măsurate, dovedite. Acestea
prezintă certitudini. Cuvintele-cheie care sunt asociate faptelor pot fi
numerale, verbe precum a verifica, a înregistra, a dovedi, substantive ca document, raport, fotografie, martor.
Opiniile reprezintă puncte de vedere, păreri, judecăți personale referitoare la
idei, comportamente, persoane etc.
Cuvinte-cheie ce pot fi folosite în exprimarea opiniilor sunt: adjective ca bun,
rău, plăcut, verbe precum a crede, a
considera, substantive ca interpretare, punct de vedere, perspectivă sau adverbe
precum întotdeauna, niciodată.
Distingând faptele de opinii, identificăm intenția vorbitorilor, care poate fi
de a informa asupra unor fapte sau
de a convinge că opinia lor este justă.
Textul explicativ prezintă cum sau de ce se întâmplă ceva și are scopul de a
face pe cineva să înțeleagă aceste
lucruri. O explicație poate cuprinde atât fapte, cât și opinii.
Structura textului explicativ este următoarea:
Precizarea temei
(la ce se referă explicația)
a Explicația formulată pe modelul: De ce? Pentru că...
b Explicația formulată pe modelul Cum? Astfel...
Formularea unei concluzii/
a unei evaluări
Repere
63
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe
Lecția 8. Verbul. Tipuri de verbe
Tipuri de verbe
Explorare
1 Notează, în caiet, toate verbele predicative din articolul alăturat.
2 Alcătuiește un tabel în care să notezi verbele auxiliare
și pe cele copulative din articolul dat.
3 Indică modul și timpul verbelor predicative identificate la exercițiul 1.
4 Indică predicatele nominale din textul dat și prin ce
parte de vorbire se exprimă numele predicativ.
5 Precizează valoarea verbului a fi din exemplele următoare:
a Malala este o eroină a zilelor noastre.
b Aș fi ajutat pe oricine, dacă știam că are nevoie de
mine.
c A fost în acea comunitate un individ care a schimbat
destinul tuturor.
6 Prin ce se aseamănă preotul citat în articol cu părintele Trandafir?
Formulează un enunț cu un verb predicativ și un altul în care să incluzi un verb
copulativ
pentru a evidenția asemănările dintre cei doi.
Teodor Albu este preot într-un sat în care este multă
sărăcie. Asta l-a determinat pe omul bisericii să nu
lase soarta oamenilor din sat la voia întâmplării, așa
că a ales să se implice în viaţa comunităţii.
În urmă cu trei ani, preotul Teodor Albu a constatat că mulţi dintre copiii
care locuiau în sat nu beneficiau de o masă caldă la
ei acasă. Așa că a înfiinţat
o asociaţie de binefacere
și, prin intermediul ei, a început să asigure în fiecare
zi câte un prânz celor mici.
Astfel, când ies de la
școală, copiii vin la cantină, unde primesc zilnic o
masă caldă.
Oamenii din sat sunt fericiți că îl au între ei pe preotul Albu și consideră că
acesta este îngerul lor păzitor. Ei spun că, fără părintele Teodor Albu, viaţa
comunităţii ar fi mult mai
săracă.
1 Lucrați în perechi. Grupați verbele marcate prin
culoare din replicile celor doi copii în predicative și
nepredicative.
2 Precizează care dintre verbele nepredicative identificate sunt auxiliare și
menționează ce mod și ce timp
formează acestea.
3 Indică verbul copulativ din replicile date și menționează numele predicative
împreună cu care formează un predicat nominal. Precizează partea de
vorbire prin care este exprimat de fiecare dată
numele predicativ.
4 Formulează două enunțuri despre imaginea alăturată, folosind un verb
predicativ și unul copulativ.
Sunt bucuros că am reușit
să îngrijim copacii din parc.
Suntem voluntarii verzi!
Mai sunt totuși câteva
locuri unde am fi utili.
Mă ajuți?
L8
Pentru început
Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea sau
existența. Verbele sunt:
a predicative, când pot să alcătuiască singure predicat (El citește mult.);
b nepredicative, când nu alcătuiesc singure predicat.
Repere
U2
64
Aproape de ceilalți Limbă română
Alte verbe copulative
Explorare
1 Explică de ce nu este posibil enunţul: Mihai a devenit.
Ce ai adăuga pentru ca acesta să capete sens?
2 Lucrați în perechi. Decideți care sunt predicatele în
exemplele de mai jos și menționați valoarea verbelor
a ieși, a ajunge și a se face în aceste enunțuri.
a După ce termină cursurile de teologie, iese preot.
b Am ajuns olimpic, pentru că am învăţat mult.
c Tata s-a făcut avocat, ca toţi din familia lui.
3 Construiți enunțuri în care verbele a ieși, a ajunge și
a se face să aibă valoare predicativă.
4 Completează oral enunţurile de mai jos cu substantive
potrivite. Care sunt predicatele în propozițiile create?
a Fericirea înseamnă … . b O victorie înseamnă … .
c Cooperarea înseamnă … .
5 Descrie fotografia de la începutul acestei lecții, completând enunțurile
următoare cu adjectivele potrivite:
a Copiii par … . b Cerul pare … . c Copacii par … .
6 Indică enunțul în care verbul a rămâne nu are valoare
predicativă. Între ce cuvinte face legătura?
Bunica a rămas frumoasă peste ani. Am rămas acasă.
Aplicații
1 Identifică predicatele verbale și pe cele nominale
din enunțurile de mai jos.
a Am ajuns acasă. A ajuns persoană importantă.
b S-a făcut cuminte. Supa s-a făcut repede.
c Tatăl meu este IT-ist. Pe strada mea sunt plopi.
d Elevii au ieșit în curte. Amicii lui au ieșit ingineri.
e Vocația înseamnă dăruire. Însemnez în agendă ziua
mea de naștere.
f Pare că zâmbește. Ea pare veselă.
2 Precizează valoarea morfologică a verbului subliniat
în exemplul următor:
„Dar ţină-l Dumnezeu! – tot bun om rămâne părintele.“
Verbele nepredicative sunt:
auxiliare
(când intră în
alcătuirea unor
moduri și timpuri
compuse)
a avea a vrea a fi
indicativ, perfect compus
(am lucrat);
condițional-optativ, prezent
(aș lucra) și perfect (aș fi lucrat).
indicativ,
viitor standard
(vei lucra) și
viitor anterior
(vei fi lucrat).
indicativ, viitor anterior (Vor fi aflat vestea
deja, când vei veni la mine.);
conjunctiv, perfect (Ce bine era să fi plouat!);
condițional-optativ, perfect (Aș fi venit să te
ajut dacă mă rugai.).
copulative asociate obligatoriu cu un nume predicativ, formând împreună un
predicat nominal;
fac legătura între subiect și numele predicativ: Sunt elev în clasa a VII-a.
Felicia este isteaţă.
Verbul a fi poate fi copulativ (Sunt curajos.), predicativ (Sunt multe cărți pe
raft.) sau auxiliar (Aș fi plâns.)
Verbele predicative au funcția sintactică de predicat verbal atunci când au
categoria modului.
Verbele copulative alcătuiesc, împreună cu numele predicativ, un predicat
nominal atunci când au categoria
gramaticală a modului.
Verbele copulative nu au sens deplin singure și cer obligatoriu un nume
predicativ, pentru ca enunțul să aibă
înțeles. Verbul copulativ și numele predicativ alcătuiesc împreună un predicat
nominal.
Verbele copulative cele mai frecvente sunt:
• a fi, când are alt sens decât „a se afla“, „a exista“, „a dura“ etc.: El este
perseverent. Ana este pictoriță.;
• a deveni, care este întotdeauna copulativ: A devenit profesor. Ea a devenit
obraznică.;
• a ajunge, a ieși, a se face când înseamnă „a deveni“: A ajuns faimoasă. S-a
făcut inginer. A ieșit paramedic.;
• a însemna, când nu are sensul „a nota“ și arată echivalența dintre subiect și
numele predicativ: Prietenia
înseamnă respect necondiţionat.;
• a părea, când în propoziția din care face parte există subiect: Ei păreau
veseli.;
• a rămâne, când are sensul „a-și păstra calitățile, însușirile“: El a rămas
nedumerit.
Repere
65
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe
3 Analizează predicatele nominale din următoarele
fragmente din nuvela Popa Tanda, după modelul de
mai jos.
• „Trandafirică a ajuns popă în satul tătâne-său, în
Butucani.“ • „Câtă vreme vor fi sărăcenenii leneși, ei
vor rămânea săraci …!“ • „Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas
verde, vesel și harnic.
„a ajuns popă“ – predicat nominal, alcătuit din verbul
copulativ „a ajunge“, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a III-a,
numărul singular +
numele predicativ „popă“, exprimat prin substantiv
comun, simplu, genul masculin, numărul singular,
cazul nominativ, nearticulat
Portofoliu
Scrie-i unui prieten despre planurile tale privind
studiile și cariera, folosind cât mai multe dintre
verbele copulative indicate în rubrica Repere de
la pagina 64. Subliniază-le. Schimbă caietul cu
colegul/colega de bancă
și evaluați-vă reciproc textele.
Locuțiunea verbală
Explorare
1 Indică un sinonim pentru grupul de cuvinte colorat.
„Oamenii ascultau bucuros; le plăcea să stea de
vorbă cu popa.“ (Ioan Slavici, Popa Tanda)
2 Ce parte de propoziție este substantivul cu popa, care
determină grupul de cuvinte scris colorat la exercițiul 1?
Aplicații
1 Combină cuvintele date, astfel încât să obții locuțiuni
verbale. Poți folosi prepozițiile de mai multe ori.
Alcătuiește apoi enunțuri cu acestea.
a pune
la
seamă
râs
a sta
inimă
a face de
vorbă
a băga
2 Indică verbe sinonime pentru locuțiunile verbale de
mai jos.
a face din țânțar armăsar a da zor a lua la rost
a da de-a dura a da socoteală a spăla putina
3 Lucrați în perechi. Identificați exemplele în care există
o locuțiune verbală și argumentați-vă alegerea.
a I-a părut rău că a întârziat.
b A ajuns la sapă de lemn.
c A tras folosul cel mai mare din această situație.
d Le-am dat de veste imediat ce am ajuns.
4 Identifică locuțiunile verbale din exemplul de mai jos
și analizează-le după modelul dat.
„Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară
înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor.“
Ioan Slavici, Budulea Taichii
„aduc aminte“ – locuțiune verbală alcătuită din verb,
modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numărul singular + adverbul
„aminte“
„Unde afla un om, părintele Trandafir începea a-l face
de râs și a-și bate joc de el în tot chipul.“
Ioan Slavici, Popa Tanda
Locuțiunea verbală este grupul unitar de cuvinte, sinonim cu un verb, care are
întotdeauna în componență un verb.
Locuțiunile verbale se comportă în propoziție ca verbul, fiind determinate de
complemente. Ele nu pot fi determinate de atribute, substantivele din componența
lor fiind, de obicei, nearticulate.
Locuțiunile verbale al căror verb are categoria modului îndeplinesc în
propoziție funcția sintactică de predicate
verbale. Locuțiunile verbale apar frecvent în limbajul oral.
L8
Repere
U2
66
Aproape de ceilalți
Lecția 9. Modurile și timpurile verbului
Modurile
Explorare
1 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Citiți fragmentul
de mai jos și notați în caiet, pe două coloane, verbele
predicative și pe cele copulative.
Unii copii au o familie care ar da orice să îi sprijine. Alții însă nu sunt la
fel de norocoși, pentru că nu
este nimeni lângă ei care să îi ghideze. Deși au pornit la drum la fel de
încrezători ca orice alt copil, ei
nu au avut sprijinul de care ar fi putut să beneficieze
în anumite momente dificile. Să fi primit doar puțin
ajutor și ar fi reușit să nu rămână în urma celorlalți
elevi din clasă.
Ai avut, cu siguranță, colegi cu o situație asemănătoare, pentru că nu primiseră
asistența necesară.
Ai putea încerca să-i ajuți. Acesta este momentul să
devii voluntar. Astfel, le vei putea da o mână de ajutor
colegilor tăi, care merită o nouă șansă. Nu-i lăsa să
abandoneze școala! Dăruiește-le puțin din timpul tău!
Ajută-i să devină oameni împliniți!
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul
consideră acțiunea.
Verbele care au categoria gramaticală a modului își modifică forma după persoană
și număr și au funcția sintactică de predicat în propoziție. Cele patru moduri
sunt:
Indicativul arată o acțiune sigură, reală De exemplu: Ei au plecat în excursie.
Imperativul arată o acțiune posibilă, realizabilă, exprimând un ordin,
un îndemn, un sfat, o rugăminte
De exemplu: Plecați mai repede!
Conjunctivul arată o acțiune posibilă, realizabilă De exemplu: Vreau să plec
acasă.
Condiționalul-optativ arată o acțiune posibilă, a cărei realizare depinde
de o condiție, sau o acțiune dorită
De exemplu: Aș pleca la munte.
Repere
Limbă română
Indicativul
Explorare
1 Desenează în caiet un indicator asemănător celui de
mai jos și notează verbele la modul indicativ din textul dat în dreptul săgeţii
potrivite. Reține că adverbul
acum desemnează momentul vorbirii, prezentul.
Acum
După
Înainte de
Un om călătorea cu trenul. La o hurducătură mai
puternică, își pierde o sanda. Omul și-o scoate și pe
cealaltă și o aruncă.
Un altul, care stătea lângă el și asistase la gestul lui,
l-a întrebat de ce a făcut asta.
— Ce să fac cu o singură sanda? răspunse omul.
Dacă va găsi cineva o singură sanda, la ce îi va folosi?
Măcar așa le va găsi pe amândouă.
Adaptare după Cele două sandale, din Jean-Claude Carrière,
Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea
2 Propune un sinonim
pentru locuțiunea verbală din text.
3 Grupează verbele identificate în funcție de mod.
4 Precizează modul fără
forme specifice pentru
timp. Indică pentru ce
persoane au forme verbele la acest mod.
5 Care dintre timpurile
indicativului nu este prezent în textul dat? Cum
explici lipsa acestuia?
Formulează un enunț cu
un verb la acest timp al
indicativului.
67
Limbă română Modurile și timpurile verbului
Indicativul este singurul mod care are forme pentru toate timpurile (prezent,
trecut și viitor).
Prezentul arată desfășurarea acţiunii în momentul vorbirii. Sufixele de prezent
(scrise cu roșu) sunt variate în
funcție de conjugare (cântăm, păreți, oferim, coborâm, lucrez, lucrează,
povestesc, povestești, hotărăsc, hotărăști).
Prezentul este folosit și în enunțuri cu valoare de adevăr universal, în
proverbe (Leneșul mai mult aleargă.) sau în
enunțuri care se referă la adevăruri științifice (Sistemul nostru solar este
parte a galaxiei Calea Lactee.).
Trecutul arată desfășurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. Are patru
forme:
• imperfectul exprimă o acţiune trecută, desfășurată în paralel cu o altă
acţiune trecută; sufixele de imperfect sunt -a- și -ea- (cântam, cântai, cânta,
cântam, cântați, cântau; păream, păreai, părea, păream, păreați,
păreau);
• perfectul compus indică o acţiune trecută, terminată în momentul vorbirii;
este alcătuit din forme specifice ale
verbului auxiliar a avea (am, ai, a, am, ați, au) + participiul verbului de
conjugat (lucrat, apărut, mers); unele
forme regionale includ particulele o și or la persoana a III-a singular și
plural (o venit, or venit);
• perfectul simplu arată, în limba literară, o acţiune trecută și terminată în
momentul vorbirii, fiind timpul povestirii la persoana a III-a; sufixele de
pefect simplu sunt: -a-, -u-, -se-, -i-, -â-; desinența de perfect simplu este
alcătuită din două părți: segmentul -ră- (cu realizare zero la singular) și un
segment final pentru persoană și
număr, comun cu alte timpuri (lucrai, lucrași, lucră, lucrarăm, lucrarăți,
lucrară); în româna actuală vorbită, se
folosește numai regional, în Oltenia, Banat și Crișana, exprimând un proces
încheiat de curând (Abia venii.);
• mai-mult-ca-perfectul exprimă o acțiune trecută, terminată înaintea altei
acțiuni trecute; este alcătuit din sufixul de perfect simplu + sufixul -se- de
mai-mult-ca-perfect + desinența compusă din două părți, la fel ca în
cazul perfectului simplu (lucrasem, păruseși, veniserăm, hotărâserăți).
Viitorul arată o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Are trei
forme:
• viitorul standard, care are forme diferite pentru limba scrisă, alcătuite din
verbul auxiliar a vrea + infinitivul
verbului de conjugat (voi veni), și pentru limba vorbită, unde se folosește
verbul a avea + verbul de conjugat la
conjunctiv (am să ascult) sau o invariabil + conjunctivul verbului de conjugat
(o să ascult); regional și familiar
se utilizează oi, ăi (ei, îi, oi), o (a), om, ăți (eți, îți, oți), or + verbul
de conjugat la infinitiv (oi veni, ăi veni, or veni);
• viitorul anterior, care exprimă o acțiune viitoare, terminată înaintea altei
acțiuni viitoare; este alcătuit din verbul auxiliar a vrea + verbul auxiliar a
fi + participiul verbului de conjugat (va fi venit); este folosit rar în româna
actuală și întotdeauna în relație cu viitorul standard (Când Andra va ajunge la
școală, orele vor fi început.);
• viitorul în trecut, care indică o acțiune viitoare desfășurată în trecut, în
raport cu altă acțiune din trecut; este
alcătuit din imperfectul verbului a avea și conjunctivul verbului de conjugat
(Abia după ce am citit cartea aveam
să înțeleg de ce mi-ai recomandat-o.)
Repere
L9
2 Precizează timpurile verbelor la modul indicativ din
textul de la exerciţiul 1.
3 Indică sufixele și desinențele următoarelor verbe din
text: călătorea, aruncă, asistase, răspunse.
4 Care dintre formele de viitor (viitor standard, viitor
anterior sau viitor în trecut) este prezentă în text?
5 Formulează enunțuri cu formele de viitor care nu apar
în text.
6 Poate fi asociat proverbul „Lăcomia strică omenia.“ cu
povestirea Cele două sandale? Explică.
7 Ce exprimă prezentul indicativului în proverbe? Poți
alege dintre următoarele variante:
• o acțiune petrecută în momentul vorbirii;
• un adevăr general;
• o acțiune repetată în mod obișnuit;
• o acțiune petrecută în viitor.
Imperativul
Explorare
1 Citește sfaturile oferite celor care vor să devină voluntari și notează în
caiet verbele la imperativ.
• Află mai întâi calitățile de care ai nevoie pentru a
deveni voluntar! Poate fi vorba de entuziasm, de
energie, de anumite aptitudini.
• Fii sincer, deschis și organizat!
• Nu ezita să întrebi atunci când nu știi cum poți ajuta!
• Fii curajos! De cele mai multe ori cel mai greu lucru
în voluntariat este să faci primul pas.
U2
68
Aproape de ceilalți Limbă română
Modul imperativ nu are forme specifice de timp. Are forme doar pentru persoana a
II-a, singular și plural.
Are formă afirmativă (Vino! Veniți!) și formă negativă. Forma negativă, la
persoana a II-a, singular, este alcătuită
din adverbul nu + verbul de conjugat la infinitiv (Nu veni!), iar la persoana a
II-a, plural, din adverbul nu + imperativul afirmativ (Nu veniți!).
La persoana a II-a, singular, verbul a fi are formele fii (Fii vesel!),
respectiv nu fi (Nu fi trist!).
Repere
Modul conjunctiv arată o acțiune posibilă, realizabilă. Marca gramaticală a
modului conjunctiv este conjuncția să.
Modul conjunctiv are două timpuri:
• prezent – arată o acțiune desfășurată în momentul vorbirii sau după momentul
vorbirii; este alcătuit din
conjuncția să + forme identice cu cele de indicativ prezent ale verbului de
conjugat, cu excepția persoanei a
III-a, singular și plural (să vin, să vii, să vină, să venim, să veniți, să
vină);
• perfect – arată o acțiune desfășurată înainte de momentul vorbirii; este
alcătuit din conjuncția să + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de
conjugat; are aceeași formă la toate persoanele, la ambele numere (să fi venit).
Repere
Modul conjunctiv
Explorare
1 Notează în caiet verbele la modul conjunctiv din
mesajul redat alături.
2 Indică timpurile verbelor la modul conjunctiv din textul de la exercițiul 1.
3 Formulează un răspuns pentru Adi, folosind cel puțin
un verb la conjunctiv prezent și altul la conjunctiv perfect. Subliniază-le.
Hei, Adi!
Am încercat să te sun, dar nu aveai semnal. Să ți se
fi descărcat bateria? Voiam să te rog să-mi împrumuți
cartea pe care trebuie s-o citim pentru cercul de lectură.
Să știi că m-ai făcut curios după ce mi-ai spus despre ea.
Să nu uiți să mi-o aduci mâine, te rog!
Luca
2 Precizează la ce persoană sunt verbele la imperativ
din textul dat.
3 Ce formă verbală nepersonală este folosită la forma
negativă a imperativului, la persoana a II-a, singular?
4 Trece la forma negativă verbul din enunțul Fii sincer!.
5 Formulează și tu un sfat pentru cei care vor să
devină voluntari, folosind un verb la modul imperativ, la persoana a II-a,
plural.
Modul condițional-optativ
Explorare
1 Notează în caiet verbele la modul condițional-optativ
din fragmentul de mai jos, extras din textul Cel mai
mult și mai mult, semnat de Simona Popescu.
„Și era vorba de-un nou-născut care urla ca din gură
de șarpe, nici că se oprea. […] și-atunci regele-tată-l
întrebă ce să-i dea, ca să tacă, ce vrea el, ce vrea? Iar
prinţișorul a spus […]: «Cel mai mult și mai mult eu
aș vrea să fiu... nemuritor.» […] Cine și-ar dori să fie
nemuritor, mă-ntrebam? Eu mi-aș fi dorit să-i salvez
pe toţi, tot ce-am iubit […].“
2 Precizează timpurile verbelor la modul condițional-optativ de la exercițiul 1.
69
Limbă română Modurile și timpurile verbului L9
Modul condițional-optativ are două timpuri:
• prezent – care arată o acțiune desfășurată în momentul vorbirii sau după
momentul vorbirii; se formează cu
verbul auxiliar a avea + infinitivul verbului de conjugat (aș veni);
• perfect – care arată o acțiune desfășurată înainte de momentul vorbirii; se
formează cu verbul auxiliar a avea
+ verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat (aș fi venit).
Repere
Aplicații
1 Identifică modul și timpul verbelor din narațiunea
următoare:
„Un om sărman, care cerșea din poartă în poartă, a
zărit într-o bună zi o caleașcă de aur, iar în caleașcă
stătea un rege frumos și surâzător.
Săracul și-a spus de îndată în sinea lui: suferințele
mele au luat sfârșit. Simt că regele a venit aici doar
pentru mine. Am să primesc ceva din firimiturile averii lui și am să duc de azi
înainte o viață lipsită de griji.
Într-adevăr, regele a oprit caleașca în dreptul lui.
Cerșetorul, care îngenunchease cu fruntea în țărână,
s-a ridicat și l-a privit. Deodată, regele a întins o mână
spre cerșetor:
— Ce-mi dai?
Săracul, uimit și încurcat, n-a știut ce să-i răspundă.
Vrea oare regele să glumească? Apoi, când a văzut
chipul luminos al regelui și mâna întinsă, a scotocit în
traistă și a găsit câțiva pumni de orez. A luat un bob de
orez și i l-a dat regelui.
Seara, cerșetorul și-a golit traista și a găsit un bob de
aur. A început să plângă amar…
— Dacă știam, îi dădeam tot orezul…“
Adaptare după Cerșetorul și regele, în Jean-Claude Carrière,
Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea
2 Precizează care este timpul povestirii la persoana
a III-a cel mai frecvent utilizat în text.
3 Ce valoare a prezentului apare în următorul proverb: „Cine dăruiește
dobândește înzecit.“?
4 Ce formă a viitorului apare în text?
5 Indică un verb din text care se află la forma negativă.
6 Trece la modul imperativ verbul din replica regelui.
7 Rescrie paragraful care începe cu substantivul săracul, înlocuind verbele la perfect compus cu:
a verbe la perfect simplu, modul indicativ;
b verbe la timpul prezent al indicativului.
8 Compară cele trei variante ale aceleiași secvențe.
Care dintre ele sună învechit? Care ți se pare că redă
cel mai bine dinamica întâmplărilor relatate?
9 Pune-te în situația omului sărman și formulează un
enunț în care să folosești verbe la modul condițional-optativ pentru a spune cum
ai fi procedat.
10 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Identificați formele
regionale ale verbelor din enunțurile date. Indicați pe
hartă regiunea/regiunile unde credeți că sunt folosite.
a Ana o fost acasă ieri. Dar ei n-or trecut pe la ea.
b Văzui ce făcu, așa că plecai și eu repejor spre gară.
c Védem noi cum rezolvăm.
d Martorul să vie și să spuie cum a fost!
Provocări
1 Scrie o scurtă narațiune referitoare la o experiență personală, care să
ilustreze proverbul „Prietenul la nevoie se
cunoaște“. Încercuiește verbele folosite pentru nararea evenimentelor și
precizează timpul modului indicativ pentru
care ai optat. Poți alege între prezent, perfect compus sau perfect simplu.
2 Redactează, împreună cu un coleg/o colegă, zece reguli de bună purtare. Poți
folosi, la alegere, verbe la modul
imperativ, forma pozitivă și forma negativă, sau verbe la modul conjunctiv,
timpul prezent.
3 Ce planuri ai pentru următorul weekend? Răspunde folosind verbe la
condițional-optativ și la modul conjunctiv.
U2
70
Aproape de ceilalți Limbă română
Lecția 10. Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul
Infinitivul
Explorare
1 Identifică verbele la infinitiv din exemplele de mai jos
și compară forma acestora.
• A respecta diversitatea este important. • Dorința ei
este de a pleca în tabără în vacanța de iarnă. • Poți
intra și tu în asociația de voluntari. • Putem vorbi pe
WhatsApp sau pe Skype în fiecare zi.
2 Precizează prin ce se deosebește forma infinitivului
colorată în exemplul următor de cele de la exercițiul 1:
Dacă ar fi mai atenți la ore, ar avea mai mult de
câștigat. Fire-ar ei de aiuriți!
3 Verbele la infinitiv din exemplele de la exercițiul 1
îndeplinesc rolul de centru sau de adjunct? Precizează
funcțiile sintactice ale acestora.
4 Lucrați în perechi. Precizați funcțiile sintactice ale verbelor la infinitiv
din exemplele de mai jos.
• A citi este o bucurie pentru mine. • Poți ajuta și tu,
dacă ești dispus a petrece o oră la bibliotecă. • Ei se
tem de a greși rezolvarea la teză. • Dorința lui de a
reuși este susținută de multă muncă. • Dorința Anei
este de a reuși în tot ce face.
Participiul
Explorare
1 Precizează modurile și timpurile formate cu ajutorul
participiului în verbele din replicile celor patru copii.
2 Ce parte de vorbire devin participiile scrise colorat în
replicile copiilor? Explică.
3 Notează forma negativă a următoarelor adjective provenite din participii, după
modelul făcut – nefăcut:
• citit • mâncat • aflat • visat • hotărât • copt • ars.
4 Arată cum sunt formate următoarele adjective provenite din participii și
explică ortografia acestora: nemaiîncercat, nemaipomenit.
5 Am văzut ieri ecranizarea realizată
după legenda lui Robin Hood.
Eu o să văd filmul după
ce voi fi citit romanul
scris de Gilbert.
Mai bine să fi citit
cartea înainte!
Aș fi mers și
eu la cinema,
dar am avut
un program
încărcat.
Infinitivul denumește o acțiune sau o stare și reprezintă forma din dicționar a
verbului. Infinitivul are două forme:
• forma scurtă, care poate apărea:
• cu prepoziția a: A ajuta este o dovadă de generozitate. Am preluat ideea lui
de a face voluntariat.
•fără prepoziția a: Pot rezolva toate exercițiile.
• forma lungă, cu sufixul -re, care este învechită și rară, apare în forme
inverse ale
condițional-optativului („Închinare-aș și n-am cui/Închinare-aș murgului“ –
balada Toma
Alimoș). Această formă nu trebuie confundată cu substantivele obținute din
verbe, care
pot fi articulate și pot fi determinate de un adjectiv. (Precizarea profesorului
este importantă. Am reținut importanta precizare.)
Infinitivul are marca a și sufixe diferite pentru fiecare conjugare a verbului
(vezi alăturat
clasificarea conform Gramaticii de bază a limbii române):
Verbele la infinitiv pot îndeplini următoarele funcţii sintactice:
• subiect: A visa este minunat.
• nume predicativ: Pasiunea lui este de a explora culturi diferite.
• complement direct: Pot învăța din greșeli. Învață a scrie corect!
• complement prepozițional: Se gândește la a da un mesaj.
• atribut verbal: Andrei este mereu cuprins de teama de a vorbi în public.
conjugarea I
a lucra
conjugarea a II-a
a vedea
conjugarea a III-a
a râde
conjugarea a IV-a
a vorbi
conjugarea a V-a
a hotărî
Repere
71
Limbă română Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul L10
Participiul arată o acțiune terminată, suferită sau îndeplinită de o ființă sau
de un lucru.
Participiul ca formă nepersonală sau nonfinită intră în componența unor moduri
și timpuri compuse, când este
precedat de un verb auxiliar: indicativ, perfect compus (am vorbit); indicativ,
viitor anterior (voi fi vorbit); conjunctiv,
perfect (să fi vorbit); condițional-optativ, perfect (aș fi vorbit).
Participiul are sufixe specifice, cu realizări diferite în funcție de conjugare:
-at pentru verbele de conjugarea I (cântat, lucrat);
-ut pentru verbele de conjugarea a II-a (văzut, plăcut) și pentru unele verbe de
conjugarea a III-a (trecut, făcut);
-s pentru unele verbe de conjugarea a III-a (mers, rămas);
-t pentru o serie restrânsă de verbe de conjugarea a III-a (copt, rupt);
-it pentru verbele de conjugarea a IV-a (citit, vorbit);
-ât pentru verbele de conjugarea a V-a (doborât, pârât).
Când apare independent, participiul devine adjectiv provenit din participiu și
îndeplinește funcţia sintactică de
atribut adjectival (cartea citită, prietenei apropiate) sau de nume predicativ
(Amintirile sunt plăcute.).
Forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat,
nedormit). Între prefixul ne- și participiu se poate intercala semiadverbul mai
(nemaiauzit, nemaivăzut).
Repere
Aplicații
1 Grupează verbele de mai jos în funcție de conjugare.
Prin ce diferă forma infinitivelor de mai jos față de
forma de dicționar?
• a asculta • a coborî • a dovedi • a durea • a cânta
• a doborî • a face • a învinge • a mânca • a merge
• a munci • a părea • a povesti • a urî • a vedea
2 Transformă prima parte a următoarelor enunțuri,
folosind forme inverse ale condiționalului-optativ. Ce
formă a infinitivului ai inclus în enunțul tău?
a Ar mânca jar pentru a-i dovedi că are dreptate.
b Ar dormi până mâine ca să se odihnească.
3 Lucrați în perechi. Analizați verbele la infinitiv din
exemplele de mai jos, urmând modelul dat.
a A învăța este dorința lui cea mai mare.
b Am fost impresionată de ambiția ei de a reuși.
c Dorința mea este de a studia arhitectura.
d M-am temut de a intra în rândul voluntarilor, dar
acum sunt fericit că am reușit.
e Oana are teama de a merge la dentist.
„a învăța“ – verb predicativ, conjugarea I, infinitiv,
funcția sintactică de subiect
4 Alege forma corectă a verbelor la infinitiv din exemplele următoare:
a E greu a ști/a știi cum să procedezi în asemenea
situații. • Poți veni/venii până la mine?
b Mi-ar place/plăcea să merg la bunici. • A crezut că a
tace/a tăcea este cea mai bună strategie.
5 Notează participiul verbelor de la exercițiul 1 și subliniază sufixele
specifice acestei forme verbale nepersonale.
6 Precizează verbele la participiu și adjectivele provenite din participiu din
exemplele de mai jos.
Am colindat prin tot satul, până ce toată lumea a înțeles de ce acești copii
încercați de nevoi trebuie să fie
ajutați. I-aș fi ajutat și eu, dacă aș fi știut ce înseamnă
un copil întristat de greutăţile vieţii.
7 Lucrați în perechi. Menţionaţi modurile și timpurile formate cu ajutorul
participiului în exemplele date.
• Am vorbit cu toți colegii mei. • Vor fi văzut filmul când
vom merge în vizită la ei. • Să fi știut despre această
comunitate, aș fi încercat să fiu de folos. • Aș fi mers la
ziua ei dacă m-ar fi invitat. • A vizitat muzeul din oraș.
8 Lucrați în grupe de 3 – 4 elevi. Formulați enunțuri pentru a explica
zicătorile date, urmând modelul de mai
jos. Precizați ce formă a infinitivului ați folosit.
• „a avea ac de cojocul cuiva“ • „a avea mai mult
noroc decât minte“ • „a da mărgăritare porcilor“
• „a despica firul în patru“ • „a face pe cineva cu ou
și cu oțet“ • „a face pe cineva de două parale“
„A avea ac de cojocul cuiva“ înseamnă
a ști cum să pui la punct pe cineva.
9 Imaginează-ți că faci parte din echipa de jurnaliști ai
revistei on-line a școlii. Redactează un scurt articol, de
maximum zece rânduri, despre o activitate de voluntariat, în care să folosești
trei timpuri în care intră participiul. Subliniază-le.
U2
72
Aproape de ceilalți Limbă română
Lecția 11. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul
Gerunziul
Explorare
1 Citește poemul-diamant în care este prezentat personajul Popa Tanda. Ce fel de
acțiune exprimă formele verbale nepersonale din al treilea și din al cincilea
rând? Poți alege dintre variantele: a o acțiune trecută; b o acțiune viitoare; c
o acțiune în desfășurare.
Popa Tanda
harnic, hotărât,
predicând, sfătuind, dojenind,
preot, soț, părinte, bunic
muncind, oferind, izbândind,
responsabil, apreciat,
un exemplu.
2 Observă sufixele specifice în următoarele verbe: predicând, părând, făcând, sfătuind, ocărând. Precizează
la ce conjugare apare un sufix diferit.
3 Folosind sufixele de la exercițiul anterior, notează în
caiet gerunziul verbelor: a asculta, a clipi, a coborî,
a curge, a explica, a înțelege, a pârî, a vedea, a vorbi.
4 Trece la forma negativă verbele scrise colorat în poemul de la exercițiul 1.
5 Lucrați în perechi. Indicați funcția sintactică a formelor
verbale subliniate în următoarele exemple: • Andrei
vine spre noi plângând. • Ieșind din casă, a auzit un
zgomot ciudat. • Și-a scuturat părul șiroind de apă.
Supinul
Explorare
1 Citește mesajul primit de Andrei de la un vecin plecat
în concediu, pe care s-a oferit să-l ajute. Notează în
caiet formele verbale nepersonale scrise colorat.
Dragă Andrei, ca să-ți fie mai ușor de reținut, îți scriu o
listă cu ce ar fi de făcut cât sunt eu plecat:
• de scos câinele la plimbare de două ori pe zi;
• de strâns rufele puse la uscat;
• de luat storcătorul de fructe de la atelierul de reparații;
• de udat florile o dată la trei zile;
• de verificat cutia poștală la sfârșitul săptămânii.
Mulțumesc mult!
Nea Mihai
Gerunziul denumește o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la momentul
vorbirii.
Sufixele specifice de gerunziu sunt -ând (de exemplu: apărând, lucrând, mergând,
hotărând) și -ind (de exemplu:
evidențiind, fugind, muncind, subliniind).
Gerunziul are formă afirmativă (de exemplu: auzind) și formă negativă (de
exemplu: neauzind), obținută cu prefixul ne-. Între forma de gerunziu și
prefixul de negație se poate intercala semiadverbul mai (de exemplu: nemaiauzind). Gerunziul poate primi clitice pronominale, care sunt atașate după verb
(de exemplu: văzându-mă, văzând-o).
Când se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine
adjectiv, construcția
numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns
cu buzele tremurânde.).
Verbele la gerunziu pot îndeplini funcţiile sintactice
menționate în tabelul alăturat.
circumstanțial
de mod
Cântă atingând clapele pianului cu grație.
circumstanțial
de timp
Trecând prin parc, a văzut-o pe Maria.
atribut verbal Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.
Repere
73
Limbă română Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul L11
Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca
infinitivul.
Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de participiu a verbului.
Prepozițiile care pot intra în alcătuirea
supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.
Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justificarea ei este de înțeles.) și
formă negativă (de exemplu:
Justificarea ei este de neînțeles.).
Funcțiile sintactice ale supinului sunt menționate în
tabelul alăturat.
subiect De spus e ușor, de făcut e mai dificil.
nume predicativ Îndemnul lui este de urmat.
atribut
verbal
În supermarket se găsesc cartofi de copt,
cartofi de prăjit și cartofi de fiert.
complement
direct
Am terminat de citit, acum încep să scriu.
complement
prepozițional
M-am plictisit de așteptat în stație.
Repere
Aplicații
1 Identifică verbele la gerunziu din exemplele următoare, extrase din nuvela
Popa Tanda de Ioan Slavici,
și analizează-le după modelul dat.
a „Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând
și venind.“
b „[…] sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai
stă puțină vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț…“
c „«Bătrânule! na-ți căciula, nu sta cu capul gol!»
grăiește bunica, întinzând căciula pe fereastră.“
d „[…] el își netezește mustățile și răspunde privind
fălos spre acel loc…“.
e „I s-a făcut milă de bietul popă și i-a dat dreptate,
ocărând pe poporeni.“
„mergând“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, gerunziu, funcția sintactică de
circumstanțial de mod
2 Identifică verbele la supin din exemplele următoare,
extrase din romanul Inocenții de Ioana Pârvulescu, și
analizează-le după modelul dat.
a „Terminasem și eu de făcut, ce-i drept, cu ajutor,
pasta de pește.“
b „Mama-mare s-a întrerupt din povestit.“
c „M-am sculat în picioare, să vin mai aproape, să văd
mai bine. O greșeală de neiertat.“
d „Părea ușor de înțeles, parcă știam deja esperanto.“
„de făcut“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, supin,
funcția sintactică de complement direct
3 Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare funcție sintactică a gerunziului și a
supinului menționată la
rubrica Repere. Schimbă apoi caietul cu colegul/
colega de bancă și verificați-vă reciproc rezolvările.
Provocări
1 Scrie un poem-diamant cu titlul Voluntarii.
Urmează modelul alăturat.
2 Notează cinci recomandări pentru a-ți îmbunătăți
abilitățile de redactare. Folosește supinul de fiecare
dată.
Rând Structura poemului-diamant
1
2
3
4
5
6
7
substantiv
adjectiv – adjectiv
gerunziu – gerunziu – gerunziu
substantiv – substantiv – substantiv – substantiv
gerunziu – gerunziu – gerunziu
adjectiv – adjectiv
substantiv
2 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Comparați cuvintele
evidențiate prin culoare în mesajul de la exercițiul 1,
care reprezintă verbe la supin, cu infinitivul, participiul
și gerunziul. Aveți în vedere:
a ce fel de acțiune exprimă și de care dintre celelalte
două forme verbale nepersonale se apropie mai mult;
b structura; prin ce se aseamănă și prin ce diferă de
structura celorlalte două forme verbale nepersonale.
3 Ce funcții sintactice au primele două verbe la supin de
la exercițiul 1?
U2
74
Aproape de ceilalți Limbă română
Lecția 12. Posibilități combinatorii ale verbului.
Circumstanțialul de cauză
Posibilități combinatorii ale verbului. Actualizare
Explorare
1 Identifică verbele care au categoria modului din următorul text:
Ideea de a sărbători în 6 octombrie Ziua Mondială
a Zâmbetului și a Faptelor Bune îi aparține artistului
american Harvey Ball. În 1963, o companie de asigurări s-a gândit la nevoia de a
găsi o modalitate de a
ridica moralul angajaților și a apelat la Ball. Artistul
a desenat celebrul Smiley face în doar zece minute;
„fața zâmbitoare“ cucerește rapid oamenii și devine
simbol al bunăvoinței și al veseliei. Totuși, pentru că
ajunsese prea comercial, Smiley face risca să-și piardă
înțelesul original. De aceea, în 1999, Ball a propus
instituirea Zilei Mondiale a Zâmbetului și a Faptelor Bune. În această zi,
oamenii sunt veseli și fericiți,
pentru că pot sărbători distractiv și creativ zâmbetul,
în școli, în spitale, în parcuri sau pe străzi. Mottoul
acestei zile îndeamnă la fapte bune: „Zâmbiți, faceți o
faptă bună și ajutați-i pe oameni să zâmbească!“
După
http://stiri.tvr.ro/6-octombrie-ziua-zambetului-si-afaptelor-bune_822880.html#view,
consultat la 1 martie 2019
2 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi și rezolvați sarcinile de
mai jos. Confruntați apoi soluțiile grupelor.
a Grupați verbele identificate la exercițiul 1, având în
vedere funcția sintactică pe care o îndeplinesc în
propoziție: predicat verbal sau predicat nominal.
b Precizați prin ce sunt exprimate numele predicative
din componența predicatelor nominale identificate
anterior.
c Extrageți din textul dat două propoziții cu subiecte
neexprimate diferite, precizând felul fiecăruia.
d Identificați următoarele tipuri de complemente care
intră în relație cu verbele din textul de la exercițiul 1:
complement direct, complement indirect, complement prepozițional. Precizați
părțile de vorbire prin
care se exprimă complementele identificate.
e Găsiți circumstanțialele de loc, de timp și de mod
care intră în relație cu verbele în textul de la exercițiul 1. Precizați părțile
de vorbire prin care se exprimă
circumstanțialele identificate.
f Găsiți, în text, două verbe la infinitiv care au funcții
sintactice diferite: de atribut verbal și de complement direct.
Verbul ocupă doar poziția de centru al grupului verbal atunci când are categoria
modului. El poate îndeplini
funcția sintactică de:
• predicat verbal, când este exprimat prin verb predicativ;
• predicat nominal, când un verb copulativ se asociază cu un nume predicativ.
În calitate de centru, verbul la mod personal se poate combina cu:
• numele predicativ, care constituie o poziție sintactică distinctă în cadrul
predicatului nominal și intră într-o
relație ternară cu verbul copulativ și cu subiectul, cărora li se subordonează;
• subiectul (exprimat sau neexprimat), care se află într-o relație de
interdependență cu predicatul;
• diferite tipuri de complement, care se subordonează verbului și intră în
alcătuirea grupului verbal:
› complementul direct: Am văzut un film extraordinar ieri.
› complementul prepozițional: A apelat la voluntari.
› complementul indirect: Preotul s-a adresat sătenilor.
Repere
75
Limbă română Posibilități combinatorii ale verbului. Circumstanțialul de cauză
L12
Circumstanțialul de cauză este un subordonat facultativ al unui verb și arată
cauza unei acțiuni sau a apariției
unei însușiri.
Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?.
Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:
• substantiv, pronume sau numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru,
după: A plâns de emoție. Să nu te
superi pentru mine!
• adjectiv precedat de prepoziție: De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic.
• verb la gerunziu: Nelucrând tema, ai luat notă mică.
De obicei, circumstanțialul de cauză se află după elementul de care depinde:
Cântă de bucurie.
Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la
gerunziu, circumstanțialul de cauză
(împreună cu determinatele sale) plasat în fața cuvântului de care depinde este
urmat obligatoriu de virgulă:
De invidios, nu l-a felicitat. Nevăzând groapa, a alunecat.
Repere
• diferite tipuri de circumstanțiale, care intră în componența grupului verbal:
› circumstanțialul de loc: A intrat în biserică.
› circumstanțialul de timp: Vine sâmbăta viitoare pe la noi.
› circumstanțialul de mod: Ea îi ajută cu prietenie pe toți colegii săi.
Formele verbale nepersonale la infinitiv, supin și gerunziu pot îndeplini
diferite funcții sintactice, dintre care
cele mai frecvente sunt:
• atributul verbal (dorința de a reuși, porumb de fiert, lacrimi șiroind);
• complementul direct (Pot învăța din greșeli. Am terminat de învățat.);
• complementul prepozițional (M-am plictisit de citit. Se teme de a repeta
greșeala.).
Circumstanțialul de cauză
Explorare
1 Lucrați în perechi. Observați planșa din romanul grafic
Zâmbește de Raina Telgemeier. Precizați unde credeți
că se petrece scena, cine rostește cele două replici și
în ce ordine.
2 Precizează dacă partea de propoziție scrisă cu roșu
constituie o complinire obligatorie, fără de care
propoziția nu are sens, sau una facultativă, care oferă
informații în plus. Justifică-ți răspunsul.
3 Ce crezi că exprimă partea de propoziție scrisă colorat? Ai în vedere
întrebarea la care răspunde.
„Fiica mea tocmai a leșinat din neglijența voastră!!“
din ce cauză a leșinat?
4 Pune întrebările potrivite pentru a afla cauza unor
acțiuni în exemplele de mai jos. Subliniază cuvintele
care răspund la întrebările tale.
• A făcut niște greșeli de redactare din grabă.
• Sărăcenenii s-au înfuriat de atâta ocară.
• A plâns de bucurie, alinând copiii bolnavi.
• Neînvățând serios, nu poți lua notă bună la teză.
• Toată lumea l-a lăudat pentru reușită.
5 Privește imaginea și formulează enunțuri în care să
exprimi posibile motive pentru care fata zâmbește.
Folosește pentru exprimarea cauzei una dintre prepozițiile de, din, pentru, după
+ substantiv.
U2
76
Aproape de ceilalți Limbă română
Aplicații
1 Citește textul de mai jos și notează în caiet predicatele
verbale și pe cele nominale.
„O faptă bună pe zi“
Cum și-a propus un tânăr britanic să schimbe lumea
cu gesturi simple. Mii de oameni îl urmăresc pe net.
Fiecare dintre noi poate să facă lumea un pic mai bună.
Fiind nemulțumit de isprăvile teribiliste cu care colegii săi
de generație se laudă pe internet, un tânăr britanic a pornit cu entuziasm
proiectul „o faptă bună pe zi“. A decis să
facă zilnic câte un gest frumos și, ca să-i inspire și pe alții,
filmează totul și publică pe blogul lui. Are deja mulți fani,
dintre care unii îi urmează exemplul.
Proiectul lui Luke Cameron a început la un fast-food. Din
grijă pentru o familie săracă prezentă acolo, tânărul a plătit atunci masa
acelei familii. Apoi, a donat o mulțime de
lucruri unei fundații de caritate, a făcut mâncare pentru
niște vecini în vârstă și a dăruit un trandafir unei fete părăsite de iubit.
Adaptare după https://stirileprotv.ro/stiri/
international/o-fapta-buna-pe-zi-cum-si-a-propusun-tanar-britanic-sa-schimbe-lumea-cu-gesturisimple-mii-de-oameni-il-urmaresc-pe-net.html,
consultat la 1 martie 2019
2 Indică, din al doilea paragraf al textului de la exercițiul 1, un subiect
exprimat și unul neexprimat.
3 Precizează complementele directe, indirecte și prepoziționale, dintre cele
colorate cu verde.
4 Menționează tipurile de circumstanțiale, dintre cele
colorate cu albastru.
5 Identifică cele două circumstanțiale de cauză din text.
6 Propune prepoziții potrivite pentru spațiile goale, astfel încât să obții
circumstanțiale de cauză.
a … timiditate, nu a reușit să facă o demonstrație clară.
b … atâta ger, s-a făcut polei.
c A pierdut autobuzul … aiurit.
d A primit observații … greșelile de exprimare.
e … efortul depus pentru olimpiadă, a fost cam obosit.
7 Asociază acțiunile sau trăsăturile din prima coloană
cu posibilele cauze menționate în coloana a doua.
Notează în caiet combinațiile realizate.
a La dentist, a urlat … . • din milă
b L-a ajutat … . • de încăpățânat
c A suferit … . • de durere
d Are ochii roșii … . • pentru fratele ei
e … nu a vrut să recunoască. • după plâns
8 Precizează ce altă valoare circumstanțială în afară de
cea de cauză pot avea verbele la gerunziu din exemplele următoare:
a Văzând cățelul, Dana s-a speriat.
b Urcând scările, Alin a alunecat.
c Ascultând muzică foarte tare în căști, nu ne-a mai
băgat în seamă.
d Vorbind pe skype, a uitat de teme.
e Ajutând necunoscuți, Sorin a consumat mult timp,
dar a aflat multe despre sine.
Provocări
Redactează un articol pentru revista școlii despre o
faptă bună pe care ai făcut-o sau pe care o poți face
pentru comunitatea ta. Subliniază predicatele verbale și încercuiește-le pe cele
nominale. Precizează
circumstanțele faptei bune la care te referi, utilizând
circumstanțialele învățate. Subliniază-le conform
indicațiilor:
• circumstanțial de loc (galben);
• circumstanțial de timp (albastru);
• circumstanțial de mod (verde);
• circumstanțial de cauză (roșu).
77
Lecția 13. Circumstanțialul de scop
Explorare
1 Citește prezentarea filmului Dă mai departe (Pay it
forward). Notează în caiet verbele care determină
părțile de propoziție scrise colorat.
Trevor McKinney, elev în clasa a VII-a, primește
spre rezolvare o temă ciudată de la noul lui profesor
de științe sociale. Pentru a schimba lumea, profesorul îi provoacă pe elevi să
găsească soluții. Varianta
lui Trevor se bazează pe o progresie: el ajută trei
oameni, care, la rândul lor, trebuie să facă fiecare
câte o faptă bună pentru a ajuta alți trei oameni.
Pentru aplicarea ideii sale, băiatul nu pregetă niciun
efort, iar rezultatele apar într-un cerc tot mai larg.
2 Lucrați în perechi pentru a rezolva sarcinile date.
a La ce întrebări răspund părțile de propoziție scrise
colorat la exercițiul 1? Urmați modelul de mai jos.
Trevor primește spre rezolvare o temă.
în ce scop primește?
b Indicați ce arată părțile de propoziție identificate la
exercițiul precedent: o cauză, un scop, o modalitate.
c Precizați unde se situează, față de elementele de
care depind, părțile de propoziție scrise colorat.
d Completați enunțul Dă mai departe pentru…, precizând cât mai multe scopuri
pentru acest gest.
Circumstanțialul de scop este un subordonat facultativ al unui verb, arătând
scopul (finalitatea) pentru care se
realizează o acțiune. Circumstanțialul de scop poate depinde de un verb care are
categoria modului sau de o formă
verbală nepersonală: Au ieșit la strâns gunoaiele. Întrebările la care răspunde
circumstanțialul de scop sunt: cu ce
scop?, în ce scop?. Circumstanțialul de scop poate fi exprimat prin:
• substantiv sau substitut al acestuia, precedat de prepoziție (Au muncit pentru
ajutorarea comunității.);
• infinitiv cu prepoziție: Lucrează pentru a ajuta comunitatea.; • verb la
supin: Au plecat la cules struguri.
Circumstanțialul de scop poate sta înainte sau după elementul de care depinde.
Când stă înaintea acestuia,
circumstanțialul de scop se desparte prin virgulă de restul comunicării: Pentru
a reuși, a făcut eforturi mari.
Repere
Limbă română Circumstanțialul de scop
Aplicații
1 Identifică circumstanțialele de scop din prezentarea
autoarei volumului aflat la baza filmului Dă mai departe.
CATHERINE RYAN HYDE este o autoare americană de succes, care scrie pentru a
inspira încredere
și optimism oamenilor. Romanul Dă mai departe are
la bază un fapt real. Implicată într-un accident în care
mașina i-a luat foc, doi necunoscuți s-au grăbit pentru a o ajuta. Aceștia au
plecat înainte ca ea să apuce
să le mulțumească, așa că a scris cartea pentru a le
mulțumi tuturor anonimilor care fac fapte bune.
2 Analizează circumstanțialele de scop din textul de la
exercițiul 1, după modelul dat.
„pentru a inspira“ – circumstanțial de scop, exprimat
prin verb predicativ, conjugarea I, infinitiv, precedat
de prepoziția simplă „pentru“
3 Indică felul circumstanțialelor din enunțurile date.
a S-a supărat pentru o vorbă. L-a sunat pentru a-i spune o vorbă.
b Pleacă în oraș, la cumpărături. Pleacă la magazinul
care s-a deschis recent.
Provocări
Caută pe internet informații despre fapte bune făcute
de 2 – 3 vedete internaționale. Scrie apoi un articol de
10 – 15 rânduri despre fapta bună care te-a impresionat cel mai mult, folosind
trei circumstanțiale de scop.
Subliniază-le.
L13
Autoevaluare (L8 – L13)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
U2
78
Aproape de ceilalți
1 Ce ai dori să afli despre un personaj dintr-o carte care
ți-a fost recomandată de un prieten? Poți alege una
sau mai multe variante dintre cele de mai jos sau poți
propune alte răspunsuri.
• vârsta • statutul în familie/în societate
• preocupări • trăsături fizice • trăsături morale
2 După ce ai citit cartea, conturul personajului începe să
devină mai nuanțat. Ce vei putea adăuga la informațiile
legate de personaj menționate la exercițiul 1?
3 Ce moment crezi că ar putea ilustra imaginea alăturată? Cunoașterea unui
personaj înainte sau după lectură? Argumentează-ți răspunsul.
Lecția 14. Caracterizarea personajului
Explorare
1 Precizează trăsăturile morale ale preotului Trandafir
ce reies din fragmentele următoare:
a „Este om bun; a învățat multă carte […] și totdeauna
vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din
carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir.“
b „«Un lucru! își zise părintele mai în urmă. În satul
sărac popa nici spice n-are de unde culege. Câtă
vreme vor fi sărăcenenii leneși, ei vor rămânea
săraci și eu flămând!»“
c „Și apoi porni popa la colindă. Cât e ziua de mare,
gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii,
acolo îi ținea la sfaturi.“
d „Iară sătenii treceau pe lângă casa popii, priveau
printre spini la straturile popii și-și ziceau și astă
dată: «Popa e omul dracului!»“
2 Indică, pentru fiecare fragment de la exercițiul 1, mijloacele folosite în
construcția personajului:
a mijloace directe, prin numirea trăsăturilor personajului de narator, de alte
personaje sau de personajul
însuși, prin autocaracterizare;
b mijloace indirecte, care sugerează trăsături ale personajului ce rezultă din
numele, faptele, gândurile, sentimentele, felul în care vorbește acesta, din
relațiile cu alte personaje.
Pentru început
Redactare
Caracterizarea personajului este o compunere în care sunt prezentate trăsăturile
unui personaj dintr-o operă
literară, pe baza a ceea ce fiecare cititor reține drept relevant pentru
personalitatea acelui personaj.
Într-o caracterizare, sunt analizate trăsăturile fizice și morale ale unui
personaj, prin raportare la modalitățile de
construcție a acestuia, directe și indirecte, care pot ilustra diferite aspecte
privitoare la el.
O caracterizare cuprinde referiri la:
• identitatea (numele și, eventual, porecla, vârsta, sexul) și statutul
personajului (rolul său în familie, în societate),
locul și rolul său în operă;
• trăsăturile fizice ale personajului (figură, mimică, statură, gesturi,
îmbrăcăminte etc.);
• trăsăturile morale ale personajului (numite de narator, de alte personaje, de
sine însuși sau rezultate din acțiuni,
gânduri, comportament, limbaj, vestimentație, relații cu alte personaje);
• compararea cu alte personaje din același text sau din alte texte citite;
• semnificația personajului în cadrul operei și, mai larg, din perspectivă
general umană.
Fiecare însușire a unui personaj trebuie justificată prin exemple din text.
Elementele de construcție a personajului se subordonează, într-o caracterizare,
trăsăturilor pe care le pune în evidență. Mijloacele de construcție sau de
caracterizare a personajului pot fi directe și indirecte.
Repere
79
Redactare Caracterizarea personajului L14
Aplicații
1 Realizează caracterizarea personajului Popa Tanda din
nuvela cu același nume de Ioan Slavici, urmând pașii
indicați mai jos.
a Recitește exercițiile referitoare la personajul Popa
Tanda pe care le-ai rezolvat anterior (paginile
53 – 56), pentru a-ți reaminti trăsăturile sale.
b Schițează un plan al caracterizării, notând ideile pe
care le-ai putea include în fiecare paragraf, pornind
de la sugestiile de mai jos.
• Primul paragraf (introducerea) poate cuprinde
informații despre locul și statutul personajului în
text (personaj principal/secundar etc.), elemente
relevante privind identitatea sa (numele și porecla,
profesia etc.), parcursul personajului în nuvelă.
• Al doilea paragraf poate include referiri la trăsăturile
fizice ale personajului; pentru fiecare trăsătură se
vor da exemple din text, menționându-se mijlocul de
caracterizare și, dacă e cazul, figurile de stil folosite.
• Al treilea paragraf și următoarele două sau trei paragrafe pot conține
prezentarea celor mai importante
trăsături morale ale personajului, reieșite din caracterizarea directă și
indirectă. Se vor da exemple din
text pentru fiecare trăsătură menționată.
• Penultimul paragraf poate include comparații între
personajul caracterizat și alte personaje din nuvelă
sau din alte texte citite.
• Paragraful final (încheierea sau concluzia) poate
cuprinde o concluzie referitoare la valorile umane
reprezentate de personaj și părerea ta despre personaj (ce îți place și de ce,
ce nu-ți place și de ce,
dacă este un personaj memorabil sau nu).
c Schimbă planul tău cu schița colegului/colegei.
Oferă sugestii de îmbunătățire a planului sau semnalează ideile care nu ți s-au
părut clare.
d Scrie ciorna caracterizării, concentrându-te pe legătura dintre idei.
e Realizează revizia ciornei, răspunzând la următoarele întrebări.
Am inclus tot ce era important pentru caracterizarea personajului Popa Tanda?
Între idei există o legătură logică?
Am inclus suficiente exemple și detalii pentru a
contura o imagine complexă a personajului?
Există repetiții? Ar trebui să elimin ceva?
Trebuie să reformulez anumite idei, care nu mi
se par clare când citesc textul?
Există vreo informație discutabilă, pe care ar
trebui s-o verific?
Am pus citatele între ghilimele?
Am construit bine paragrafele, astfel încât fiecare să introducă o idee nouă?
Am respectat normele ortografice și de punctuație?
f Scrie varianta finală a caracterizării.
2 Evaluează-ți caracterizarea, având în vedere grila de
mai jos.
CRITERII
Caracterizarea are o structură
clară, cu o introducere, un cuprins
și o încheiere.
Fiecare paragraf are o idee clară.
Între paragrafe și în interiorul lor
există o legătură logică între idei.
Am susținut cu exemple
convingătoare trăsăturile
personajului și am indicat
mijloacele directe și indirecte
de caracterizare.
Am reușit să conturez o
perspectivă clară asupra
personajului, oferind informații
privitoare la rolul său în text.
Am comparat personajul
cu alte personaje din nuvelă
sau din alte texte.
Mi-am exprimat un punct de
vedere față de valorile pe care
personajul le reprezintă.
U2
80
Aproape de ceilalți Recapitulare
Citește fragmentele de mai jos, extrase din Povestea ceasului cu inimă de
Vladimir Colin, și răspunde apoi la fiecare
dintre cerințe.
Recapitulare
Trăia odată, demult, într-un oraș mare, un ceasornicar bătrân, adică un meșter
care face și drege
ceasuri deșteptătoare, ceasornice, pendule și ornice
cu cuc. Într-o zi, plimbându-se printr-o pădure de la
marginea orașului, văzu un ceas aruncat la rădăcina
unui stejar. Dar ce ceas? O minune de ceas! Era mare
cât un băiat sau o fetiță de patru ani, avea limbile de
aur și cifrele de pietre scumpe. […] Îl privi din față, îl
privi din spate, apoi trase cu urechea. Dar ceasul nu
făcea tic-tac.
— E stricat, de bună seamă, își spuse meșterul. Am
să-l iau eu, am să-l dreg și-o să vestesc în tot orașul,
ca acela care l-a pierdut să și-l poată lua.
[…] Cum a ajuns acasă, ceasornicarul s-a pus pe
treabă, a desfăcut cutia ceasului și a văzut că ceasul nu
făcea tic-tac numai pentru că nu avea pitic. Nu știați?
Păi sigur, pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia câte
un pitic. El era cel care mișca roțile dințate și bătea cu
un ciocănel, făcând tic-tac, tic-tic-tac… ehei, nu oricine
era în stare să-l vadă! Nu-l puteau vedea decât cei care
făcuseră nouăzeci și nouă de fapte bune – și încă și
aceia îl vedeau cu mare, cu nespus de mare greutate.
Dacă era atât de mic!... […]
Meșterul văzu, așadar, că ceasul cel minunat nu
merge pentru că n-are pitic. […] Dar ceasornicarul nu se
sperie și nici nu se amărî. Se potrivea numai bine căci,
iată, doar cu o zi în urmă cineva călcase din greșeală
pe un ceas și – cum cel ce făcuse boroboața era un om
mare și gras – ceasul se făcuse praf. Meșterul îl scosese mai mult mort decât
viu pe bietul pitic al ceasului,
care plângea cu lacrimi uriașe cât o gămălie de ac. Și-l
vârâse deocamdată într-un sertar. […]
— Piticuțule – spuse ceasornicarul, deschizând
sertarul – ia te uită ce ceas a găsit tata pentru tine…
— Ura-a-a! strigă piticul și, de bucurie , își azvârli
căciulița cât colo.
Apoi se grăbi să intre în noua locuință, unde se
puse pe treabă de îndată, ciocănind cu multă tragere
de inimă și făcând tic-tac, tic-tic-tac, așa cum numai
un pitic vrednic poate să facă. […]
Și măcar că meșterul așezase ceasornicul la vedere
în vitrină și dăduse răvaș prin oraș, zilele treceau
fără să se ivească păgubașul. Dar, într-o zi, împăratul ieși la plimbare și
trecând prin fața dughenei
văzu în vitrină ceasul cu limbi de aur și cifre de pietre
prețioase. […] Ei, n-a mai avut ce face meșterul și i l-a
vândut. Iar împăratul a luat ceasul și l-a așezat binișor
în sala tronului […].
Din ziua aceea se petrecu însă un lucru tare ciudat. Primea, de pildă, împăratul
pe câte un boier care
venea să se plângă că-l necăjesc țăranii. Abia îi spunea
împăratul: „Vorbește! Îți dau voie să vorbești o oră…“,
că ceasul cu limbi de aur și arăta că ora trecuse! Pleca
boierul supărat, fără să apuce să deschidă măcar gura.
Dacă venea însă o văduvă, care îl învinuia pe boier că-i fură și ultima bucățică
de pâine, împăratul
îi spunea:
— Ei, vorbește și tu! Îți dau voie să vorbești o clipă…
Și iată că după ceasul cu limbi de aur clipa ținea,
ținea și nu se mai sfârșea… Pleca văduva numai când
spusese tot ce avea pe inimă!
Dacă au văzut așa, s-au strâns boierii într-o zi și
s-au dus la împărat.
— Măria Ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei Tale
ne face viața amară. […] Nu mai putem trăi de răul lui.
Întâia oară nici n-a vrut să-i asculte împăratul. A
doua oară tot așa. A treia oară, l-a chemat pe meșterul
ceasornicar pentru a repara ceasul.
[…] (Meșterul) luă așadar ceasul, îl duse acasă și-l
desfăcu. Piticul ceasului stătea la datorie; nu dormea,
nu căsca și ciocănea harnic tic-tac, tic-tic-tac.
— Ce-i, piticuțule? întrebă meșterul. De ce se
plânge Măria Sa?
— Meștere, meștere – oftă piticul – ce să fac dacă
am o inimă? Inima ține cu oamenii nevoiași și nu-i
iubește pe boierii hrăpăreți… Atunci pun ceasul să
meargă mai încet sau mai repede, după cum cred eu
că-i bine.
Meșterul dădu din cap. Doar avea și el o inimă și-l
înțelegea tare bine pe piticul cel inimos! […] Și, cum
se frământa el așa, deodată își aduse aminte că în
orașul acela venise cu o zi în urmă un ceasornicar,
81
Recapitulare U2
1 Povestea ceasului cu inimă este un text care are trei
episoade narative legate prin înlănțuire. Delimitează
aceste episoade în funcție de problema care trebuie
rezolvată în cadrul fiecăruia și propune un titlu pentru
fiecare episod.
2 Identifică indicii de timp și de spațiu din text. Explică
semnificația faptului că aceștia nu oferă informații
exacte privind plasarea în timp și în spațiu a întâmplărilor.
3 Menționează personajele din text și grupează-le în
două categorii: personaje care fac fapte bune și personaje cu un comportament
negativ.
4 Realizează o diagramă Venn în care să indici trăsăturile
comune și pe cele diferite ale bătrânului ceasornicar și
ale ceasornicarului nou sosit în oraș.
5 Ce trăsături ale regelui reies din faptul că este de partea boierilor și nu
are răbdare pentru ascultarea necazurilor oamenilor sărmani?
6 Numește o trăsătură fizică și două trăsături morale ale
piticului care locuiește în interiorul ceasului. Indică
pasajele din text relevante pentru trăsăturile respective. Menționează mijlocul
de caracterizare folosit.
7 Alege varianta considerată potrivită și justifică-ți
opțiunea. Piticul reprezintă: a „inima“ ceasului; b „inima“ comunității; c
„inima“ regelui.
8 Ce persoane ar putea avea rolul piticului din ceas
pentru un conducător din zilele noastre sau pentru
o comunitate? Justifică-ți opinia în fața unui coleg.
Ascultă cu atenție și părerea colegului și comenteaz-o.
9 Indică repetiția din secvența următoare și explică
rolul acesteia: „Meștere, meștere – oftă piticul – ce
să fac dacă am o inimă?“.
10 Notează, în caiet, un predicat verbal și un predicat
nominal din primul paragraf al textului. Analizează-le.
11 Precizează două forme verbale nepersonale diferite,
din primele două alineate ale textului. Indică funcția
sintactică pe care o îndeplinește fiecare.
12 Notează sinonime pentru următoarele locuțiuni verbale din text: a da răvaș, a
face viața amară, a-și
aduce aminte.
13 Identifică și analizează complementele și circumstanțialele colorate în
fragmentul următor. Indică și
elementele de care depind acestea.
„Și măcar că meșterul așezase ceasornicul la vedere
în vitrină și dăduse răvaș prin oraș, zilele treceau fără
să se ivească păgubașul. Dar, într-o zi, împăratul ieși
la plimbare […] și văzu în vitrină ceasul cu limbi de aur
și cifre de pietre prețioase. […] Ei, n-a mai avut ce face
meșterul și i l-a vândut. Iar împăratul a luat ceasul și
l-a așezat binișor în sala tronului […].“
14 Precizează tipul celor patru circumstanțiale evidențiate cu galben în text și
precizează prin ce este exprimat fiecare.
15 Realizează caracterizarea piticului din ceas, în 15 – 20
de rânduri. Ai în vedere următoarele:
• identitatea personajului, tipul personajului, locul pe
care-l ocupă în text;
• trăsăturile fizice și morale ale personajului, care
reies din ce spune naratorul sau celelalte personaje
despre el, din comportamentul său și din felul în
care gândește, simte și vorbește personajul;
• compararea cu alte personaje din același text sau
din alte texte citite;
• semnificația personajului în cadrul operei și, mai
larg, din perspectivă general umană;
• opinia ta despre personaj.
despre care se zvonea că-i tare priceput. Se duse la el
pentru a -i cere sfat.
— Las' pe mine! spuse acesta. […]
Și, cum era un om rău, care ținea să-l bucure pe
împărat, născoci un pitic de fier, atât de iscusit lucrat,
încât putea face tot ce făceau și piticii adevărați. La
fel ciocănea tic-tac, tic-tic-tac, la fel punea ceasul în
mișcare, dar… n-avea inimă.
Tare s-au bucurat boierii și împăratul când li s-a
înfățișat ceasul cu limbi de aur și pitic de fier. L-au
așezat în sala tronului și de atunci din nou vorbiră
boierii câte o oră, iar nevoiașii câte o clipă…
Apoi, îmbătrânind, piticii din ceasornice se mutară rând pe rând în țara
poveștilor și în locul lor
fură așezați pitici de fier sau arcuri, lanțuri, pendule și cuci.
U2
82
Aproape de ceilalți Evaluare
Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
Nici nu se oprise trenul, că Olguţa și sărise iute de
pe scară, [...] cum sărea și dimineaţa din pat pe covoraș.
— Vai, Olguţa! vrei să mă îmbolnăvești? ţipă
doamna Deleanu, alergând spre ea. [...]
În urma Olguţei se coborâră bagajele, [...] apoi domnul Deleanu [...]; după el,
cu mișcări liniștite și ochi
mari [...], privind și respirând vacanţa, Monica.
— Îţi pare bine că ai venit la noi, Monica? o întâmpină doamna Deleanu, luând-o
în braţe [...].
— Da.
[...].
— Pfuuu! izbucni Olguţa, dând cu ochii de Dănuţ.
Șopti ceva la urechea Monicăi.
— Pfuuu! pufniră amândouă.
Deșteptat din posomorală și uitare, Dănuţ o măsură
pieziș pe sora lui. [...]
Între timp, doamna Deleanu se urcase în trăsură.
— Bine, da’ cu mine nu vine nimeni?
— Eu, tante Alice, se oferi Monica. [...]
Picioarele Monicăi nu ajungeau până la podeaua
trăsurii; atârnau. Totuși, nu și le legăna. [...] Și mâinile Monicăi pluteau
liniștite pe genunchii împreunaţi.
Numai vârfurile degetelor se ridicau uneori... și iar se
lăsau, și iar tresăreau de emoție...
[...] Monica avea abia zece ani și purtase de trei ori
haina de doliu, pe care copilăria ei o îmbrăcase acum
pentru ultima oară, fiindcă de acum înainte nu mai
avea pe nimeni... Rochia neagră, pentru moartea bunicii, i-o făcuse doamna
Deleanu...
— Monica, ce culoare îţi place ţie mai mult?
Ochii fetiţei priviră grav pe doamna Deleanu.
Prinzând privirea îndreptată asupra rochiţei de doliu,
își plecă genele negre pe ochii de miere brună. [...]
Lacrimi mari îi alunecară de-a lungul feţei... Mânuţele ei strânseră rochiţa ca
pe o păpușă primejduită.
— Pui mic, pui mic, n-am vrut să te supăr!
Îi luă capul mâhnit pe genunchi, pentru a-i murmura descântecul cu vorbe dulci,
inventat pentru
durerile copiilor și-ale îndrăgostiţilor. [...]
— Iartă-mă tante Alice, n-am să mai fac!... Îmi place
albastrul, șopti Monica. [...]
Drumul de foșnete și de miresme ducea spre cerul
apropiat − cu părul auriu, cu obrajii palizi, cu cozile
pe spate, cu mâinile împreunate − pe Monica.
Ionel Teodoreanu, La Medeleni, volumul I
Pălăria de pai, cu boruri rotunde și panglică neagră, [...] îi alunecă pe spate,
atârnându-i de gât. Doamna Deleanu surâse părului descoperit: era auriu
A. 60 de puncte
1 Analizează, din secvența evidențiată cu verde, un predicat verbal și un
predicat nominal. 6 puncte
2 Notează un sinonim pentru locuțiunea verbală din enunțul: „Pfuuu! izbucni
Olguţa, dând cu ochii de Dănuţ.“ 6 puncte
3 Precizează felul complementelor din exemplele:
a „Doamna Deleanu surâse părului descoperit.“;
b „dând cu ochii de Dănuţ“.;
c „Mânuțele ei strânseră rochița“. 6 puncte
4 Alege varianta corectă. Circumstanțialele iute, dimineața, din pat, din prima
frază, sunt, în ordine: 6 puncte
a de timp, de loc, de mod; b de loc, de mod, de timp; c de mod, de timp, de loc.
5 Analizează circumstanțialele evidențiate cu galben în text. 6 puncte
6 Asociază personajele de pe primul rând cu statutul acestora, de pe rândul al
doilea.
A Olguța; B doamna Deleanu; C Monica; D Dănuț.
a mama Olguței și a lui Dănuț; b fratele Olguței; c sora lui Dănuț; d prietena
Olguței. 6 puncte
7 Precizează o trăsătură a Olguței, care reiese din primul alineat al
fragmentului dat. 6 puncte
8 Alege, dintre variantele de mai jos, răspunsul pe care-l consideri corect.
Doamna Deleanu este:
a o mamă și o soție grijulie, care are grijă doar de familia ei;
b un om care luptă pentru binele comunității în care trăiește;
c un om bun, care o ia sub protecția ei pe Monica, rămasă singură pe lume. 6
puncte
9 Notează două trăsături ale Monicăi, precizând și mijlocul de caracterizare
prin care sunt evidențiate. 6 puncte
10 Exprimă-ți, în 6 – 10 rânduri, opinia referitoare la oamenii care îi ajută pe
ceilalți, plecând de la ceea
ce face doamna Deleanu pentru Monica. 6 puncte
B. 30 de puncte
Redactează un text de cel puțin 200 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe
Monica, având în vedere fragmentul dat. În
redactarea textului tău, vei avea în vedere conținutul și structura specifice
unei caracterizări, coerența și corectitudinea
exprimării, lizibilitatea și așezarea în pagină.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
U3 Harta sentimentelor
Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții
Comunicare orală Atitudini comunicative • Textul descriptiv
Redactare Textul descriptiv • Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea
unei emoții
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Substantivul • Prepoziția • Posibilități combinatorii ale
substantivului (inclusiv
atributul substantival) • Adjectivul • Posibilități combinatorii ale
adjectivului
(inclusiv atributul adjectival)
Lectură Textul liric • Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor • Limbajul
figurat
U3
84
Harta sentimentelor Lectură
Lecția 1. Textul liric
Lacul
de Mihai Eminescu
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foșnească,
Unduioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
1 Menționează elementul natural pe care l-ai asocia
cu iubirea.
2 Scrie în mijlocul unei foi cuvântul iubire. Notează în
jurul lui cuvinte care denumesc emoțiile exprimate
de tabloul reprodus mai jos.
Gustav Klimt (1862 – 1916), Sărutul
3 Ascultă poezia alăturată, în lectura profesorului.
Pentru început
Este cel mai important
poet român. Aparține
perioadei marilor clasici,
alături de Ion Creangă,
I.L. Caragiale și Ioan
Slavici. S-a născut la
15 ianuarie 1850, la
Botoșani și a copilărit
la Ipotești. A debutat
la 16 ani cu poezia
La mormântul lui
Aron Pumnul, dedicată
profesorului său de română. La puțin timp, a publicat
în revista Familia, condusă de Iosif Vulcan, poezia
De-aș avea… . A făcut parte din gruparea „Junimea“,
condusă de Titu Maiorescu. A murit la 15 iunie 1889,
la București.
Poezia Lacul, apărută la 1 septembrie 1876 în
revista Convorbiri literare, abordează două teme
predilecte ale poetului, dragostea și natura.
Mihai Eminescu (1850 – 1889)
Text de bază
1 Ce ți-a plăcut mai mult în poezie?
2 Te-a nedumerit ceva?
3 Care este imaginea din text pe care ai reținut-o la
prima lectură?
4 Crezi că iubirea, în această poezie, aduce fericire sau
suferință?
Impresii după prima lectură
Structura textului poetic
Explorare
1 Menționează artele de care ai apropia poezia. Justifică-ți răspunsul.
2 Ce elemente de organizare a textului în pagină îți permit să spui că Lacul
este poezie?
85
Lectură Textul liric
3 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, un cadran ca
cel alăturat. Pentru detalii despre ce reprezintă desenele, consultați varianta
digitală a manualului.
4 Desparte în silabe primul vers din poezie, marcând
silabele accentuate. Grupează silabele accentuate și
neaccentuate. Stabilește ce structură se repetă regulat
în vers. Ce îți sugerează această succesiune de silabe
accentuate și neaccentuate, veselie sau tristețe?
Câte strofe
are textul?
Cum se
numesc
strofele cu
patru versuri?
Ce măsură au
versurile din
prima strofă?
Ce fel de rimă
are poezia?
Poezia este un mod în care se îmbină cuvintele pentru a le da o sonoritate
particulară prin folosirea armonioasă
a unor reguli ritmice, metrice și muzicale. Denumirea vine din limba greacă, de
la poiesis, care înseamnă „facere“,
„creare“. Până în Evul Mediu, poezia a fost mereu asociată cu muzica.
Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.
Versul este un rând dintr-o poezie, sfârșit cu un spațiu gol. Versul poate
începe cu literă mare sau cu literă mică.
Măsura reprezintă numărul de silabe dintr-un vers. Aceasta poate fi scurtă, de 5
– 6, 7 – 8 silabe, sau lungă, de
12 – 18 silabe, existând și măsuri medii, de 9 – 11 silabe. Măsura poate fi
constantă în toată poezia sau poate varia.
Strofa este o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte asemenea
unități printr-un rând alb (numit
blanc). Tipurile de strofă mai des întâlnite sunt cele cu două versuri (distih),
cu trei versuri (terțină) sau cu patru
versuri (catren).
Rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima
vocală accentuată. Tipurile de rimă
dintr-un catren sunt:
• rima împerecheată – rimează primul vers cu al doilea și al treilea cu al
patrulea (a a b b);
• rima încrucișată – rimează primul vers cu al treilea și al doilea cu al
patrulea (a b a b);
• rima îmbrățișată – rimează primul vers cu al patrulea și al doilea cu al
treilea (a b b a);
• monorima – rimează toate versurile din strofă (a a a a).
Există și rimă imperfectă, când se potrivesc numai vocalele accentuate de la
sfârșit de vers, consoanele fiind diferite (creștet – veșted), și semirimă, când
se combină încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă (a b c b).
Ritmul constă în succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și
neaccentuate dintr-un vers.
Versurile moderne pot fi albe (când păstrează ritmul și măsura, dar nu au rimă)
sau libere (când renunță la ritm
și rimă și au măsură variabilă).
Aplicații
1 Precizează tipul de rimă din catrenele de mai jos.
a „Peste vârfuri trece lună,
Codru-și bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.“
Mihai Eminescu, Peste vârfuri
b „Ți-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne primblam prin văi și lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori?“
Mihai Eminescu, De ce nu-mi vii
2 Ce măsură au versurile de la exercițiul precedent?
3 Găsește o rimă. Un elev iese în fața clasei și spune un
cuvânt la care ceilalți trebuie să găsească minimum
patru rime, după care se propune un alt cuvânt. După
cinci cuvinte, jocul se oprește. Câștigă elevul care
găsește cele mai multe rime.
L1
Repere
Provocări
Alcătuiește o listă cu trei melodii pe care le-ai asocia poeziei Lacul de Mihai
Eminescu. Justifică-ți opțiunile.
U3
86
Harta sentimentelor Lectură
Lecția 2. Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor
Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor în textul liric
Caracteristicile textului liric
Explorare
1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Găsiți, în poezia
Lacul, părțile de vorbire la persoana I, singular
și plural. Ce semnificație dați utilizării acestora?
2 Cui crezi că îi aparține vocea care se exprimă folosind
persoana I, singular: autorului ca persoană din lumea
reală sau unui îndrăgostit imaginar? Justifică-ți opinia.
Explorare
1 Culorile iubirii. Asociază iubirii o culoare, justificându-ți alegerea.
Lipește apoi pe un panou în formă de
inimă o fâșie de hârtie cu acea culoare.
2 Explică diferența dintre sentiment și emoție, știind că
sentimentul implică reacții mai puțin intense ale organismului, fiind o
atitudine afectivă complexă a omului
față de realitate, de lungă durată și conștientizată.
3 Dragostea este un sentiment sau o emoție? Justifică-ți
alegerea.
4 Recitește poezia Lacul de Mihai Eminescu. Găsește în
figura prezentată alăturat cel puțin patru emoții (scrise
pe partea colorată) trăite de îndrăgostit și două sentimente (scrise în zona
albă). Menționează versurile în
care sunt surprinse aceste emoții și sentimente.
5 Diagramă T. Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Realizați
o diagramă în care să grupați în pozitive și negative
emoțiile identificate la exercițiul precedent. Cercul emoțiilor, după Robert
Plutchik
pesimism ură
dispreț groază
dominare
meditație
iritare mânie furie teroare frică neliniște
plictiseală
dezgust
silă uimire
surpriză
distragere tristețe
supunere
optimism dragoste
extaz
bucurie
seninătate
admirație
încredere
acceptare
vigilență
anticipație
interes
mâhnire
Aplicații
1 Menționează dacă verbele la modul indicativ din prima
și din ultima strofă în poezia Lacul redau o acțiune, o
stare sau un sentiment.
2 Identifică verbele care surprind încordarea așteptării
îndrăgostitului.
3 Îndrăgostitul trăiește o stare de visare cu ochii deschiși,
imaginându-și întâlnirea cu iubita. Care sunt gesturile
prin care acesta își mărturisește sentimentele?
4 Explică rolul verbelor la modul conjunctiv din text,
alegând dintre următoarele variante: a sugerează
acțiuni posibile în viitor; b sugerează acțiuni dorite,
realizabile; c sugerează acțiuni imposibil de realizat.
5 Ce atitudini crezi că exprimă tăcerea și nemișcarea celor doi tineri?
6 De ce nu folosește tânărul cuvintele pentru a-și mărturisi sentimentele?
Transmiterea de emoții, sentimente și stări într-o operă artistică se numește
lirism.
Textul liric exprimă în special stări, sentimente, dar și idei, aspirații, fiind
caracterizat de subiectivitate, pentru că
autorul inventează un univers ficțional ce reprezintă o percepție individuală
asupra lumii.
Repere
87
Lectură Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor
Vocea care enunță discursul poetic este ficțională, existând numai în interiorul
textului și reprezentând un sine
imaginar. Această voce nu este a autorului ca persoană cu existență reală, ci
reprezintă o ipostază umană (îndrăgostitul, copilul, geniul, inadaptatul,
contemplatorul naturii, revoltatul etc.).
Subiectivitatea este vizibilă în utilizarea persoanei I, singular, care exprimă
impresii personale, dar și a persoanei I, plural, care sugerează ideea de cuplu
sau de colectivitate. De asemenea, persoana a II-a, singular și plural,
presupune comunicarea unor sentimente și idei individuale. Când textul este la
persoana a III-a, subiectivitatea se
observă în exclamații și interogații la care nu se așteaptă răspuns, în cuvinte
care exprimă senzații, emoții, sentimente (ah!, vai!, of!).
Aplicații
1 Menționează ce emoții exprimă verbele suspin și sufăr
din ultima strofă a poeziei Lacul. Cum explici resemnarea îndrăgostitului?
2 Prin ce stări trece tânărul care așteaptă apariția persoanei dragi?
3 Explică de ce iubitei nu i se face un portret, rămânând o proiecție imaginară.
4 Ce semnificație dai scrierii cu italice a pronumelui prin
care este numită fata îndrăgită?
5 Ce anume din gesturile imaginate de îndrăgostit dezvăluie admirația față de
fată și ce din gesturile ei ar
arăta acceptarea prețuirii lui?
6 Selectează versul care sugerează armonia imaginată
între cei doi îndrăgostiți.
3 Explică de ce, în versurile de mai jos, persoana I, singular nu poate fi
identificată cu autorul.
a „sunt o motocicletă parcată sub stele, lângă vitrina
magazinului de reparat televizoare.
din gang vine curent. sunt palidă slăbită.“
Mircea Cărtărescu, O motocicletă parcată sub stele
b „Sunt pipa unui scriitor;
Se vede din întreaga-mi mină.“
Charles Baudelaire, Pipa
4 Găsește în versurile următoare alte mijloace lexico-gramaticale prin care se
exprimă vocea ficțională, ca alte
persoane gramaticale, exclamații și interogații care nu
așteaptă răspuns, substantive în vocativ:
a „Și te-ai dus, dulce minune,
Ș-a murit iubirea noastră –
Floare-albastră! floare-albastră!…
Totuși este trist în lume!“
Mihai Eminescu, Floare albastră
b „Ș-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană
Unde te duci? Când o să vii?“
Mihai Eminescu, Atât de fragedă…
Provocări
Explică, din perspectiva mitului prezentat mai jos, expresia a-ți găsi
jumătatea.
L2
Repere
Există un mit grecesc prezentat de filosoful Platon în
lucrarea Banchetul, numit mitul androginului. Se spune
că, la începuturi, oamenii nu arătau ca astăzi, fiind sferici ca aștrii și
reprezentând o unitate alcătuită din bărbat și femeie. Puternice, aceste ființe
i-au înfruntat pe
zei, așa că Zeus i-a cerut lui Apolo să-i separe, pentru
a fi mai slabi. Cele două jumătăți, bărbatul și femeia,
s-au pierdut în lume, tânjind nefericite să refacă unitatea originară pierdută.
Zeii l-au trimis atunci pe
Eros, zeul iubirii, să ajute jumătățile pierdute să se
regăsească. Privind cele două jumătăți îmbrățișate,
Hefaistos este cel care le va uni, pentru că „dragostea
nu este altceva decât un nume pentru dorința noastră
pătimașă de a fi din nou întregi“ (Platon, Banchetul).
U3
88
Harta sentimentelor Lectură
Lecția 3. Limbajul figurat
Epitetul este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a
unui verb prin cuvinte ce evidențiază
însușiri deosebite ale obiectului sau ale acțiunii. Epitetul poate fi exprimat
prin adjectiv („nuferi galbeni“), prin
adverb („să-mi cadă lin pe piept“) sau prin substantiv ce indică nume de metale
prețioase, pietre prețioase, materii
etc. („mândra glăsuire a pădurii de argint“ – Călin (file din poveste) de Mihai
Eminescu).
Personificarea este figura de stil prin care se atribuie însușiri omenești unor
ființe necuvântătoare, unor lucruri
sau unor fenomene ale naturii. Personificarea se obține combinând un substantiv
cu un verb care arată o acțiune
omenească („lacul… tresărind“), cu un adjectiv care arată o însușire omenească
(„blândei lune“) sau punând substantivul la cazul vocativ („Doină, doină, cântic
dulce“ – Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor).
Comparația este figura de stil cu ajutorul căreia se exprimă un raport de
asemănare între două persoane, obiecte
sau acțiuni, cu scopul de a evidenția unul dintre termeni. Între termenii
comparației, apar prepoziții sau grupuri
unitare de cuvinte cu rol de legătură: ca, precum, cât, asemenea, aidoma, la fel
ca, asemănător cu, întocmai ca etc.
Explorare
1 Alcătuiește o listă cu elementele cadrului natural din
poezia Lacul de Mihai Eminescu.
2 Care sunt culorile prezente în text? Precizează elementele naturale asociate
cu acestea și epitetele cromatice
prin care sunt prezentate.
3 În ce moment al zilei își imaginează tânărul că s-ar
putea produce întâlnirea? Indică versul care te-a ajutat
să-l identifici.
4 Cadrul natural descris în prima strofă crezi că sugerează același moment?
Justifică-ți răspunsul.
5 Precizează felul epitetelor din strofa a IV-a, raportându-te la partea de
vorbire prin care se exprimă și la
elementele pe care le descriu. Ce sugerează acestea?
6 Identifică personificarea din prima strofă. Ce rol are?
7 Ce figură de stil din strofa a II-a evidențiază că întâlnirea prezentată este
numai proiecția unei dorințe, că
este o visare cu ochii deschiși? Justifică-ți răspunsul.
8 Găsește consoana care se repetă în primele două versuri ale poeziei. Ce
sugerează această repetiție?
9 Indică vocala accentuată care se repetă în strofa a IV-a.
Ce imită acest sunet?
10 Stabilește ordinea obișnuită a cuvintelor din prima
strofă. Ce rol are schimbarea ordinii firești a cuvintelor
în propoziție?
11 Precizează comparațiile din versurile date, selectate
din Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu.
a „Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic.“
b „Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.“
Aplicații
1 Identifică, în strofa a III-a, epitetul care se combină
cu altă figură de stil. Care este aceasta?
2 Explică rolul plasării la începutul enunțului a epitetului
singuratic din ultima strofă.
3 Selectează repetițiile din text și arată ce exprimă.
4 Compară cele două ipostaze ale lacului, care
asigură simetria textului, referindu-te la reacția
acestuia față de trăirile îndrăgostitului.
Provocări
Fiecare elev scrie propria definiție a dragostei, folosind o figură de stil, ca
în exemplele de mai jos. Realizați un panou
cu toate definițiile din clasă.
„Iubire, bibelou de porțelan,
Obiect cu existența efemeră.“
Ion Minulescu, Romanță fără ecou
„Am iubit iubirea pură,
Floare roșie pe gură
Și în inimă arsură.“
Nicolae Labiș, Am iubit…
Repere
89
Lectură Semnificațiile textului
Lecția 4. Semnificațiile textului
Interpretare
1 De ce crezi că tânărul din poezia Lacul alege un loc
izolat de lume pentru a se gândi la iubirea sa?
2 Există, în text, trei cercuri protectoare, create de natură în jurul
îndrăgostiților. Identifică-le.
3 Poți asocia cu un obiect luciul apei lacului? Ce se
poate vedea în luciul apei, raportându-te la planul
ceresc și terestru? Ce crezi că simbolizează lacul?
4 Alege, dintre simbolurile date ale nufărului, pe cele
care ți se par mai potrivite în text. Justifică-ți alegerea.
• abundență • armonie • bucurie • frumusețe
• perfecțiune • puritate • renaștere • viață
5 Ce fel de spațiu reprezintă barca pentru îndrăgostiți,
în poezia Lacul?
6 Găsește o altă semnificație a bărcii, ținând seama de
faptul că luntrea lui Caron leagă, la greci, lumea vie
de lumea lui Hades, stăpânul împărăției subterane
a morților.
7 Citește fragmentul dat, privitor la simbolismul lunii.
Explică felul în care, prin iubire, omul învinge moartea, se transformă și se
eternizează.
„Simbolismul lunii este corelat cu acela al soarelui. Caracterele fundamentale
sunt două și derivă,
pe de o parte, din faptul că luna este lipsită de
lumină proprie și nu este decât o reflectare a soarelui, pe de alta, din aceea
că traversează diferite faze
și își schimbă forma.[…] În această dublă calitate,
luna este simbolul transformării și al creșterii.[…]
Timp de trei nopți, în fiecare lună, ea e moartă,
dispare. Apoi, reapare și sporește în strălucire.[…]
Luna este pentru oameni simbolul acestei treceri
de la viață la moarte și de la moarte la viață.“
Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri
8 De care moment din evoluția universului amintesc
întunericul nopții, apa lacului, lumina lunii? Cum interpretezi titlul poeziei
din această perspectivă?
9 Explică, urmărind pe verticală peisajul, legătura dintre
planul terestru și planul celest în poezia Lacul. Ce rol
are luna în relația de iubire?
10 Dragostea înalță și purifică, devenind o forță ordonatoare, ce dă armonie și
sens lumii. Pe cine poate iubi
omul și ce semnificație dai fiecărui fel de dragoste?
Provocări
În ansamblul sculptural Calea eroilor de la Târgu-Jiu, creat de Constantin
Brâncuși, iubirea joacă un rol important.
Asociază semnificațiile următoare cu fiecare dintre piesele acestui complex
(imaginile a – c):
1 iubirea care poate învinge timpul și condiția umană limitată de moarte;
2 eternizarea omului prin șirul nesfârșit al urmașilor;
3 mișcarea ciclică și de neoprit a timpului în cursul celor 12 luni ale anului.
a b
c
L4
Autoevaluare (L1 – L4)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
Portofoliu
Prezintă, într-o jumătate de pagină, un cuplu celebru
de îndrăgostiți din literatură. Discută cu alți colegi
de clasă și alegeți patru cupluri diferite, pe care să
le prezentați din scaunul autorului la evaluarea portofoliilor.
U3
90
Harta sentimentelor Lectură
Lecţia 5. Noi pagini – alte idei
Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des,
Eu stăteam la o margine a orei,
tu – la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau între noi,
înainte și înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
și, deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-l înfigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de căderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte și înapoi,
și cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput. Ion Ţuculescu (1910 – 1962), Deplasare
Discutarea textului
1 Ce sens dai afirmației „ne vedeam din ce în ce mai des“?
2 Precizează pe cine desemnează pronumele personale eu și tu.
3 Menţionează cu ce sunt comparați îndrăgostiţii în poezia Poveste sentimentală.
Numește mitul la care fac trimitere
această comparație și imaginea amforei.
4 De ce crezi că nu există un loc de întâlnire a îndrăgostiţilor? Momentul
întâlnirii este ziua sau noaptea? Motivează-ți
opinia.
5 Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi. Comparaţi această poezie cu Lacul de Mihai
Eminescu, referindu-vă la impresiile pe
care vi le creează absența sau prezența cadrului natural în cele două texte.
6 Cum își comunică iubirea îndrăgostiţii? Ce îţi sugerează cuvintele zburau și
vârtejul?
7 Motivează de ce unele cuvinte nu mai „zboară“, „căzând“ pe pământ. Poți alege
dintre variantele următoare:
a cuvintele au devenit clișee, fiind foarte cunoscute, obișnuite, iar
destinatarul nu le dă importanță, pierzându-le;
b cuvintele nu pot exprima toată complexitatea sentimentului și „cad“ înainte să
ajungă la destinatar.
8 Ce consecinţă are căderea vreunui cuvânt? De ce efectele căderii cuvintelor
seamănă cu alergarea unui leu?
9 Compară emoțiile și sentimentele îndrăgostitului din această poezie cu acelea
ale îndrăgostitului din poezia Lacul
de Mihai Eminescu.
Text auxiliar
Ai aflat în prima parte a secţiunii de lectură că există texte lirice în care se
exprimă reacția omului față de diferite
aspecte ale vieţii, precum natura, timpul, moartea. Dragostea ca sentiment uman
fundamental a fost cântată din
Antichitate până astăzi. Nichita Stănescu (1933 – 1983), unul dintre cei mai
mari poeţi români, a abordat această
temă din perspectiva autocunoașterii, a conștientizării fiecărei trăiri și a
înţelegerii mecanismelor de creaţie poetică.
Citește poezia Poveste sentimentală, din volumul O viziune a sentimentelor
(1964), și menţionează o asemănare
cu privire la trăirea emoțiilor și a sentimentelor între textul acesta și Lacul
de Mihai Eminescu.
91
Lectură Noi pagini – alte idei L5
10 Precizează ce exprimă repetiţia din versul următor: „Cuvintele se roteau, se
roteau între noi“.
11 Ce sugerează repetiţia adverbelor „înainte și înapoi“? Care este urmarea
mișcării cuvintelor?
12 Ce rol are utilizarea timpului imperfect în text?
13 Explică titlul poeziei, raportându-te la caracteristicile textelor lirice și
epice.
14 Ce exprimă folosirea versurilor libere?
15 Ce îți sugerează ultimele două versuri ale poeziei privitor la forța iubirii?
16 În ce fel se produce eternizarea prin dragoste în acest text? Prin ce se
deosebește de Lacul lui Mihai Eminescu?
Provocări
Citește rezumatul de mai jos, care prezintă mitul lui Orfeu. Găsește o legătură
între acesta și poezia Poveste sentimentală de Nichita Stănescu, în care iubirea duce la eternizarea artistului prin
creaţie.
Orfeu era, la greci, un poet ce fermeca prin cântecele sale
acompaniate de liră toate fiinţele, până și pietrele. După unii,
era fiul lui Apolo, zeul care i-ar fi dăruit și lira. Venit din Tracia,
s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, însă fericirea lui nu a durat,
fiindcă Euridice moare mușcată de un șarpe.
Orfeu a plâns-o mult și a hotărât să meargă în infern și să-l
înduplece pe Hades să i-o redea. Zeii i-au îndeplinit rugămintea, punând totuși
o condiţie: Orfeu să nu o privească pe
Euridice nicio clipă înainte să ajungă la lumina zilei. Îndoindu-se că în
spatele lui era Euridice, chiar înainte de a face
ultimul pas pentru a ieși din infern, Orfeu întoarce capul și
astfel își pierde pentru totdeauna iubita.
Jean Baptiste Corot (1796 – 1875),
Orfeu scoţând-o pe Euridice din infern
Portofoliu
Caută pe internet imagini cu opere de artă plastică inspirate de mitul lui Orfeu
și realizează un colaj cu acestea,
pe care să-l prezinţi colegilor tăi.
Biblioteci deschise
Pentru a descoperi și alte creații lirice din literatura universală și română,
îţi propunem două volume de poezie de
dragoste.
Francesco Petrarca
(1304 – 1374), precursor
al Renașterii, a influențat
prin scrierile sale atât
literatura italiană, cât
și literatura universală.
Volumul Canțonierul,
tradus de Eta Boeriu, îi
este dedicat Laurei, pe
care o consideră un izvor
de virtute și căreia îi poartă
o prietenie spirituală.
Antologia Mare-i ziua
fără tine cuprinde versuri
ale primilor poeți români,
Ienăchiță Văcărescu, Anton
Pann, și continuă cu nume
mari din perioada pașoptistă,
Vasile Alecsandri,
Ion Heliade Rădulescu,
Grigore Alexandrescu.
Vei putea citi și creații
de la sfârșit de secol XIX
și din prima jumătate
a secolului al XX-lea.
U3
92
Harta sentimentelor Interculturalitate
Lecția 6. Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții
1 Linia valorică. Au apărut, mai ales în ultimele decenii, zile
dedicate sărbătoririi emoțiilor și sentimentelor. De exemplu:
• Ziua Internațională a Fericirii, sărbătorită din 2012 în
20 martie;
• Ziua Internațională a Respectului, sărbătorită din 2008 în
18 septembrie;
• Ziua Internațională a Amabilității, sărbătorită din 1998 în
13 noiembrie, când se sărbătorește și bunătatea;
• Ziua Internațională a Toleranței, sărbătorită din 1995 în
16 noiembrie.
Consideri că este bine sau nu să se sărbătorească asemenea
zile? Scrie pe un bilet răspunsul tău. Grupează-te cu elevii
care au aceeași opinie, într-o parte a clasei. Discută cu ceilalți din grupul
tău și stabiliți două argumente pe care să
le prezentați colegilor de clasă care sunt de altă părere, pentru a-i convinge
să vi se alăture.
2 Există un sentiment al cărui nume este greu de tradus în alte limbi, dorul.
Din 2015, în 13 mai se sărbătorește în
România Ziua Dorului. Când ți-a fost dor de cineva sau de ceva ultima dată?
Explorare
Lucrați în grupe de 4 − 5 elevi. Discutați despre cântecele populare în care se
exprimă sentimente. Completați
primele două rubrici ale tabelului dat și prezentați-le
celorlalte grupe. Citiți apoi informațiile de mai jos.
Știu Vreau să știu Am învăţat
Dorul este un sentiment complex care exprimă o dorință puternică de a revedea pe
cineva sau ceva drag, de a
reveni la o stare emoțională care te-a marcat, fiind un amestec de bucurie,
tristețe, suferință. Este un cuvânt care
prin multiplele sale sensuri exprimă viața afectivă profundă și bogată a
românilor, atașați de comunitatea în care
trăiesc, de țară, de persoanele apropiate. Cuvântul vine din latina populară, de
la dolus, care însemna durere fizică
și morală, dar în română se îndepărtează de la sensul originar, căpătând o
semnificație specială. În poezii lirice specifice folclorului românesc, numite
doine, dorul este un cuvânt-cheie, ca în fragmentele următoare:
a „Mult mi-e dor și mult mi-e sete
Să văd frunza-n codru verde,
Să mai strâng vreo șapte cete!“
Flori alese din poezia populară
b „Cine n-are dor pe luncă
Nu ști’ luna când se culcă
Și noaptea câtu-i de lungă!“
Doine și strigături din Ardeal,
J.U. Jarnik și A. Bîrseanu
c „Coborând din deal în vale
Mi-a ieșit doru-n cărare.
Doru prinde-a mă-ntreba:
Doru-mi-i de cineva?
Eu la dor am prins a-i spune:
— Măi dorule, măi nebune!
Mai văzut-ai om pe lume
Să nu-i fie dor de nime?“
Izvoare fermecate,
Cicerone Theodorescu
d „Frunză verde mărăcine,
Nimic se prinde de mine!
De când dorul m-a lovit
Minţile mi-au rătăcit;
De când dorul m-a cuprins
Sufletul mi s-a aprins!“
Poezii populare ale românilor,
Vasile Alecsandri
Dorul se asociază, adeseori, în folclor cu sentimentul de iubire, de care este
legat unul dintre miturile fundamentale ale culturii române moderne, mitul
Zburătorului. Imaginat ca o fiinţă fantastică malefică, simbolizând criza
adolescentină, Zburătorul apare doar noaptea, ca un șarpe cu aripi, ca o flacără
sau ca un zmeu, intrând în casă pe horn,
pe gaura cheii, prin crăpăturile ușii sau ale ferestrelor și transformându-se
într-un flăcău frumos. Fetele chinuite de
Zburător slăbesc și se îmbolnăvesc de „lipitură“, fiind salvate de babe prin
descântece.
Mitul este amintit prima dată de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei și a
fost valorificat de Ion Heliade
Rădulescu în balada Zburătorul. Mihai Eminescu a folosit acest mit în Călin
(file din poveste) și în Luceafărul.
Pentru început
93
Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții
Sentimentele și emoțiile legate de anumite obiceiuri și tradiții sunt prezente
frecvent și în lirica și epica populară,
fiind adeseori surse de inspirație pentru operele culte.
Doina este opera lirică a folclorului românesc prin care se redau sentimente
variate (dor, dragoste, revoltă etc.).
Expresie a unui sentiment individual, doina capătă valoare general umană,
transformându-se într-un dialog al omului cu întreaga lume. Mai greu de definit
din punct de vedere literar, sub aspect muzical doina este o melodie cu
scară unitonală și ritm liber. George Enescu considera că dorul, sentimentul cel
mai des cântat în doină, este o
„caracteristică originală a cântecelor românești“. Valoarea doinei a fost
recunoscută în 2009, când a fost inclusă de
UNESCO în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele populare despre
originea universului, a fenomenelor
naturale, despre zei și eroi legendari. Mircea Eliade arată că mitul plasează
întâmplările într-un timp al „începuturilor“ în care ființe supranaturale
acționează în vederea apariției unei noi realități, ce poate fi un comportament
uman,
o specie vegetală, un fenomen natural.
Ritualul este un ceremonial desfășurat după anumite reguli, într-un cadru
solemn, în momente importante ale
existenței umane (nașterea, căsătoria, moartea), în anumite etape ale muncilor
tradiționale (semănat, recoltat), la
trecerea de la un anotimp la altul. În cultura română, ritualul este strâns
legat de folclor și se însoțește de cântece,
rar de versuri recitate, ca în cazul plugușorului sau al orațiilor de nuntă.
Aplicații
1 Precizează ce sentiment dominant este transmis în
versurile doinei de mai jos. Ce relație se stabilește între
sufletul omului și doină?
„Doină, doină, cântic dulce!
Când te-aud nu m-aș mai duce.
Doină, doină, viers cu foc!
Când răsuni eu stau în loc. [...]
Doina zic, doina suspin,
Tot cu doina mă mai țin.
Doina cânt, doina șoptesc,
Tot cu doina viețuiesc.“
Poezii populare ale românilor, culegere de Vasile Alecsandri
2 Reuniţi-vă în grupele iniţiale și completați a treia rubrică din tabelul de la
pagina 92. Un reprezentat al grupei
prezintă fișa voastră în fața clasei.
Provocări
Citește mitul lui Eros și Psyche din Prima mea carte de mitologie ori dintr-un
alt volum care istorisește mituri. Rezumă
narațiunea și prezint-o din scaunul autorului.
În mediul folcloric, există și obiceiuri legate de
apariția sentimentului de iubire, cele mai cunoscute
fiind cele de Dragobete, sărbătorit la 24 februarie.
Acesta este considerat un protector al iubirii, la fel ca
Eros. Dragobetele este un obicei local și simbolizează
renașterea naturii primăvara, când păsările își găsesc
perechea. În această zi, prin tradiție, fetele și băieţii
merg la pădure ca să adune flori. La prânz, tinerii joacă
„zburătoritul“. Fetele fug și băieţii aleargă să le prindă
ca să le sărute.
În societatea contemporană, au apărut și obiceiuri
împrumutate din culturile occidentale, așa cum este
Ziua Îndrăgostiților, sărbătorită în 14 februarie, de
Sfântul Valentin, cel care îi căsătorea pe îndrăgostiţi.
Tradiţia vine din zona anglo-saxonă, unde 14 februarie se numea „ziua căsătoriei
păsărilor“, anunţând primăvara. Încă de pe la 1800, tinerii își trimiteau atunci
felicitări făcute din dantelă și satin, cu mesaje de dragoste.
Sentiment uman definitoriu, iubirea este un simbol
al armoniei și al cunoașterii lumii în cultura română și
în cea europeană.
L6
Repere
U3
94
Harta sentimentelor Comunicare orală
Lecția 7. Atitudini comunicative
1 Citește replicile din imaginile a și b. Ce sentimente
exprimă în fiecare băiatul care oferă floarea?
a
Roxana,
pentru tine,
cu simpatie!
Ei, ca să vezi,
ce coleguț
drăguț...
2 Ce atitudine exprimă reacţia fetei? Dar atitudinea
profesoarei din ilustrație, față de un fost elev?
b
Doamnă
profesoară,
cu respect
pentru ce am
învățat de la
dumneavoastră! Ce buchet frumos!
Mulţumesc!
Pentru început
În funcţie de relaţiile dintre participanţii la dialog, acesta este:
• dialog formal, când respectă anumite reguli de desfășurare, participanţii
având poziţii anterior stabilite; se utilizează formule de adresare protocolare,
afectivitatea este redusă și enunţurile sunt elaborate;
• dialog informal, când se folosesc diverse teme fără anumite reguli,
participanţii neavând anterior poziţii stabilite;
se utilizează formule de adresare apropiate, se exprimă afectivitatea,
enunţurile nu sunt așa de elaborate.
Respectul se poate manifesta prin:
• utilizarea de formulări-clișee ce trimit la statutul social al receptorului;
de exemplu: domnule director;
• folosirea de pronume de politeţe; de exemplu: dumneavoastră, dumneata etc.;
• folosirea de forme verbale reverenţioase; de exemplu: utilizarea persoanei a
II-a, plural faţă de o singură persoană, înlocuirea modului imperativ cu modul
conjunctiv, folosirea modului condițional-optativ etc.
Toleranţa se manifestă printr-un comportament care să permită participarea
tuturor la dialog. Pentru aceasta,
cei care discută trebuie:
• să accepte puncte de vedere diferite și să manifeste curiozitate față de
părerile altora;
• să se stăpânească să reacţioneze verbal și nonverbal în timpul unei replici;
• să nu-i jignească pe cei cu păreri diferite, încercând să le înțeleagă
perspectiva asupra subiectului;
• să cedeze cuvântul după o replică rezonabil de lungă;
• să nu se îndepărteze de la subiect, dovedind flexibilitate și adaptându-se la
situații noi.
Repere
Modalitatea de exprimare și de recunoaștere a emoţiilor
Explorare
1 Precizează mijloacele paraverbale și verbale prin care se transmite emoţia în
enunţurile de mai jos.
a Pentru mine e floarea? b E o floare… pentru mine. c O, e o floare pentru mine!
d Floa-rea… e pentru mine?
Respectul și toleranţa în comunicare
Explorare
1 Precizează ce fel de politeţe, pozitivă sau negativă,
manifestă fata și profesoara. Care sunt mijloacele lingvistice de încurajare sau
de descurajare a băiatului?
2 Menţionează mijloacele lingvistice de manifestare a
respectului, folosite de băiat în dialogul cu profesoara.
3 Ce replici dovedesc intoleranță în dialogul alăturat?
— M-am gândit să-i facem o surpriză Roxanei de ziua ei.
— Da’ de ce? Că…
— Taci, mă, că vreau să văd ce zice!
— Ce nu-ţi convine? Roxana ne-a ajutat mereu…
4 Formulează câteva reguli ale unui dialog în care să se
manifeste respect și toleranţă faţă de interlocutori.
95
Comunicare orală Atitudini comunicative L7
Emoţiile pot fi exprimate sau recunoscute din gesturi, mișcări ale corpului,
mimică, intonație interogativă, asertivă, exclamativă. Emoţiile se pot transmite
și prin alte modalităţi lingvistice: inversiune, pauză, repetiţie, folosirea
unor cuvinte care exprimă stări sufletești (vai, ah, o etc.), silabisire.
Repere
Aplicații
1 Indică tipul de dialog din exemplele de mai jos, în
funcție de participanți. Ce elemente verbale te-au ajutat să stabilești felul
dialogului?
a — Nu vă supăraţi, domnule profesor, am de făcut un
proiect despre dor în poezia românească. Aţi putea
să-mi recomandaţi niște texte?
— Cum să nu! Poţi să citești Mai am un singur dor și
O, rămâi… de Mihai Eminescu, Dorul și Dorul-dor de
Lucian Blaga, Cântec de dor de Nichita Stănescu. A!
Și ceva mai narativ, La oglindă de Coșbuc.
— Mulţumesc, domnule profesor!
b — Bună ziua! Am o comandă on-line de livrat pentru
dumneavoastră. Vă găsesc în Sabinelor, 15?
— Da, în cât timp ajungeți?
— În cinci minute sunt acolo!
— Vă aștept! Mulţumesc!
c — Salut! Am venit să-mi dai și mie laptopul tău până
mâine, c-al meu s-a stricat și am maaare nevoie de
niște chestii de pe net.
— Ţi-l dau. Da’ numa’ până mâine!
— Bine, mă! Promit! Hai, salut!
2 Joc de rol. Jucați cele două situații propuse. Colegii
voștri vă vor evalua, utilizând grilele date.
a Trei elevi din consiliul elevilor merg să discute cu
directorul în vederea organizării unei activităţi culturale despre tradiţiile
românești.
b Un elev intră în secretariatul școlii pentru o adeverinţă, dar secretara,
ocupată, nu îl remarcă.
CRITERII – Respect
folosirea de formule reverenţioase și de
formule de politeţe
utilizarea adecvată a verbelor
folosirea de mijloace nonverbale și
paraverbale potrivite
CRITERII – Toleranţă
acceptarea de păreri diferite și
manifestarea curiozității și a empatiei
față de interlocutori
centrarea pe subiect, cu intervenții
rezonabil de lungi și adaptate la context
folosirea de mijloace nonverbale
și paraverbale
3 Cele patru colțuri. Lucrați în patru grupe, plasate în
cele patru colțuri ale clasei. Două grupe formulează
câte un argument pro și celelalte două câte unul contra
pentru următoarea problemă: Este nevoie să-ți exprimi
sau nu vizibil sentimentele față de cei din familie? În
urma prezentărilor, elevii se pot regrupa după argumentul cel mai puternic.
Provocări
Urmărește pe internet filmul Minunea (2017), ecranizare a romanului lui R.J.
Palacio, și găsește zece situații în care
emoțiile și atitudinile de respect și toleranță sunt exprimate nonverbal.
2 Menţionează prin ce se transmite emoţia în fiecare dintre imaginile date.
a b c
3 Ascultă melodia Cine iubește și lasă a Mariei Tănase (c) și menţionează
modalitățile de transmitere a emoţiei.
U3
96
Harta sentimentelor Comunicare orală
Lecția 8. Textul descriptiv
Explorare
1 Joc. Sunetele emoţiilor. Pronunţă sunetele sau cuvintele prin care omul poate
exprima bucuria, tristețea,
frica, surpriza.
2 Menţionează ce emoţii exprimă fata din imaginile
de mai jos.
a c
b d
3 Descrie oral înfățișarea fetei din fiecare imagine de la
exercițiul precedent, urmărind pentru fiecare emoție
identificată:
• ținuta capului;
• ridicarea sau coborârea colțurilor gurii;
• închiderea sau deschiderea gurii;
• gradul de deschidere a ochilor;
• poziția sprâncenelor;
• ridicarea obrajilor;
• prezența unei cute între nas și colțurile gurii;
• apariția și poziționarea crețurilor de pe frunte;
• felul în care sunt ținute mâinile.
4 Povestește cum te-ai simțit într-o situație trăită de
tine în care cei din jur au putut să-ți citească pe față
emoțiile, pozitive sau negative. Ce crezi că ai fi putut
face pentru a te stăpâni și a nu ți se citi pe chip intensitatea trăirii?
5 Lucraţi în grupe de 4 – 5 elevi. Descrieţi chipul băiatului din imaginea de
mai jos, completând mai întâi, în
caiet, schema dată. Un reprezentant al grupei va face
descrierea oral, pe baza schemei completate.
Proprietate
visători
Proprietate
lungi
Proprietate
arcuite
Element
component
ochi
Element
component
gene
Element
component
sprâncene
Proprietate
Proprietate
Element
component
buze
Element
component
gură
Proprietate
Element
component
nas
Proprietate
Element
component
frunte
Proprietate
Element
component
păr
SUBIECTUL DESCRIS
chip
97
Comunicare orală Textul descriptiv L8
Descrierea prezintă caracteristicile unui obiect, ale unei fiinţe ori ale unui
peisaj pentru a-i oferi destinatarului o
reprezentare asupra acestora. Descrierea poate fi:
• obiectivă, când oferă informaţii conforme cu realitatea;
• subiectivă, când oferă informaţii care constituie impresii personale ale celui
care face descrierea, putând să
exprime sentimentele și emoțiile resimțite.
În realizarea unei descrieri, mai întâi se numește obiectul descris, apoi se
indică elementele componente ale acestuia și proprietăţile particulare ale lui
sau ale elementelor componente, precizând impresia generală lăsată de acesta.
Descrierea obiectivă se face doar la persoana a III-a, iar cea subiectivă mai
ales la persoana I. Pentru descrierea
subiectivă, pot fi folosite și persoana a III-a și a II-a.
În descrierea obiectivă, limbajul este neutru, cu vocabular specializat, fără
figuri de stil. În descrierea subiectivă,
limbajul conține figuri de stil.
Repere
6 Exprimă-ţi impresia despre imaginea băiatului de la
exerciţiul precedent, adăugând două figuri de stil textului descriptiv elaborat
de grupa din care ai făcut
parte. Cum ți se pare textul nou, față de primul?
Citește și versurile de mai jos, care conțin figuri de
stil privind elemente ale corpului.
a „Ea se uită... Păru-i galben,
Fața ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaștri
Toate basmele s-adună.“
Mihai Eminescu, Crăiasa din povești
b „Pe umeri pletele-i curg râu –
Mlădie ca un spic de grâu,
Cu șorțul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.“
George Coșbuc, Numai una
c „Aramă grea ca vinul – părul,
sprâncenele ușor piezișe,
o cută verticală pe frunte,
vădind trecutul de răstriște.“
Lucian Blaga, Portret
d „Și viața mea se iluminează,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenușiu ca pământul în amurg.
Oho, alerg și salt și curg.“
Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează
Aplicații
1 Descrie oral un coleg/o colegă de clasă, referindu-te
la chipul acestuia/acesteia. Ceilalţi elevi ar trebui să
ghicească din prima încercare despre cine este vorba.
2 Realizează o descriere subiectivă orală a ochilor unei
persoane îndrăgite. Folosește o comparație și două
epitete care să arate culoarea și forma ochilor.
3 Descrie oral figura persoanei din imaginea alăturată.
Este vorba despre actriţa Audrey Hepburn, în rolul
principal din My Fair Lady (1964), ecranizare după
piesa de teatru Pygmalion de George Bernard Shaw.
My
Fair
Lady
Provocări
Mitul lui Pigmalion și al Galateei este mitul creatorului îndrăgostit de propria
operă. Pigmalion a fost un rege din
Cipru, cu un mare talent de sculptor. Îndrăgostit de o sculptură a sa ce
înfățișa femeia ideală pentru el, Afrodita
îi dă viață acelei statui, Galateea, și Pigmalion se căsătorește cu ea. Există
și ecranizări ce valorifică acest mit.
Caută pe internet filmele My Fair Lady (1964) și The Makeover (2013). În My Fair
Lady, profesorul Henry Higgins
îl reprezintă pe Pigmalion și Eliza Doolitle, o florăreasă modestă, pe Galateea.
În The Makeover, rolurile se inversează, profesoara fiind Hannah Higgins, iar
cel transformat, Eliot Doolitle, un simplu comerciant. După ce vezi filmele
recomandate, descrie colegilor tăi schimbarea fizică a celor două personaje
principale care o întruchipează
pe Galateea.
U3
98
Harta sentimentelor
Lecția 9. Substantivul
Joc. Scrie, în două minute, cât mai multe substantive comune și proprii din
câmpul lexical al sentimentelor.
Câștigă cel care dă cele mai multe exemple de ambele tipuri.
Substantivul – actualizare
Explorare
1 Citește versurile de mai jos și menţionează sentimentele pe care le exprimă.
„Mă scald în zi ca un copil în râu.
N-am ieri, nici mâine, și voioasă-n uliţi
privesc cum trece soarele cu suliţi,
și mă gândesc la vară și la grâu.
Voi scrie despre-acea necruţătoare
bucurie de-a fi tânăr sub soare;
cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă.
Tu sărută-mi cartea, dimineaţă…“
Magda Isanos, Mă scald în zi
2 Analizează substantivele scrise italic în versurile date,
precizând și funcţia lor sintactică.
3 Menţionează cazul și funcţia sintactică a substantivelor scrise italic în
textul următor:
Le-am vorbit colegilor mei de clasă despre plăcutul
sentiment al solidarităţii. Această legătură dintre noi
înseamnă interese și responsabilităţi comune.
4 Indică substantivul colectiv din textul de la exerciţiul
precedent.
5 Explică modul în care s-au format următoarele substantive colective:
adunătură, aluniș, frunzăraie, rufărie, studenţime, tineret, trifoiște.
6 Identifică substantivele nonnumărabile din versurile de la exerciţiul 1,
indicând felul acestora.
7 Menţionează, din textul de mai jos, substantivele formate prin compunere,
indicând tipul compunerii.
În mine era un valvârtej de emoţii și, deși eram un
gură-cască, amuţisem la vederea blocului-turn în care
se afla sediul BCR-ului.
8 Găsește cuvintele de la care s-au format prin derivare
substantivele de mai jos. Ce observi în privința genului
substantivelor obținute cu ajutorul sufixelor?
• doctoriţă • elevă • gâscan • lupoaică • mireasă
• prinţesă • răţoi • româncă
9 Precizează cuvântul care nu apare în limbajul obișnuit,
utilizat în versurile de mai jos.
„Soţul Girafei, domnul Giraf,
E controlor de linie la firma «Telephone & Telegraph».“
Alexandru Mușina, Domnul Giraf
Pentru început
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește fiinţe, lucruri,
fenomene ale naturii, însușiri, acţiuni,
stări sufletești, în sens larg, obiecte. Substantivele sunt:
• comune, când denumesc clase de obiecte de același fel; • proprii, când
denumesc individualităţi.
Substantivele pot fi simple și compuse. Substantivul este de trei genuri:
masculin, feminin și neutru. În limba
română, se pot forma substantive feminine de la masculine și invers, cu ajutorul
unor sufixe, numite sufixe moţionale.
Există substantive nume de animale, de funcţii sociale etc. care au o singură
formă pentru masculin sau feminin.
De exemplu: albină, călăuză, crap, elefant, părinte, rector, star, vultur.
Substantivele au două numere: singular, când indică un obiect, și plural, când
indică două sau mai multe obiecte.
Există substantive numărabile și nonnumărabile. Cele nonnumărabile pot fi:
defective de plural (singularia
tantum), adică au numai singular (jale), și defective de singular (pluralia
tantum), adică au numai plural (zori).
Repere
Limbă română
99
Locuţiunea substantivală
Explorare
Găsește un sinonim pentru grupurile de cuvinte scrise colorat în enunţul dat.
Constat cu părere de rău că nu toţi prietenii mei au tragere de inimă pentru
învăţat.
Locuţiunea substantivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un
substantiv și se comportă în propoziţie ca substantivul, fiind determinat de
atribut. Cele mai multe locuţiuni substantivale provin din locuţiuni verbale în
care verbul este substantivizat.
Repere
O categorie separată a substantivelor nonnumărabile sunt substantivele masive,
care denumesc materii și care își
păstrează caracteristicile, chiar dacă sunt împărţite, existând o diferenţă de
sens între cumpăr ulei (materia) și am
luat trei uleiuri diferite (sortimente).
Substantivele colective au formă de singular și înţeles de plural. Pot fi
obţinute și prin derivare cu sufixe.
Substantivele pot fi nearticulate și articulate cu articol hotărât sau cu
articol nehotărât.
Substantivul are cinci cazuri:
• nominativ, când este subiect și nume predicativ;
• acuzativ, când este complement direct, complement prepoziţional,
circumstanțial și atribut prepoziţional;
• dativ, când este complement indirect;
• genitiv, când este atribut genitival (uneori, precedat de articol genitival);
• vocativ, când arată o chemare, o atenţionare și nu îndeplinește funcţie
sintactică.
Aplicații
1 Indică pluralul substantivelor compuse date.
• cal-putere • câine-lup • dreptunghi • după-amiază
• floare-de-colţ • locotenent-colonel • mamă-mare
• nou-născut • ONG • prim-ministru • răufăcător
2 Selectează substantivele colective din lista de mai jos.
• alunel • colectiv • dăscălime • făget • flotă • roi
• frunzucă • ierbărie • juriu • maldăr • stejăriș
3 Precizează sufixele cu ajutorul cărora s-au obţinut prin
derivare unele substantive colective de la exerciţiul 2.
4 Formează feminine sau masculine de la substantivele:
avocat, broască, curcă, preot, șoarece, șofer, tigru,
ţăran, vrabie, zmeu.
5 Identifică locuţiunile substantivale din versurile date.
a „În taina farmecelor sale
E-un «nu știu ce» ș-un «nu știu cum».“
Mihai Eminescu, De-or trece anii…
b „Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri-aminte.“
Mihai Eminescu, Mai am un singur dor
6 Transformă locuţiunile verbale de mai jos în locuţiuni substantivale.
• a băga de seamă • a duce cu vorba
• a lua la rost • a pune la cale • a rămâne în urmă
• a scăpa din vedere • a trage pe sfoară
7 Analizează substantivele din versurile date, indicând
și funcţia lor sintactică.
„De ce nu răsare iarba verde și fragedă
Pe spinarea fierbinte a fiarelor din pădure?
De ce nu le cresc pomilor aripi
Și păsărilor rădăcini?“
Ana Blandiana, Întrebări
Provocări
Scrie o poezie, punând întrebări asemănătoare celor de la exerciţiul 7.
Subliniază substantivele, precizându-le cazul.
Limbă română Substantivul L9
U3
100
Harta sentimentelor Limbă română
Lecția 10. Prepoziţia
Felul prepoziţiilor
Explorare
1 Precizează felul prepoziţiilor din textul de mai jos.
Alex a venit în clasa noastră de la o școală din Brașov
și pare foarte timid. Nu vorbește cu băieţii și pe fete le
ocolește. În recreaţie nu participă la discuţiile noastre.
Îl voi invita la patinoar în mallul de lângă blocul meu.
2 Menționează funcția sintactică a cuvintelor în fața
cărora se află prepozițiile identificate la exercițiul precedent. Ce rol au
prepozițiile?
3 Precizează în care dintre exemplele alăturate prepoziţiile au sens și în care
au numai rol de legătură.
• Îl aștept pe Alex. • Pun merele pe masă. • Mergem la
patinoar. • Stau lângă mall. • Fac un gest de prietenie.
Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut, un
complement sau un circumstanţial de cuvântul determinat. Prepoziţiile sunt:
• simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen: cu, de, în, la, lângă
etc.;
• compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulţi termeni: de la, de pe, de
pe la, de pe lângă, despre, înspre etc.
Unele prepoziţii sunt purtătoare de sens (sub, lângă, spre, în etc.), altele au
numai rol de legătură (de, la, cu etc.).
Unele prepoziţii au sens în anumite contexte (Stă pe scaun.), iar în alte
contexte sunt lipsite de sens (Îl aștept pe el.).
Repere
Locuţiunea prepoziţională este grupul unitar de cuvinte care se comportă ca o
prepoziţie.
Nu trebuie confundate cu locuţiuni prepoziţionale grupurile ce conţin adverbe
care îndeplinesc separat funcţie
sintactică, de tipul: aproape de ..., departe de ..., alături de ... .
Locuţiunile prepoziţionale nu trebuie confundate cu asocierile libere de cuvinte
care au tendinţa de a deveni locuţiuni, dar care, permiţând asocierea cu un
adjectiv, dovedesc slaba coeziune a grupului: din cauza (din importanta
cauză), cu scopul (cu scopul mărturisit), din punct de vedere (din punct de
vedere economic).
Repere
Locuţiunea prepoziţională
Explorare
Înlocuiește cu o prepoziţie grupurile de cuvinte scrise colorat în textul de mai
jos, făcând modificările necesare.
Am încercat să mă port frumos faţă de Alex, pentru că am înţeles reţinerea lui
cu privire la integrarea într-un colectiv nou. De azi, voi fi mai des în preajma
colegului meu pentru a ne împrieteni.
Regimul cazual al prepoziţiei și al locuţiunii prepoziţionale
Explorare
1 Ce caz crezi că cer prepoziţiile scrise colorat în textul
alăturat? Justifică alegerea cazului.
M-am împrietenit cu Alex. Am luptat contra ironiilor
colegilor de clasă. Mă port așa grație educației primite.
101
Limbă română Prepoziţia L10
Prepoziţiile și locuţiunile prepoziţionale cer în limba română cazurile:
• acuzativ, majoritatea prepoziţiilor (către, cu, din, de, după, în, la, pe,
prin etc.) și locuţiunile prepoziţionale care
au ca ultim termen o prepoziţie de acuzativ (faţă de, în loc de, în afară de,
conform cu etc.);
• genitiv, prepoziţiile asupra, contra și cele provenite din adverbe prin
articulare (deasupra, dedesubtul, înaintea, înăuntrul etc.) și locuţiuni prepoziţionale ca în faţa, în spatele, în
mijlocul, în urma, în jurul, în preajma etc.;
• dativ, prepoziţiile datorită, mulţumită (provenite din participii), graţie
(provenită din substantiv).
Cuvintele asemenea, aidoma, așijderea, conform, contrar, potrivit sunt adverbe
și nu pot fi încadrate în clasa
prepozițiilor.
Într-o enumerare de substantive în cazul genitiv cerute de o prepoziţie sau de o
locuţiune prepoziţională specializată, articolul genitival apare înaintea
fiecărui termen: Ninsoarea s-a abătut asupra satelor, a orașelor, a câmpiilor.
În felul acesta, prepoziţiile care cer genitivul se pot deosebi de cele care cer
dativul.
Repere
2 Identifică locuțiunile prepoziționale din textul alăturat. Ce caz crezi că cer
acestea?
Referitor la Alex, în loc de vorbe prefer faptele. Am
patinat de-a lungul gheții când ne-am întâlnit.
Aplicații
1 Grupează prepoziţiile din text în simple și compuse.
„O altă poveste cu aripi, foarte frumoasă, se află într-o
poezie. […] Se numește Albatrosul și a fost scrisă de
Charles Baudelaire. E vorba acolo despre un albatros
care ajunge pe puntea unui vapor. […] Pare o pasăre
care se încurcă în propriile-i aripi, fără nicio legătură cu
splendoarea din timpul zborului. […] Ei, și Baudelaire îl
compară pe poet cu albatrosul. Adică poetul […] e un
om ca toţi oamenii, mai stângaci ca semenii lui. […] Și
totul vine de la sensibilitatea lui neobișnuită.“
După Simona Popescu,
Pește-pasăre și alte povești cu aripi și lacrimi
2 Precizează cazul cerut de prepoziţiile din textul dat.
M-am bucurat că ieri a ieșit soarele pe cer și deasupra
casei noastre au zburat vrăbii, ascunse până în acel
moment în magazia din curte. Datorită ciripitului lor
m-am înveselit. Împotriva așteptărilor mele, nu s-au
năpustit asupra boabelor puse înaintea ferestrelor.
3 Menţionează locuţiunile prepoziţionale din exemplele
date, precizând cazul cerut de acestea.
• Ne-am plimbat de-a lungul străzilor înzăpezite. • În
urma mașinilor, rămâneau dâre de apă. • Locul de
joacă din spatele blocului este pustiu. • În faţa magazinului din colţ, am
întâlnit-o pe Anca.
4 Alege prepoziţia potrivită pentru enunţurile date.
• Am fost omis după/de pe listă. • Iau caietul după/
de pe bancă. • Închid telefonul, fiindcă sunt pe/în
avion. • Merg în/la Brașov. • Distanţa între/dintre casa
mea și școală este mică. • Și-a pus căciula pe/în cap.
5 Corectează enunţurile de mai jos.
• Am aflat pe știri despre accident. • Unii stau mult
pe telefon. • S-a limitat în a răsfoi cartea. • Sunt persoane care trăiesc după
o zi pe alta. • Știe franceză de
fragedă pruncie. • Suferă cu ficatul și ţine regim. • Pe
pauza publicitară, am sunat-o pe Anca. • Am făcut o
prezentare pe tema prieteniei. • La primăvară, păsările călătoare vor zbura
deasupra câmpiilor, râurilor,
munţilor, dealurilor pentru a veni acasă. • Mulţumită
îndrumărilor profesorilor, a încurajărilor părinţilor și a
ajutorului prietenilor, a câștigat concursul. • În ceea ce
privesc afirmaţiile lui, nu aţi formulat obiecţii.
Provocări
Este greșită adăugarea la prepoziția ca a conjuncției și pentru evitarea
cacofoniei: L-am ajutat ca și coleg de clasă.
Eronată este și extinderea acestei construcții când nu apare o cacofonie: Ca și
prieten, sunt săritor. Astfel de greșeli se
evită prin reformularea enunțului și prin utilizarea altor prepoziții sau
locuțiuni prepoziționale: L-am ajutat în calitate
de coleg de clasă. Drept coleg de clasă, l-am ajutat. Ca prieten, sunt săritor.
Folosirea grupării ca și este permisă când
în enunț apare comparativul de egalitate: Sunt la fel de înalt ca și Dan.
Ascultă pe internet melodia trupei Taxi intitulată Ca și, în care se ironizează
folosirea excesivă a acestei exprimări greșite. Găsește în presă o astfel de
greșeală.
U3
102
Harta sentimentelor Limbă română
Lecția 11. Posibilităţi combinatorii ale substantivului
Explorare
1 Identifică substantivele cu funcţie sintactică de subiect din textul de mai
jos, precizând felul subiectului.
Mihai este un elev foarte bun, dar m-a speriat
ieșirea lui furioasă de ieri, când am primit rezultatele la teza de la limba
română. A trântit penarul pe
podea, a rupt niște pixuri ale prietenilor lui, a ţipat
la Alina, i-a spus cu ciudă Anei că este mai deștept
decât ea. Orgoliul și dorinţa de a lua numai notă
maximă i-au provocat această reacție.
2 Menţionează felul subiectelor neexprimate din al doilea enunţ al textului de
la exercițiul precedent.
3 Indică substantivul cu funcţie sintactică de nume predicativ din textul de la
exerciţiul 1, precizându-i cazul.
4 În ce caz crezi că sunt substantivele cu funcţia sintactică de nume predicativ
din propoziţiile date?
• Problema lui este de autoeducaţie. • Dan este contra
proiectării nemulţumirii tale asupra altora. • Nota este
în funcție de pregătirea ta.
5 Menţionează substantivele centru din textul de la
exerciţiul 1, precizând funcţia sintactică a adjuncţilor
acestora și partea de vorbire prin care se exprimă.
6 Precizează cazul substantivelor care sunt atribute
substantivale prepoziţionale în exemplele de mai jos.
• Arată respect faţă de părinţi. • Aruncă pixurile dinăuntrul penarului. •
Scaunul din faţa băiatului este
roșu. • Reușita graţie ajutorului primit l-a bucurat.
7 Ce funcţie sintactică și ce caz crezi că au substantivele scrise colorat în
enunţurile date?
• Profesorul Georgescu este înţelegător. • Acordarea
de premii elevilor merituoși este importantă.
8 Menţionează funcţia sintactică și cazul substantivelor
care sunt adjuncţi ai verbului în enunţurile date.
• Am un rucsac frumos. • Îi împrumut Mariei un pix.
• El s-a năpustit asupra colegilor săi. • Mă gândesc
la excursia plănuită. • Emil stă lângă fereastră. • Ana
pune cartea deasupra băncii. • Dan aleargă în jurul careului de sport. • Plecăm
la mare în iulie. • A muncit
zile întregi. • Au sosit acasă înaintea mamei. • Mihai
așteaptă cu răbdare. • Am spart paharul dintr-o greșeală. • Am învăţat pentru
teză.
9 Precizează ce parte de vorbire determină complementul prepoziţional din
propoziţia de mai jos.
Pomii se încovoaie plini de chiciură.
de ce plini?
Faţă de un verb centru cu funcţia sintactică de predicat, substantivul are două
funcţii sintactice speciale: subiect
și nume predicativ. Subiectul intră cu predicatul verbal sau nominal într-o
relaţie de interdependenţă, adică verbul
impune substantivului cu funcția de subiect cazul nominativ, iar subiectul
impune verbului predicat persoana și
numărul. Subiectul poate fi exprimat și neexprimat.
Subiectul exprimat simplu, când are un termen;
multiplu, când are doi sau mai mulţi termeni coordonaţi între ei.
Subiectul neexprimat subînţeles, când a fost exprimat anterior în enunţ, apărând
la persoana a III-a, singular și plural;
inclus, când poate fi dedus din desinenţa verbului la persoana I și a II-a,
singular și plural.
Numele predicativ intră în componenţa unui predicat nominal și poate fi exprimat
prin substantiv în cazul:
• nominativ; Ana este o prietenă bună.;
• acuzativ cu prepoziţie/locuțiune prepozițională; Penarul este din plastic.;
Reacția este cu privire la purtarea lui.;
• genitiv cu prepoziţie/locuțiune prepozițională; El este contra conflictelor.;
Ea este de partea Inei.
În calitate de centru, substantivul are adjuncţi care îndeplinesc funcţia
sintactică de atribut. După partea de vorbire prin care se exprimă, atributul
poate fi: substantival, pronominal, adjectival, verbal, adverbial.
Repere
103
Limbă română Posibilităţi combinatorii ale substantivului L11
Aplicații
1 Identifică substantivele cu funcţie sintactică de subiect și de nume
predicativ din enunţurile date.
• Frustrarea este starea afectivă negativă cauzată
de nereușita de a-ţi îndeplini dorinţele. • Supărarea,
neliniștea, îngrijorarea, agresivitatea sunt reacţii la
frustrare. • Fericirea și reușita în viaţă nu depind însă
de dorinţele imediate și răbdarea, buna cunoaștere
a puterilor proprii, controlul emoţiilor, renunţarea la
ţinte de neatins în momentul prezent sunt soluţii pentru câștigurile valoroase
și de durată. • Adolescentul
de azi crede că telefonul mobil este ca aerul, blugii
sunt doar din cea mai recentă colecţie, tricoul este cu
imprimeu modern. • Când tânărul se va înţelege pe
sine, vor dispărea tristeţea, nervozitatea, agresivitatea
și va fi fericit.
2 Menționează funcția sintactică a adjuncților substantivelor centru de la
exercițiul precedent.
3 Precizează ce funcţie sintactică au substantivele
adjuncţi ai verbelor din enunţurile de mai jos.
• Fă temele singur! • Nu abandona lucrul din furie,
pentru că trebuie să știi că toţi am trăit momente
asemănătoare. • Muncește pentru atingerea ţintelor propuse și ai răbdare! • Dacă
te simţi obosit, fă o
pauză, plimbă-te în jurul casei, discută cu un prieten
despre un subiect interesant, apleacă-te asupra unei
cărţi și reia lucrul cu plăcere. • Gândește-te la bucuria reușitei! •
Dovedește-le părinţilor și colegilor tăi că
poţi să termini un proiect început! • Mergi la bibliotecă
pentru documentare și citește lucrări de specialitate!
4 Analizează substantivele din fragmentul de mai jos,
după modelul dat.
„Duduia Lizuca putu să-și usuce lacrimile. Apoi,
observă, aproape, pe prietenul ei Patrocle și-i zâmbi.
Patrocle era un căţel roșcat, care începu a-i linge
mâna, plină încă de șerbet de portocale. După ce o
curăţi, se întoarse pe labele dinapoia trupului, se
înălţă și își puse capul pe pieptul fetiţei. Cucoana
Emilia și madam Neicu tocmai ieșeau din cameră și
se îndreptau spre portiţa de la stradă. Bătrâna puse
mâna în creștetul copilului:
— Ce ai, fetiţo, întrebă ea. Ai plâns?
Lizuca respinse mâna și rămase în fața casei.“
După Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată
„duduia“ – substantiv comun, simplu, genul feminin,
numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât „-a“, funcția
sintactică de subiect
Atributul substantival poate fi:
Felul atributului Cazul substantivului atribut Exemplu
atribut substantival genitival genitiv fără prepoziţie Cartea copilului e pe
masă.
atribut substantival prepoziţional acuzativ cu prepoziţie și
locuţiune prepoziţională
Cartea de la bunica este frumoasă.
Atitudinea faţă de colegi este nepotrivită.
genitiv cu prepoziţie și
locuţiune prepoziţională
Lupta contra violenţei este importantă.
Catedra din faţa băncilor este nouă.
dativ cu prepoziţie Succesul datorită perseverenţei este lăudabil.
atribut substantival în nominativ nominativ Orașul Brașov este frumos.
atribut substantival în dativ
fără prepoziţie
dativ Predarea limbii române străinilor este dificilă.
Dan este vecin verișoarei mele.
Ca adjunct al verbului și al adjectivului, substantivul are următoarele funcţii
sintactice:
complement direct când stă în cazul acuzativ fără prepoziţie
sau cu prepoziţia pe
Citesc o revistă. Îl văd pe Dan.
complement indirect când stă în cazul dativ Îi dau băiatului un sfat.
complement prepoziţional când stă în cazul acuzativ sau genitiv
cu prepoziţie
Mă gândesc la vacanţă. Ina este capabilă
de efort. Luptă contra violenţei.
circumstanţial de loc când stă în cazul acuzativ sau genitiv cu
prepoziţie sau locuţiune prepoziţională
Pune cărţile în bibliotecă. Caută pixul dedesubtul
caietelor. Se joacă în spatele blocului.
circumstanţial de timp când stă în cazul acuzativ sau genitiv
cu prepoziţie sau fără prepoziţie
Am stat la bunici trei săptămâni. A ajuns după
profesor. A venit înaintea dirigintei.
circumstanţial de mod când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie Scrie fără grabă.
circumstanţial de cauză când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie E roșu de
furie.
circumstanţial de scop când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie Mergem la
cumpărături.
U3
104
Harta sentimentelor Limbă română
Lecția 12. Adjectivul
Felul adjectivelor și gradele de comparaţie
Explorare
1 Identifică adjectivele propriu-zise și adjectivele provenite din alte părţi de
vorbire din textul de mai jos.
Mama mi-a făcut o bucurie foarte mare, fiindcă mi-a
luat rochia roșie dorită din
toamnă. Preţurile crescânde
îngreunează achiziţia unui
asemenea articol și perioada reducerilor finale este
cea mai bună pentru a-ți lua
produse șic.
2 Precizează dacă adjectivele identificate la exercițiul precedent sunt
variabile sau nu, indicând
numărul de forme flexionare al celor variabile.
3 Menţionează cum se realizează acordul adjectivelor
cu substantivele determinate.
4 Lucraţi în perechi. Grupaţi adjectivele de la exerciţiul 1
în adjective care au grade de comparaţie și adjective
care nu au grade de comparaţie. Precizaţi la ce grad
sunt adjectivele din prima categorie.
5 Explică formarea superlativului absolut în cazul adjectivelor scrise colorat
în exemplele date.
• Costumul meu de schi este formidabil de călduros. • Maria este din cale-afară
de generoasă.
• Jacheta este frumoasă foc, dar scumpă de speriat.
• Ce frumoasă rochie ai! • Prăjitura este dulce, dulce.
6 Ce efect are antepunerea adjectivului în versurile date?
„Dar pentru noi ninsoarea calmă
Dă suflet albelor albine.“
Constanţa Buzea, Mim fără lumină
7 Indică mijloacele de formare a adjectivelor date.
a căldicel • cenușiu • dulcișor • fugar • fumuriu •
gălbui • mărginaș • necinstit • osos • părintesc •
slăbuţ • străvechi • școlar • tomnatic
b atotștiutor • cumsecade • instructiv-educativ •
româno-francez • roșu-aprins • roz-oranj
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect
în sens larg.
Adjectivul determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau
numeral cu valoare pronominală).
Adjectivele pot fi: propriu-zise (emoţie puternică) sau provenite din verb la
participiu (rochie cumpărată), din verb
la gerunziu (lumânare fumegândă) sau din adverb (oameni bine).
Adjectivele sunt:
• variabile, când își modifică forma de vorbire; în funcţie de gen și de număr
au patru forme flexionare (bun), trei
forme flexionare (grijuliu) și două forme flexionare (limpede);
• invariabile, când nu își modifică forma în vorbire (bordo, ditamai).
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Gradele de comparație Exemple, explicații
pozitiv bun
comparativ de egalitate construit cu grupurile de cuvinte tot atât de, la fel
de,
tot așa de, deopotrivă de – tot atât de bun
de inegalitate de superioritate construit cu adverbul mai – mai bun
de inferioritate construit cu adverbele mai și puţin – mai puţin bun
superlativ relativ de superioritate construit cu articolul demonstrativ cel,
cea, cei, cele
și adverbul mai – cel mai bun
de inferioritate construit cu articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele
și adverbele mai și puţin – cel mai puţin bun
absolut de superioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea – foarte bun
de inferioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea și puţin –
foarte puţin bun
Repere
105
Limbă română Adjectivul L12
Locuţiunea adjectivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un
adjectiv și se comportă în propoziţie
ca adjectivul. Locuţiunile adjectivale pot avea grade de comparaţie.
Repere
Mijloace expresive de redare a superlativului absolut Exemple
adverbe legate de adjectiv prin prepoziţia de grozav, nemaipomenit, neînchipuit,
așa, atât, oricât de bun
verbe la supin puse după adjectiv frumoasă de speriat, de nespus
grupuri locuţionale din cale-afară de, cu totul și cu totul, peste măsură de bun
adjective puse înaintea adjectivului și legate de adjectiv prin
prepoziţia de
putred de bogat; chinuitor de rece
adverbe provenite din substantive singur cuc, sănătos tun, foc de frumoasă
adverbele ce și cât în enunțuri exclamative Ce bun tort! Cât de frumoasă fată!
repetarea adjectivului, a unor vocale sau consoane din adjectiv,
silabisirea adjectivului
acrrru, buun, fru-moa-să
prefixe (prea-, răz-, arhi-, extra-, super-, ultra-) și sufixe (-isim)
ultraparfumat, rarisim
Există adjective care nu au grade de comparaţie, pentru că:
• sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative: superior,
maxim, anterior, suprem, extrem etc.;
• însușirea este negradabilă: viu, complet, veșnic, unic, principal etc.;
• sensul cuvântului nu permite comparaţia: acvatic, biologic, petrolifer etc.
Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia.
Când stă înaintea substantivului,
adjectivul preia, în cele mai multe contexte, articolul hotărât de la
substantivul determinat: Bunul tată mă ocrotește.
Adjectivele pot fi obţinute prin derivare cu sufixe (amărui, băieţesc, darnic
etc.) și prefixe (nedemn, subacvatic)
și prin compunere (galben-pal, cumsecade).
Locuţiunea adjectivală
Explorare
1 Găsește un sinonim pentru grupurile scrise colorat.
Ana este o fată foarte de treabă, nu e cu nasul pe sus.
2 Indică partea de vorbire determinată de grupurile de
cuvinte scrise colorat la exerciţiul precedent.
Aplicații
1 Transcrie textul dat în caiet, făcând acordul adjectivelor dintre paranteze cu
substantivele determinate.
Ieri, (hazliu) băieţi din clasa mea ne-au înveselit, propunându-ne să spunem ce
ne sugerează (cenușiu)
nori de pe (trist) cer de iarnă (târziu). Mi s-a părut că
văd fluturi (străveziu), peștișori (argintiu), sălcii (pletos), elefanţi (greoi), pisici (jucăuș). Aștept (vesel) și
(cald) primăvară ca să reluăm (provocator) joc.
2 Identifică locuţiunile adjectivale din rețeta alăturată.
3 Analizează adjectivele din textul rețetei, după modelul dat.
„pozitivă“ – adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru
forme flexionare, se acordă în gen, număr și caz cu
substantivul „atitudine“ (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparație
pozitiv
Reţetă a bucuriei
› Să ai o atitudine pozitivă faţă de lume,
admirând o zi însorită, mâncând o plăcintă
gustoasă, purtând un tricou șic, discutând
cu un prieten cumsecade!
› Fii respectuos și amabil cu cei care te
înconjoară!
› Oferă-le o mare parte din timpul liber
apropiaților!
› Fii foarte atent să-ţi satisfaci fel de fel de
nevoi, dar nu sări peste cal!
› Dezvoltă-ţi talentele înnăscute, fixează-ţi
un scop de seamă în viaţă, învaţă lucrurile
cele mai noi, fii modest, echilibrat și mai
puțin nerăbdător!
U3
106
Harta sentimentelor Limbă română
Lecția 13. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
Adjectivul adjunct
Explorare
1 Observă imaginea alăturată și citește replica fetei,
care discută cu mama ei. Indică funcţia sintactică pe
care o au adjectivele.
2 Precizează de ce părţi de vorbire depind adjectivele
identificate la exerciţiul precedent. În ce fel de grupuri
intră adjectivele ca adjunct?
3 Menţionează adjectivul centru din replica fetei.
4 Identifică părţile de vorbire determinate de adjective
din enunțurile mai jos, precizând felul adjectivelor.
• Pentru un adolescent, o notă proastă poate fi o
nenorocire.
• Dumneata înalt, vino la mine!
• Emoţiile crescânde l-au copleșit.
• Trei mai prietenoși l-au încurajat.
Prietenii îmi spun că am un comportament ciudat,
fiindcă uneori sunt visătoare și alteori sunt foarte
veselă. Par capabilă de emoţii mai puternice decât ale
lor și… și… când îl văd pe un anumit băiat mă fâstâcesc.
Adjectivul se combină în propoziție cu alte cuvinte, fiind adjunct sau centru.
În calitate de adjunct, adjectivul are funcţia sintactică de:
• atribut adjectival în grupul nominal; • nume predicativ în grupul verbal.
Atributul adjectival poate determina:
• un substantiv: Fata s-a bucurat de nota mare.;
• un pronume: Dumnealui mai îndrăzneţ a vorbit.;
• numeral cu valoare pronominală: Doi mai triști scriu poezii.
Atributul adjectival se poate exprima prin:
• adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparaţie: El are o dispoziţie
schimbătoare.;
• adjectiv provenit din verb la participiu: Emoţia trăită l-a îmbujorat.;
• adjectiv provenit din verb la gerunziu (gerunziu acordat): Vocea tremurândă
i-a dezvăluit emoţia.;
• adjectiv provenit din adverb: Dan este un băiat bine.
Numele predicativ se află într-o relaţie ternară, depinzând de subiect și de
verbul copulativ: El pare vesel.
Repere
Adjectivul centru
Explorare
1 Menţionează adjectivele centru din enunţurile date.
• Olga este bucuroasă de reușita lui Dan, la olimpiada
de chimie. • Încrederea în sine este necesară adolescenţilor. • El este apt de a
câștiga sprijinul colegilor de
clasă. • Anca a fost fericită la bunici. • Sorin este bolnav de două zile. • El
este ușor buimac. • Mama l-a
certat pentru paharul spart din neatenţie. • Testele
proiectate pentru autocunoaștere sunt utile.
2 Precizează ce părţi de propoziţie determină adjectivele centru de la
exerciţiul precedent și prin ce parte
de vorbire sunt exprimate acestea.
107
Limbă română Posibilităţi combinatorii ale adjectivului L13
În calitate de centru, adjectivul este determinat de:
complement prepoziţional El este plin de griji. El este hotărât de a spori
influenţa lui asupra prietenilor.
El este vrednic de respect.
complement indirect Ea este recunoscătoare colegilor de clasă.
circumstanţial de loc Ea este veselă la petreceri.
circumstanţial de timp El este îngândurat de zile bune.
circumstanţial de mod Este un copil frumos sufletește.
circumstanţial de cauză Ana este slabă de nemâncată.
circumstanţial de scop Este foarte atentă pentru a înţelege lecţia.
În calitate de centru, adjectivul are dublu rol, putând fi, în același timp,
adjunct și centru, de exemplu: Fata surprinsă de emoţiile ei vorbește cu mama. Adjectivul surprinsă este adjunct pentru
substantivul fata și centru pentru
complementul prepoziţional de emoţiile.
Repere
Aplicații
1 Identifică atributele adjectivale din textul dat, precizând felul adjectivelor
prin care se exprimă.
Influenţa puternică a grupului asupra adolescentului aflat în căutarea
identităţii personale se
poate observa în marea plăcere de a petrece timpul liber cu prietenii. Dorinţa
crescândă de a cumpăra haine gata de la firme celebre pentru a arăta
bine exprimă preocuparea majoră pentru acceptarea de către ceilalţi.
2 Indică adjectivele care sunt nume predicative în enunţurile de mai jos.
• Băieţii au fost mai prietenoși cu membrii echipei
de fotbal decât cu participanţii la cros. • Adina pare
foarte timidă. • Ce tânăr a rămas bunicul! • Sportivul
ar fi ajuns mai puternic dacă se antrena mai mult.
3 Precizează adjectivele centru din enunţurile date.
• Dorinţa de independenţă a adolescenţilor este
demnă de stimă. • Sprijinul părinţilor este util tinerilor
încă nesiguri de capacităţile lor. • Întinsă în patul din
camera ei, se simte în siguranță. • Era voios pentru
nota mare de la lucrare. • El era trist de două săptămâni. • A fost amabilă
pentru a face o bună impresie. • El avea un comportament puțin obraznic.
4 Menţionează ce părţi de propoziţie depind de adjectivele centru de la
exerciţiul precedent.
5 Analizează adjectivele din fragmentul următor,
după modelul dat.
„Era o fată mai degrabă scundă, cu pielea incredibil
de albă. Eu aveam pielea la fel de albă, numai că eram
brunet. […] Era extrem de exigentă. Își juca rolul de
senioră la o curte medievală cu o artă desăvârșită.
Era stăpâna plină de capricii care putea decide
după voie în privinţa vieţii și inimii slujitorului ei. […]
Întrucât liceul «Gheorghe Lazăr», așezat în centrul
Bucureștiului, strângea elevi de pe o rază foarte mare,
aveam neșansa ca, după terminarea orelor de școală,
să apucăm în direcţii diferite.“
Gabriel Liiceanu, Crinii din clasa întâi de liceu
„scundă“ – adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme, se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul
„o fată“ (feminin, singular, nominativ), gradul pozitiv, funcţie sintactică de
atribut adjectival
Autoevaluare (L9 – L13)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
U3
108
Harta sentimentelor Redactare
Lecția 14. Textul descriptiv
Pentru a redacta descrierea unei persoane, a unui obiect sunt recomandabile
pentru stabilirea conținutului:
• realizarea unei scheme cât mai exacte a elementelor componente și a
proprietăților acestora;
• precizarea unor detalii semnificative vizând chipul, statura, îmbrăcămintea,
în cazul unei persoane;
• indicarea, pentru descrierea unei persoane, a unor trăsături morale sugerate
de înfățișarea fizică, a unui comportament, a unor emoții trăite de persoana
respectivă;
• menționarea unei impresii lăsate asupra celui care face descrierea.
Repere
Realizează-ți oral un portret, găsind câte un adjectiv pentru a-ți prezenta
ochii, părul, mâinile și talia. Creează o
comparație pentru o trăsătură a ta de caracter pe care o consideri importantă.
Pentru început
Explorare
Observă tabloul alăturat și răspunde cerintelor.
a Ce impresie îți lasă tabloul? • Ce detalii remarci
la ochi (culoare, formă, expresie)? • Cum sunt
nasul, buzele, fruntea? • În ce fel evidențiază coafura chipul femeii? • Care
este poziția mâinilor și
ce exprimă acestea? • Ce haine poartă? Cum ți se
par bijuteriile? • Ce se vede în planul îndepărtat și
ce îți sugerează? • Care crezi că sunt trăsăturile ei
morale cele mai importante? Ce elemente din pictură îți sugerează aceste
trăsături de personalitate?
b Realizează o listă cu detaliile pe care ai vrea să le
prezinți. Notează adjective, verbe sinonime, figuri
de stil care te-ar ajuta să le prezinți, ca în modelele:
Ochi: vii, pătrunzători, triști, melancolici etc.
Tânăra poartă/s-a îmbrăcat cu/s-a înveșmântat cu/
și-a pus/are o rochie albă.
Are un șal subțire ca o boare de vânt.
c Alcătuiește un plan al descrierii tinerei din tablou.
Redactează o ciornă în care să faci descrierea tinerei
în 150 – 300 de cuvinte.
Constantin Lecca (1807 – 1887),
Portretul Ecaterinei Manu
Aplicații
Verifică prima variantă a textului, transcrie-o și apoi autoevaluează-te pe baza
grilei de mai jos.
TEXTUL DESCRIERII
Prezintă tânăra din tablou, surprinzându-i chipul, statura și îmbrăcămintea,
trăsăturile de personalitate.
Are exprimare clară, corectă, expresivă.
Respectă structura textului descriptiv, referindu-se la elementele și la
proprietățile subiectului descrierii.
Respectă normele de ortografie și de punctuație, este așezat corect în pagină și
are scrisul lizibil.
109
Redactare Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții L15
Lecția 15. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții
Explorare
1 Numește emoția dominantă descrisă în textul dat.
„... Să fie o dimineaţă copilăroasă și moale
Prin care, trecând, lumina să scoată
Foșnet de frunză uscată;
Să miroasă-n odaie
A creioane ascuţite prelung
Și-a hârtie neîncepută; […]
Bucuroasă, buimacă,
Să trag pe mine o haină,
Să ies năucită în stradă
Cu picioarele goale-n pantofi
Și să întreb fericită:
Știţi cumva în ce an suntem?“
Ana Blandiana, Dorința
2 Ce alte emoții identifici?
3 Ce fel de text literar este: epic sau liric? De ce?
4 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Comentați primele șase
versuri ale textului Dorința:
• formulați o idee generală despre versurile date;
• găsiți o legătură între dimineață, lumină și hârtia
neîncepută;
• precizați simțurile implicate în descrierea emoției;
• identificați figurile de stil și precizați ce sugerează;
• explicați utilizarea verbelor la conjunctiv;
• redactați o primă formă a textului, apoi revizuiți-o.
5 Descrie o emoție trăită de tine în copilărie. Pentru
aceasta, elaborează o ciornă în care:
• să precizezi momentul trăirii emoției, starea de spirit, dacă erai
singur/singură sau cu cineva;
• să prezinți, mai întâi, o impresie generală asupra
momentului care ți-a produs emoția;
• să menționezi detaliile (obiecte, arbuști, flori etc.)
care te fac să-ți amintești de acea emoție;
• să folosești persoana I, singular și timpul trecut.
Camil Ressu (1880 – 1962),
Portret de fată (detaliu)
În comentarea unor pasaje dintr-un text literar, este recomandabil să se aibă în
vedere următoarele aspecte:
• citirea cu atenție a întregului text și stabilirea dacă este liric sau epic,
pentru a fi abordat în mod specific;
• identificarea ideilor din fragmentul dat, care pot fi relaționate cu întregul
text sau cu alte lucrări;
• prezentarea semnificației textului și relaționarea acesteia cu figurile de
stil sau cu alte mijloace de expresie;
• oferirea de exemple convingătoare din textul dat și susținerea afirmațiilor cu
citate introduse corect;
• utilizarea unui limbaj clar, concis, sobru, fără exprimări metaforice,
aprecieri superlative, enunțuri exclamative,
expresii tocite prin uz.
În descrierea unei emoții personale, sunt recomandabile:
• precizarea momentului în care s-a produs;
• trecerea de la impresii generale la detalii particulare;
• folosirea persoanei I, numărul singular și a timpului trecut.
În ambele tipuri de compuneri, trebuie să fie respectate normele de redactare și
scrisul să fie lizibil.
Repere
Aplicații
1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Transformați ciorna elaborată la exercițiul
4, Explorare, într-un text de 5 – 10
rânduri în care să reuniți toate observațiile grupei și să
prezentați semnificația versurilor date. Un reprezentant
al grupei citește comentariul din scaunul autorului.
2 Descrie, într-o compunere de 150 – 300 de cuvinte,
pe baza ciornei elaborate la exercițiul 5, Explorare, o
emoție trăită de tine. Schimbă textul și discută-l cu un
coleg de clasă. Revizuiește-l pe baza sugestiilor primite. Transcrie-l și apoi
afișează-l pe un panou.
U3
110
Harta sentimentelor Recapitulare
Citește fragmentele de mai jos, extrase din poezia Pelerinaj sentimental de
Otilia Cazimir și răspunde apoi la fiecare
dintre cerințe.
Recapitulare
Grădina mea – grădina copilăriei mele –
Avea odată straturi și alei.
Pe brazde negre înfloreau pansele
Și le stropeau pe înserat bătrânii mei
C-o stropitoare verde, smălțuită.
Erau pe-aicea flori de mărgărită
Și micșunele1 cu parfum de mosc2...
Grădina noastră... n-o mai recunosc.
Dar prin perdeaua de cireși și nuci,
Mă cheamă-n umbră casa părasită. [...]
E tot sub streșini cuibul rândunicii,
Și poate că-i aceeași rândunică.
M-apropii, cu sfială și cu frică:
În casa asta mi-au murit bunicii...
Și simt că-n zâmbetul meu tânar port
Surâsul lor, de-atâta vreme mort.
La ușa ce se vaietă prelung
Mă-ntâmpină parfum închis și greu,
Și-n pragul putred, din trecut, m-ajung
Vechi amintiri din ceea ce-am fost eu.
Odăile pustii mi se arată
Atât de mari cum îmi păreau odată,
Pe vremea când le măsuram, tiptil,
Cu pași mărunți și șovăielnici de copil.
Era atât de nalt pe-atunci plafonul scund,
Și ușile erau atât de grele
Când încercam să mă ascund,
Ținându-mi răsuflarea, după ele...
De-atâta colb, ferestrele-s opace.
Pe brazda-ngustă-a picăturilor de ploaie
Pătrunde cenușie în odaie,
În raze lungi, lumina care moare.
Și – uite: nu mai are niciun geam
Fereastra lângă care așteptam,
Înfrigurată și nerăbdătoare,
Întâiul fulg molatic de ninsoare.
În colț era oglinda veche și pătrată.
În apa-i de lumină înghețată
Puneau de-a pururi înserările târzii
Fantome plutitoare, fumurii.
1 micșunea (s.f.) − plantă erbacee, cu flori parfumate, galbene-aurii.
2 mosc (s.n.) − substanță folosită în parfumerie și medicină, cu miros
pătrunzător și plăcut, secretată de masculul moscului, animal
originar din Asia.
Păianjenul tăcerii țese moi
Și diafane pânze de mătasă
Și, răstignită pe păreții goi,
Singurătatea stăpânește-n casă. [...]
Și-mi pare că, de m-aș întoarce fără veste,
Ar răsări, când s-ar deschide ușa,
Un zâmbet grav și dulce de bunică,
Doi ochi mirați și palizi de brândușă
Și-un cuvios parfum de levănțică.
Cu glas tremurător și ușurel,
Bunicul m-ar chema-n iatac3 la el.
Cu mâini subțiri, m-ar ridica în brață.
Aș aștepta să iasă din scrinul4 vechi de nuc
Feliile de pâine cu dulceață
Și vrafurile cărților cu poze
În care-aș regăsi, sub scoarțe moi de piele,
Poveștile copilăriei mele.
Și pe divanul înflorat cu roze
Aș adormi-n iatacul cald și bun,
În miros de gutui și de tutun...
3 iatac (s.n.) − cameră mică de culcare, dormitor.
4 scrin (s.n.) − dulăpior cu mai multe sertare suprapuse în care se ține
mai ales lenjerie; comodă.
111
Recapitulare U3
1 Ce stare ți-a produs lectura textului? De ce emoție
personală îți amintește?
2 Numește patru emoții, stări sau sentimente trăite
de cel care se întoarce în locurile copilăriei.
3 Indică două modalități de exprimare a subiectivității
în textul dat și exemplifică-le.
4 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Identificați în textul
dat 4 – 6 epitete și două personificări, menționând ce
sugerează acestea.
5 Precizează care sunt locurile evocate și care dintre ele
declanșează rememorarea copilăriei. Cum arată acestea când sunt revăzute peste
ani?
6 Care sunt simțurile prin care sunt evocate locurile
copilăriei? Exemplifică prin versuri din text.
7 Comentează ultimele două versuri din strofa a doua.
8 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, un tabel asemănător celui dat.
Confruntați-vă răspunsurile cu cele
ale colegilor voștri dintr-o altă grupă. Reuniți-vă două
perechi. Realizați o planșă pe care un reprezentant al
grupei de patru elevi să o prezinte în fața clasei.
Emoțiile și stările provocate
în copilărie de locurile și
obiectele din casă
Emoțiile și stările
provocate la maturitate
de locurile și obiectele
din casă
9 Care sunt figurile protectoare ale copilăriei, așa cum
reiese din poezia Pelerinaj sentimental?
10 Menționează care sunt, în ultima strofă a poeziei,
lucrurile ce amintesc de vremea copilăriei. Ce semnificație crezi că au?
11 Stabilește tipul de rimă din catrenele poeziei.
12 Ce măsură au versurile din prima strofă?
13 Indică funcția sintactică a substantivelor din fragmentul dat.
„Erau pe-aicea flori de mărgărită
Și micșunele cu parfum de mosc...“
14 Menționează ce fel de locuțiuni există în următorul
enunț:
Omul este copleșit de aduceri-aminte în fața casei
bunicilor.
15 Analizează substantivele din strofa a VI-a, precizând
și funcția sintactică a acestora.
16 Precizează cazul cerut de prepozițiile și locuțiunile
prepoziționale din enunțurile date.
• În decurs de câțiva ani, casa s-a dărăpănat.
• În grădină sunt multe flori.
• De jur împrejurul casei, zboară rândunele.
• Lucrurile sunt neschimbate înăuntrul casei.
• Am avut o copilărie fericită datorită bunicilor.
17 Extrage din poezie câte două adjective cu patru, cu
trei și cu două forme.
18 Explică formarea adjectivelor date, selectate din text.
nerăbdător molatic fumuriu ușurel
19 Analizează adjectivele din versurile de mai jos, indicând și funcția
sintactică a acestora.
„Pe vremea când le măsuram, tiptil,
Cu pași mărunți și șovăielnici de copil.
Era atât de nalt pe-atunci plafonul scund,
Și ușile erau atât de grele
Când încercam să mă ascund,
Ținându-mi răsuflarea, după ele... “
20 Menționează locuțiunile adjectivale din enunțul de
mai jos, precizând și gradul de comparație al acestora.
Bunicii mei erau oameni foarte de treabă și tare la
locul lor.
21 Realizează oral portretul unuia dintre bunicii tăi sau
al altei persoane care ți-a ocrotit copilăria.
22 Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte în
care să descrii bunicii evocați în textul Pelerinaj sentimental.
U3
112
Harta sentimentelor Evaluare
Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat și sună
Oglinzile ritmându-și-le-n dans,
Și brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un amețitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii –
Cristalurile cântecelor grele –
Și stropi scăpărători de melodii
Ca roua nasc în ierburile mele.
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.
Nicolae Labiș, Primele iubiri
A. 60 de puncte
1 Identifică substantivele din al doilea vers din textul dat, precizând cazul și
funcția sintactică a acestora. 6 puncte
2 Indică numărul de forme flexionare al adjectivelor sonor și străvezii. 6
puncte
3 Construiește două enunțuri în care adjectivul greu să fie, pe rând, la
comparativ de egalitate și la superlativ
absolut. 6 puncte
4 Menționează felul și numărul de forme al adjectivelor îndrăgostit și
scăpărători, indicând cazul și funcția
sintactică a acestora. 6 puncte
5 Precizează funcția sintactică a cuvintelor un curcubeu și fără furtună. 6
puncte
6 Numește sentimentul dominant exprimat în versurile date și explică felul în
care se răsfrânge asupra
naturii. 6 puncte
7 Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.
Epitetul grele sugerează că este vorba de:
a cântece greu de executat;
b cântece greu de înțeles;
c cântece pline de emoții puternice. 6 puncte
8 Transcrie comparația din text, arătând ce îți sugerează. 6 puncte
9 Explică sensul pe care îl are cuvântului curcubeu în textul dat. 6 puncte
10 Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimele două versuri din textul dat. 6 puncte
B. 30 de puncte
Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii un
prieten.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să precizezi detalii semnificative privind chipul, statura, îmbrăcămintea
obișnuită a persoanei alese;
• să menționezi două trăsături morale sugerate de înfățișarea sa și un
comportament obișnuit al prietenului tău;
• să folosești în compunerea ta patru epitete și o comparație;
• să respecți normele ortografice și de punctuație;
• să ai o așezare în pagină corectă și un scris lizibil.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
U4 Granițe între lumi
Interculturalitate Elemente de mitologie românească
Comunicare orală Structura textului narativ oral • Strategii de concepere și de
comprehensiune
a textului oral
Redactare Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv,
dialogat •
Integrarea părților
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Pronumele personal • Pronumele personal de politețe • Pronumele
reflexiv •
Pronumele și adjectivul pronominal posesiv • Pronumele și adjectivul pronominal
demonstrativ • Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât •
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ • Pronumele și adjectivul
pronominal relativ • Pronumele și adjectivul pronominal negativ •
Adjectivul pronominal de întărire • Posibilități combinatorii ale pronumelui
și ale adjectivului pronominal (inclusiv atributul pronominal și atributul
adjectival)
Textul narativ literar • Acțiunea, timpul și spațiul •
Structura textului (fantasticul) • Textul multimodal (actualizare) •
Enciclopedia
Lectură
U4
114
Granițe între lumi
Lecţia 1. Textul narativ literar
Moara lui Călifar
de Gala Galaction
În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz
moara lui Călifar. Se privea, de când se ținea minte
în bătrânii satului din cealaltă margine a pădurii, și
Călifar era „moș Călifar“ din vremi uitate. Moșnegii din
Alăutești își aminteau de înfățișarea-i sură, de ochii lui
ce iscodeau tăios din stuful sprâncenilor și de moara lui
cu strașina de-un stânjen1. Flăcăii, ce îndrăzniseră să
înfrunte până în celălalt capăt pădurea grămădită între
Alăutești și moară, văzuseră cu ochii flăcăilor de acum
optzeci de ani. Dincolo de moară începea Căpriștea: un
pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care
numai Necuratul trăgea brazdă cu coarnele.
În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele
spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse
sufletul Satanei pentru nu știu câte veacuri și viață;
că Ucigă-l-Crucea întinsese în iazul morii, sufletelor
creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea2, cu
bogățiile cu care Diavolul ispiti pe Domnul Hristos,
pe oricine le poftea și venea ca să le ceară. Dar lațul
diavolesc astfel se înnoda pe sufletul celui ce râvnise
procopseala necurată, că acesta își sărea din minți.
Bunătățile cu care îl hărăzea Vicleanul erau atât de
multe și bucuria cu care îl gâdila era așa de ascuțită,
că nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un câine
încăierat de viespi și râzând smintit în fericirea lui
drăcească, venea de-a rostogolul către iaz și oticnea3
în el. Iazul și moara lui Călifar erau o născocire a întunerecului. Acest iaz,
în care moara se privea de veacuri, nu era un iaz ca orișicare, pentru că pe
fața lui
nu se izvodea4, niciodată, nicio undă. De-a pururi, fața
lui sta linsă, limpede, înghețată, ca un stei5 de sare
străvezie, într-un ram de trestii și de sălcii. Zăgazul6,
ce se înălța în coasta morii, era – spuneau creștinii
înfiorați – întărit pe dedesubt cu oasele acelora pe
care îi ispitiseră comorile Satanei și veniseră la Călifar ca să-i procopsească.
Moara sta, sub învelișul ei cu
strașina de un stânjen, ca un cap cu gânduri rele, sub
o pălărie trasă peste ochi. Nimeni nu văzuse moara
în umblet. Morarul măcina numai pentru stăpânu-său
1 stânjen (s.m.) – unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea
introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96
m la 2,23 m. 2 a (se) pricopsi/procopsi (vb.) – a (se) îmbogăți. 3 a oticni
(vb.) – (reg.) a cădea. 4 a se izvodi (vb.) – a se contura, a apărea, a lua
ființă. 5 stei (s.n.) – (rar) bolovan. 6 zăgaz (s.n.) – stăvilar, baraj.
1 Lucrați în grupe de 5 – 6 elevi. Notați pe bilețele de
culori diferite locurile din prima coloană și pe alte
bilețele momentele din a doua coloană, apoi trageți
la sorți câte unul din fiecare categorie. Discutați ce
evenimente stranii, inexplicabile s-ar putea petrece
în acel loc și în acel moment. Un reprezentant al
grupei va prezenta răspunsurile în fața clasei.
• într-o pădure
• lângă un lac
• într-o clădire
veche, părăsită
• acasă, în propria
cameră
• într-un cartier
mărginaș al
unui oraș
• în timpul unei
furtuni
• într-o noapte
cu lună plină
• într-o zi cețoasă
de toamnă
• în timpul unei
sărbători
religioase
• într-o zi toridă
de vară
2 Care dintre răspunsurile de la exercițiul precedent
ți-a plăcut cel mai mult? În funcție de ce criterii ai
ales?
3 Ascultă textul alăturat în lectura profesorului.
Lectură
Pentru început
Pe numele adevărat
Grigore Pișculescu,
Gala Galaction a fost
scriitor, preot, profesor
de teologie și publicist.
În calitate de teolog,
a realizat cea mai
frumoasă traducere
a Bibliei, împreună
cu preotul Vasile Radu,
publicată în 1938.
În perioada interbelică,
a scris numeroase articole în ziarele vremii.
Ca scriitor, a publicat nuvele și povestiri (De la noi
la Cladova, În pădurea Cotoșmanei, La Vulturi!,
Gloria Constantini, Copca Rădvanului etc.), romane
(Roxana, Doctorul Taifun, Papucii lui Mahmud), note
de călătorie. Literatura sa vorbește, în general, despre
consecințele dramatice ale pasiunilor omenești.
Moara lui Călifar a fost prima povestire scrisă
de Gala Galaction și a apărut în 1902 în revista
Literatură și artă română.
Gala Galaction (1879 – 1961)
Text de bază
115
Textul narativ literar
Nichipercea – și cine știe pe ce vreme. Se spunea
însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc1 cimpoiul
apei, apa fluiera cum fluieră
un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău2, [apa] se
scurgea în spumegai3 de sânge. Și câte nu se mai spuneau! Câți îndrăzneți, din
sat și de pe aiurea, furați de
minți, prostiți de Naiba și sorbiți de iazul fermecat,
nu erau de pomenire șezătorilor din Alăutești! Și frica
nevoiașilor se înghesuia pe lângă vatra pâlpâitoare;
iar curajul voinicilor stătea drept, cu mâna în pieptar:
nouros, gânditor și pare că gata de-o încercare.
Printre cei voinici era și Stoicea. Stejar în port, oțel
în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori, biet Stoicea:
nici tu tată, nici tu mamă, nici tu stare părintească.
Îl găsise răposatul popa Radu, în tinda bisericii, la o
lună după moartea preotesei, și-l luase în casa-i pustiită. Dar Stoicea nu se
făcuse nici de șase ani și popa
Radu își urmase soţia în pământ. De atunci sărmanul
Stoicea crescuse pe la pragurile tuturor – copil din
flori și de pripas. Și azi era voinicul Stoicea. Dar cine
te vrea de ginere, când ai crescut din mila satului și
când păzești vitele celor cu fete de măritat? De aceea
1 scoc (s.n.) – canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata
morii. 2 făcău (s.n.) – roată de moară. 3 spumegai (s.n.) – (rar) spumă murdară,
urâtă.
Stoicea vedea bine că nu se putea căpătui în sat la el;
și de multă vreme gândurile lui pribegeau prin negura
pădurii spre moara lui Călifar.
„Adicăte, ce ar fi să fac o încercare?... Ce am și ce-o
să pierd? Părinți nu, rude nu, drag nu sunt nimănui...
În lumea întreagă, sunt eu de capul meu... De altă parte,
slab de înger nu mă știu; stafii și pricolici4 n-am văzut
niciodată, de atâta vreme de când pasc eu cireada satului, pe la Saele, pe la
Cimitirul Vechi, prin Câmpul
Pârcălabului și pe unde vreai... Ce vorbă! Să te smintești
când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare5. Numai să le simt în
mână, că știu eu cum să mă port
și cu Călifar și cu stăpânu-său... M-am hotărât: mâine
de dimineață slobod cireada în luncă și-o iau razna,
prin pădure, spre moara lui Călifar.“
Și Stoicea așa a făcut. A doua zi, când soarele se
învârtea și se suia, rotoghilă6 arsă de foc, pe dealul
Alăuteștilor, Stoicea băgă cireada în luncă, aruncă ipingeaua7 pe umăr, ciomagul
pe ipingea, și pieri, într-un
fluier, pe sub goruni.
4 pricolici (s.m.) – duh rău în care se presupune că se transformă unii
oameni (mai ales după moarte) și care ia înfățișarea unor animale;
vârcolac. 5 odor (s.n.) – aici, obiect de mare preț, giuvaier. 6 rotoghilă
(s.f.) – (rar) sferă, glob. 7 ipingea (s.f.) – manta bărbătească.
Lectură L1
U4
116
Granițe între lumi
Prin pădure nu erau poteci. Stoicea mergea pe
de-a-ntregul. Pe unde agurizarii1 înfrăţeau prea strâns
și-l încurcau, Stoicea scotea cuţitul. Punctul către care
se îndrepta era miazănoapte. Din câte auzise, dacă
țineai drept spre miazănoapte, într-o jumătate de zi
ajungeai la moară. După multă și anevoioasă cale, Stoicea ieși într-un luminiș,
în mijlocul cărui un stejar lăsa
brațe noduroase și bătrâne peste un norod de dediței2.
Ostenit și pare-că uns la inimă de aleanul florilor,
Stoicea își muie mijlocul, își întinse ipingeaua și se
culcă, cu soarele la sfârcul opincilor: „Când mi-o veni
până la ochi o să mă deștept“. Stoicea dormi un pui de
somn cât se târăște umbra de un stat de om, și când
razele îl înțepară în pleoape se deșteptă. Se sculă înviorat și se afundă iar în
întunericul pădurii și printre
făcliile pe care soarele le turna, întoarse cu flăcările în
jos. Când trecuse bine de amiază, lui Stoicea îi năzări,
printre copacii ce dădeau devale, o sclipitură ca de
brici. Era iazul morii lui Călifar. Merse ce mai merse
și moara i se făcu înainte. Moara – ca orice moară;
dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi. Pe
pod, morarul fereca3 piatra: barbă sivă4, sprâncene de
mușchi uscat, nasul – cioc de cucuvaie.
1 agurizar (s.m., lit. aguridar) – lăuruscă, viță sălbatică. 2 dedițel (s.m.) –
plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori
mari, albastre-violete, cu proprietăți colorante și farmaceutice;
adormițele, dediță. 3 a fereca (vb.) – aici, a zimțui ca să macine mai bine. 4
siv (adj.) – de culoare sură, cenușie; (despre părul oamenilor) cărunt.
— Mai bun lucru, moș Călifare!
— Mulțumim d-tale, nepoate. Ce vânt te-a suflat pe
sub atâta negureală de pădure și te-a dat de-a dura până
la moară la mine?
— Moș Călifare, am auzit că ești un vraci cum nu
s-a dovedit, ca unul care procopsești pe oricine vine
să te roage să-l procopsești. Iată, pentru una ca aiasta
am venit și eu.
— Bine, fătule, să te procopsesc. Îngăduie-mi să termin de ferecat aiastă
piatră; mai am să-i dau câteva ciocane. Dar cum te cheamă? Și trebuie să-ți fie
foame... Te
poftesc să mănânci cu mine, că nici eu n-am mâncat.
Am ciorbă de știucă și o mămăligă aproape întreagă.
(Iată că am sfârșit.) Până una-alta, fă de te spală, căci
ai scuturat pe tine toți păinjinarii din pădure... Vezi,
pe scara aceea.
Stoicea dădu spre iaz, sprijinindu-se în ciomag și
intră în scara putredă, ispitind-o cu luare-aminte din
vârful ciomagului și dintr-al opincii. „Moș Călifar – un
unchiaș hârbuit5! Îl scutur de zilele ce i-au mai rămas,
dintr-o palmă! Iazul care nu face unde – dar astea ce-s?
Vorbe de babe! Să mă spăl și să las copilăriile.“ După ce
se spălă pe mâini, își făcu pumnii găvane6, îi cufundă
în iazul rece și, scoțându-i plini de apă și de murmur,
îi azvârli în obraji...
A, ce vis întârziat! Stoicea sare de pe ipingea și
înțelege cum că l-au deșteptat picăturile reci ale unei
ploi vijelioase, izvodite pe neașteptate din seninul
mințitor al zilei. „M-am păcălit cu socoteala mea: soarele, în loc să-mi ajungă
până la ochi și să mă trezească,
a tras peste mine țolul ist greoi și leorcăit. Ce te faci
acum? Sub stejar nu stau, că e rău de trăsnet. Încotro
s-o iau: înainte, spre moara lui Călifar, ori înapoi spre
sat? Pe ce vreme o fi? Bre, ce vijelie! Auzi cum se frâng
moșnegii pădurii. Să mă întorc spre sat și să tai ziua de
azi pe răbojul7 celor pierdute.“
[Stoicea se rătăcește în pădure, în vreme ce furtuna se
întețește, speriind animalele și păsările. Mânat de vijelie,
ajunge în locuri pe care nu le recunoaște, dar reușește să-și
găsească adăpost într-o scobitură adâncă de sub un deal. Un
glas de copilă speriată îl face să sară din ascunzătoare, tocmai
la timp pentru a o salva pe fata boierului Rovin, Tecla, de furia
unei ursoaice rănite de glonț în timpul vânătorii. Recunoscător, boierul Rovin
îi oferă lui Stoicea o slujbă la curtea sa.]
Și ajunge, el, Stoicea, văcarul din Alăutești, sluga
cea mai de aproape, omul de toată încrederea și vechilul8 peste toți vechilii
moșiilor boierului Rovin, numai
în câțiva ani. Dar norocul îi fusese mai prietin decât
îndrăznise ca să viseze, căci domnița Tecla se îndrăgi
de Stoicea pe viață și pe moarte; și boier Rovin, neavând
5 hârbuit (adj.) – hodorogit. 6 găvan (s.n.) – (pop.) scobitură, adâncitură. 7
răboj (s.n.) – bucată de lemn în formă cilindrică pe care, în trecut, se
însemnau, prin crestături, diferite calcule, socoteli; ◊ expr. a șterge
de pe răboj – a da uitării; a ierta. 8 vechil (s.m.) – (în trecut) persoană care
supraveghea și administra
munca de pe o moșie; om de încredere al unui moșier.
Lectură
117
Textul narativ literar
ce face, îi dădu pe Stoicea; îl făcu ginere și-l așeză bun
stăpân în cea mai mare din moșiile rovineștene. Și
iată-l pe Stoicea: boierit de vodă, cinstit de o lume
întreagă, iubit de nevastă, norocos în copii, norocos
în roadele pământului, norocos în toate celea, ca în
poveste! Căci copiii lui Stoicea creșteau bărbaţi și
mândri: căci văcăria lui păștea în suhaturi1 pe care
de-abia le înconjurai în trei zile de umblet; căci oile
lui albeau izlazul până în zare, ca omătul. Și zilele lui
Stoicea treceau voioase, pline, limpezi, dar repezi ca
unda pârâului de munte și ca visul. Câteodată, prea
arare, parcă își aducea aminte de ceea ce fusese: „Eu
sunt Stoicea, copilul lepădat care crescui pe la ușile
străine? Eu sunt cel care mă hotărâi într-o zi să mă
duc la morarul Călifar ca să mă procopsească?... Norocul mi-a ieșit înainte la
drumul jumătate; și, în loc de
moara lui Călifar, am nimerit în brațele domniței Tecla
și într-o boierie cât două.“ Însă Stoicea n-avea vreme
să se prea gândească la trecutul lui, căci zilele îi treceau senine și repezi.
Dar într-o zi, intră în curtea lui Stoicea, pe un cal
în spume, un vătășel2 din partea lui socru-său, boierul Rovin.
— Boier Stoiceo, sărutămu-ţi dreapta, așa te îndeamnă zornic3 boierul Rovin,
socrul boieriei tale, să-ți ridici
1 suhat (s.n.) – pășune, izlaz. 2 vătășel (s.m.) – aici, mesager. 3 zornic
(adv.) – grabnic.
în sârg4 nevasta și copiii și ce ți-e mai scump din câte
ai, și să fugi spre munți, că de două zile a intrat în țară
pârjolul tătăresc și se apropie ca mama crivățului.
Vătășelul n-apucase să sfârșească bine vorba, și de
pretutindeni năvăliseră în curte argații, pândarii și ciobanii moșiei, răcnind
cu toții: „Tătarii! Tătarii!“
[Stoicea se pregătește să apere conacul: revarsă apa
heleșteului într-un șanț de apărare, întărește ușile cu drugi
de fier, poruncește ca oamenii să se înarmeze.]
Boier Stoicea intră și el în casă, prin ușile cele mari,
groase de o palmă; le închise, le zăvorî și încrucișă pe
ele drugii de fier. Apoi din scară strigă către coconi:
— Niculceo, Andrei, Zamfire, aduceţi-mi, dragii
tatei, hangherul5, buzduganul și chimirul6 cu pistoale. Eu străjuiesc aici, cu
voi, pe la ferestre.
Boier Stoicea își simți inima în piept, când zări departe, în fundul iatacului7
, printre cizmele prinse în
hora primejdiei, pe jupâneasa Tecla îmbrățișându-și
coconașii. Dar ceasul era grabnic. Poruncile abia i se
îndepliniseră; Stoicea aruncase prin toată casa, din pod
și până în beciuri, ochi de vultur și porunci de mâna a
doua, când, întors în scară, văzu, prin fereastra de deasupra ușii, pe tătari
izvorând din zare în roiuri negre
și apropiindu-se ca umbra unui nor. Caii lor săriră
ogărește peste șanțurile înecate și iată-i pe dușmani,
hâzi și crunți, clocotind împrejurul casei. Din ferestrele cu zăbrele dese, de
sub strășini, din pridvoare,
coconii și argățimea împușcară în tătari. Boier Stoicea
se încredință că ușa slugărească, zdravăn întărită pe
dinăuntru și apărată aprig de șușanele8, nu putea să
fie străpunsă de dușmani; dar ușa boierească, peste
care se vărsa învelitoarea prispei, îngriji9 pe Stoicea.
Și într-adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră
pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina.
— Spurcații o să spargă ușa, cât e de groasă. Veniți,
feții mei, să scoatem scara și s-o întărim în ușă.
Boier Stoicea se repezi pe scară în jos; dar când fu
să ajungă pe treapta din urmă, din ușa de stejar, în care
răpăiau topoarele tătărești, îi suflă în față un vânt așa
de tare că-l azvârli înapoi și-l dădu în vine... Iar un glas
de cucuvaie și de luare în râs îi îngheță ficații:
— Bre, ce tărie de flăcău!... căci ce s-a izbit cu un
pumn de apă în ochi, îmi căzu ca un boboc de gâscă...
Stoicea se ridică în două picioare, răjghinate10 de trei
coți unul de altul, și holbă împrejuru-i niște ochi de
smuls din somn și de ieșit din minți...
— Unde sunt? Ce s-au făcut tătarii?
— Ce tătari, nepoate?
— Unde mă aflu eu?... Unde e casa mea? Unde sunt
slugile mele?
4 în sârg (loc. adv.) – iute, repede; îndată, imediat. 5 hangher (s.n., lit.
hanger) – pumnal mare, încovoiat. 6 chimir (s.n.) – brâu lat de piele prevăzut
cu buzunare. 7 iatac (s.n.) – (înv. și reg.) cameră mică de culcare, dormitor. 8
șușanea (s.f.) – (înv.) pușcă lungă. 9 a îngriji (vb.) – aici, a îngrijora. 10
răjghinat (adj., lit. răzghinat) – crăcănat.
Lectură L1
U4
118
Granițe între lumi
— Ce casă, ce slugi, nepoate?
— Unde e nevasta mea, Tecla, fata boierului Rovin,
copiii mei, moșia mea, averea mea?...
— Vino-ți în simțiri, nepoate Stoicea. Ești la moara lui
Călifar; ai venit din Alăutești ca să te procopsesc.
Stoicea ascultă gură-căscată și cu ochi de tâmp: apoi,
apucându-se cu mâinile de păr, își zgâţână capul ca pe
o tivgă1
din care ai vrea să scoți un gărgăune.
1 tivgă (s.f., lit. tigvă) – craniu, țeastă.
— Te-ai dezmeticit? Eu sunt moș Călifar, și tu Stoicea
din Alăutești; ai venit ca să te procopsesc. Ce zici...
te-am procopsit?
— Tecla mea! Copiii mei! Casa mea! Averea mea! Vai
de mine și de mine!
— Vezi bine, toate aistea-s procopseala pe care mi-ai
cerut-o. Ți-am făcut pe plac.
Stoicea sfredelea în pământ cu ochii. În sfârșit își
recunoscu ciomagul rezimat în scară, își simți obrajii
uzi și-și strânse mințile-i trântite de calul necuratului. În câteva clipite,
cât își aruncase în obraz un pumn
din apa fermecată, diavolul îl purtase în șea pe întinsul
unui vac2 de om; îl măturase în furtună, îl întâlnise cu
Tecla și cu boierul Rovin, îl însurase, îl îmbogățise, îl
boierise... și suflase în visul lui ca într-o beșică, nimicindu-l!
Stoicea se aplecă și-și luă ciomagul.
Batjocoritor, morarul se înțepenea pe stinghiile
podului ca o uriașă cucuvaie sură.
— Jivină drăcească, vreau să intru în iad legat
într-un tei3 cu tine!
— Ce pomană ți-ai face! Sunt trei sute de ani de când
port în oase o viață blestemată și sunt afurisit4 să nu
pot să mor decât omorât.
— Ține atunci!
Creierii vrăjitorului se sleiră pe pod. Stoicea se duse
pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu.
2 vac (s.n., lit. veac) – interval de timp de o sută de ani; secol. 3 tei (s.n)
– fibră din scoarță de tei, folosită la legat și la fabricat sfori,
frânghii, rogojini. 4 afurisit (adj.) – blestemat.
1 Completează, în caiet, cadranele de mai jos. Schimbă caietul cu colegul/colega
de bancă pentru a vă compara
răspunsurile.
Mi s-a părut surprinzător … . Textul mi-a provocat o stare de … .
Nu am înțeles din text … . Textul mi-a adus aminte de … .
2 Care dintre sugestiile cuprinse în cadrane ți s-a părut cel mai greu de
completat? Au existat dezacorduri între tine
și colegul/colega de bancă? Explică de ce.
3 Dificultatea lecturii poate proveni și din multitudinea termenilor populari și
regionali. Precizează varianta literară a următoarelor cuvinte din text,
transcrise în ordinea apariției lor: strașina, întunerecul, adicăte, arare,
zgâțână, gărgăune, rezimat, șea, beșică.
4 Dacă ai fi ilustrator de carte, ce imagine ți s-ar părea potrivită pentru
coperta unei cărți care să conțină Moara lui
Călifar? Descrie-o în câteva rânduri.
Lectură
Impresii după prima lectură
119
Explorare
Acțiunea
1 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Ordonați evenimentele
din lista de mai jos în succesiunea apariției lor în text.
a deșteptarea din vis, în pădure, sub o ploaie rece;
b deșteptarea din vis, în pădure, sub razele soarelui;
c deșteptarea din vis, la moară, lângă moșneag;
d împlinirea dorinței lui Stoicea: bogăție, căsătorie;
e întâlnirea cu moș Călifar;
f lupta cu tătarii;
g omorârea vrăjitorului;
h plecarea lui Stoicea spre moara lui Călifar;
i rătăcirea prin pădure în timpul furtunii;
j uciderea ursoaicei și salvarea domniței Tecla;
k scufundarea lui Stoicea în adâncurile lacului;
l spălatul cu apă din iaz.
2 Delimitează, din lista de la exercițiul precedent, evenimentele care se petrec
în fapt cu Stoicea și cele pe
care doar și le imaginează, sub vraja lui moș Călifar.
3 Menționează motivul pentru care Stoicea se decide să
plece de acasă.
4 Selectează din text un fragment care arată în ce constă, după flăcău,
„procopseala“.
5 Ce alt deznodământ ar fi putut avea povestirea?
Timpul și spațiul
1 Refaceți grupele alcătuite anterior. Desenați pe o coală
o hartă a locurilor unde se desfășoară evenimentele
din povestire. Prezentați lucrările în fața clasei.
2 Notează două trăsături neobișnuite atribuite apei din
iazul morii.
3 Drumul spre moară trece printr-o „pădure străveche“, fără poteci. Cu ce simbol
se poate asocia
pădurea? Întâmplările confirmă această asociere?
4 Numește figurile de stil cu ajutorul cărora este prezentată moara lui Călifar
în fragmentele date. Ce sugerează fiecare dintre acestea?
a „Moara sta, sub învelișul ei cu strașina de un stânjen,
ca un cap cu gânduri rele, sub o pălărie trasă peste
ochi.“;
b „Acest iaz, în care moara se privea de veacuri… “.
5 Nor de cuvinte. Care dintre adjectivele notate alăturat crezi că descriu cel
mai bine atmosfera de
la începutul povestirii?
Motivează-ți alegerea.
6 Selectează din primele două paragrafe cuvintele și
expresiile care sugerează timpul evocat de poveștile
bătrânilor satului și ale femeilor care torc în șezători.
7 Care este durata întâmplărilor:
a care se petrec „cu adevărat“;
b care au loc în planul visului?
Structura textului (fantasticul)
1 Ce elemente comune cu basmul apreciezi că există în
povestirea Moara lui Călifar? Ce aspecte sunt diferite?
2 În funcție de experiența ta de lectură, crezi că cititorul/ascultătorul unui
basm este mirat sau luat prin
surprindere de prezența elementelor ciudate în acest
text?
3 Ce sentimente ai încercat în raport cu textul lui Gala
Galaction? Poți alege din lista de mai jos.
• bucurie • frică • încordare • îngrijorare
• nesiguranță • satisfacție • teamă • uimire
Indică pasajele care te-au emoționat.
4 Precizează ce ființe fabuloase sunt amintite de-a lungul textului. În ce alte
opere artistice le-ai mai întâlnit?
5 În ce fel ar putea fi înțeles enunțul „Am văzut un film
fantastic“? Ce semne de punctuație ai putea folosi la
finalul acestuia, pentru a clarifica cele două sensuri?
bizară
calmă
înfricoșătoare
misterioasă
mohorâtă
neobișnuită
agreabilă
Lecţia 2. Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul)
Lectură Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul) L2
U4
120
Granițe între lumi
Aplicații
1 Satul Alăutești pare a se afla la marginea lumii civilizate, dincolo de care
se întinde un teritoriu necunoscut, plin de pericole, bântuit de forțele răului.
Indică
elementele specifice unui spațiu malefic din fragmentele care descriu moara și
iazul.
2 Explică în ce fel se produce, în narațiune, trecerea de
la planul realității cotidiene la planul ireal și invers. Te
poți referi la:
a cadrul spațial în care au loc aceste treceri;
b evenimentele în sine;
c tehnica folosită de narator pentru legarea secvențelor narative.
3 Pentru ambiguitate, naratorul suprapune două
desfășurări epice, bazate pe efectul visului de a
șterge granița dintre real și imaginar. Identifică-le.
4 De ce crezi că se întrerupe brusc visul lui Stoicea? Discută cu colegul/colega
de bancă despre posibila
cauză, apoi notați în caiete variantele găsite.
5 Alcătuiește, în caiet, o schemă similară celei alăturate,
care prezintă specificul textului narativ fantastic, înlocuind precizările din
coloanele orizontale cu momentele subiectului din povestirea Moara lui Călifar.
• Cadrul spațio-temporal este ancorat
în cotidian, dar apar indicii ale
neobișnuitului.
• Uneori, spațiul acțiunii este propice
manifestărilor fantasticului (locuri
nefaste).
Situația
inițială
• Eroul ia cunoștință de un avertisment
sau de o interdicție, de care nu ține
cont; le ia în râs ori încalcă involuntar
interdicția.
Intriga
• Eroul este antrenat într-o serie de
evenimente cu caracter fantastic. Desfășurarea
acțiunii
• Acțiunea ajunge într-un moment
de tensiune maximă.
• Eroul nu înțelege ce i se întâmplă
și e cuprins de frică sau de panică.
Punctul
culminant
Deznodământul • Se revine brusc la planul realității
cotidiene, dar evenimentele rămân
neexplicate pe de-a-ntregul.
Portofoliu
Trilogia Stăpânul inelelor (1954 – 1955) al cărei autor
este J.R.R. Tolkien și seria Harry Potter (1997 – 2007)
de J.K. Rowling aparțin fantasy-ului modern. Ținând
seama de întâmplările petrecute în acest gen de carte,
crezi că fantasy-ul se bazează mai curând pe miraculos, așadar este mai apropiat
de basm, sau se bazează
pe fantastic? Justifică-ți opinia într-un text de aproximativ 100 de cuvinte.
Lectură
Termenul fantastic provine din franțuzescul fantastique și din latinescul
phantasticus, care, la rândul lui, își are
originea în limba greacă, unde phantastikos însemna „imaginar“, „iluzoriu“.
Termenul semnifică, în literatură și în
alte arte (pictură, cinematografie etc.), un anumit gen de opere, în care
într-un cadru verosimil se petrec evenimente
ce nu se supun logicii obișnuite. Atât cititorul, cât și personajele au dubii,
ezită între a da evenimentelor o explicație
logică sau a le oferi o explicație supranaturală.
Acțiunea prozelor fantastice, spre deosebire de basme, se desfășoară într-o lume
similară cu a noastră, în care
apar, în mod surprinzător, fenomene imposibil de explicat. Evenimentele sunt
ancorate în realitatea cotidiană, dar
atmosfera este stranie și provoacă neliniștea, prin apariții și zgomote ciudate,
deplasări ale unor obiecte, dereglări ale timpului, comportamente ieșite din
comun etc.
Spațiile desfășurării acțiunii pot fi nefaste – pustietăți, cimitire, locuri
izolate, case abandonate etc.
Finalul acestor texte este neașteptat și ambiguu, nu se optează pentru nicio
explicație; poate fi nefericit, uneori
tragic (moartea personajelor).
Repere
121
Explorare
1 Completează, în caiet, tabelul de mai jos, notând personajele din povestire,
conform cerințelor.
Personaje individuale Personaje colective
în plan
„real“
în planul
visului
în plan
„real“
în planul
visului
2 Indică personajele principale ale textului. Ce fel de
personaje pot fi considerate celelalte?
3 Precizează cui îi aparține perspectiva asupra personajelor din secvențele de
mai jos.
Moș Călifar
a „Moșnegii din Alăutești își aminteau de înfățișarea-i sură, de
ochii lui ce iscodeau tăios din
stuful sprâncenilor“;
b „Morarul măcina numai pentru
stăpânu-său Nichipercea“;
c „barbă sivă, sprâncene de mușchi
uscat, nasul – cioc de cucuvaie“;
d „Moș Călifare, am auzit că ești un
vraci cum nu s-a dovedit…“.
Stoicea
a „Stejar în port, oțel în braț, isteț
cât vrei; însă copil din flori,
biet Stoicea: nici tu tată, nici tu
mamă, nici tu stare părintească.
[…] Și azi era voinicul Stoicea.“;
b „Părinți nu, rude nu, drag nu sunt
nimănui... În lumea întreagă,
sunt eu de capul meu... De altă
parte, slab de înger nu mă știu…“;
c „Și iată-l pe Stoicea: boierit de vodă, cinstit de o
lume întreagă, iubit de nevastă, norocos în copii,
norocos în roadele pământului, norocos în toate
celea, ca în poveste!“.
4 Indică mijloacele de caracterizare utilizate în fragmentele citate la
exercițiul 3.
5 Ce ai constatat privitor la înfățișarea lui moș
Călifar de-a lungul a sute de ani?
6 Care sunt secvențele din text în care cele două personaje interacționează?
Analizează ce gândesc, ce spun
și cum se comportă unul cu celălalt.
7 Numește câteva calități pe care le dovedește Stoicea
în viața pe care o primește ca „procopsire“. Justifică-le
cu exemple din text.
8 Ce personaj fantastic este amintit în text, pe lângă
personajele umane?
9 Identifică în careul de mai jos cele șapte denumiri sub
care apare diavolul în povestirea Moara lui Călifar. De
ce crezi că oamenii se feresc, în general, să-i pronunțe
numele?
V B O N R T S C B L F G Z
M S L A J N P D R I V T N
A U V I C L E A N U L R I
C R O B K N Y F I Q T O C
N D F A L M P R C H D U H
E L G X O N U M T P I Z I
C E S A T A N A L O A D P
U R T M G I Z R P E V T E
R A D U L P G S I X O D R
A K L V I R D O V M L V C
T E C X B G T U S A B R E
U C I G Ă - L C R U C E A
L A J T R O D E F L P I R
10 Ce a obținut Călifar, intrând în slujba diavolului?
Referă-te și la ultima lui replică.
11 Identifică pasajul în care Stoicea se convinge că nu
are nimic de pierdut dacă face o înțelegere cu moș
Călifar. Discutați în grupe de 4 – 5 elevi aspectele de
mai jos, apoi comparați concluziile la care ați ajuns.
a Personajul are sau nu argumente solide să pornească spre moară?
b Ce alte posibilități ar fi avut pentru a obține ce își
dorea?
12 Joc de rol. Avocatul personajelor. Propuneți o pereche de vorbitori. Alegeți
unul dintre cele două personaje principale. Pe baza argumentelor extrase din
text, „avocatul“ formulează o opinie favorabilă despre personaj, iar celălalt
elev îl contrazice. După 2 – 3
perechi de replici, elevii schimbă rolurile. Restul clasei notează eventualele
modificări de opinie interesante sau punctele de vedere nou apărute. Puteți
repeta exercițiul, cu alți interlocutori.
Lecția 3. Personajele
Lectură Personajele L3
U4
122
Granițe între lumi
13 Numeroase scrieri fantastice se caracterizează prin
prezența diavolului care încearcă să-i ispitească pe
oameni, oferindu-le bogăție, cunoaștere, dragoste,
fericire, nemurire, noroc, putere, renume, tinerețe,
statut social etc., dar prețul plătit este sufletul celui
care cedează acestei tentații, condamnat apoi la muncile iadului. Pentru că în
inima omului se dă o luptă
necontenită între bine și rău, uneori diavolul are câștig
de cauză. De exemplu, într-o legendă populară germană din secolul al XV-lea,
reluată de J.W. Goethe
în poemul dramatic Faust (1808), doctorul Faust,
un savant, își dă seama la sfârșitul vieții de fragilitatea cunoștințelor
obținute și regretă că și-a sacrificat tinerețea stând în laborator, printre
multe cărți
și experimente. Ademenit de diavolul Mefistofel,
Faust acceptă să-și vândă sufletul, pentru a obține în
schimb îndeplinirea tuturor dorințelor. Această temă
literară este denumită pactul faustic sau pactul cu
diavolul și este comună mai multor culturi.
Crezi că în Moara lui Călifar relația dintre personaje este
construită pe tema pactului cu diavolul sau Stoicea este
victima propriilor sentimente (dorința de a se îmbogăți
rapid și ușor, prin mijloace vrăjitorești, nesăbuința)?
Argumentează-ți punctul de vedere. Ary Scheffer (1795 – 1858), Faust în
atelierul său (~1840)
Lectură
Aplicații
Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Realizați, pe o foaie, o
schemă pentru fiecare personaj principal al povestirii
Moara lui Călifar de Gala Galaction.
Cum arată?
Ce își dorește?
Cum se comportă
cu celălalt
personaj?
Ce spun alte personaje
despre el? Dar naratorul?
Numele
personajului
Portofoliu
Pe baza schemei realizate în clasă la rubrica Aplicații,
redactează caracterizarea personajului Stoicea din
Moara lui Călifar de Gala Galaction, în minimum
150 de cuvinte. În compunerea ta, vei avea în vedere:
• să evidențiezi trăsăturile personajului și să le ilustrezi cu exemple
adecvate, selectate din text;
• să numești două mijloace de caracterizare a personajului ales;
• să ai un conținut adecvat cerinței;
• să respecți limitele de spațiu indicate;
• să respecți normele ortografice și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la
așezarea în pagină și la felul cum scrii.
Personajele dintr-o proză fantastică pot fi plasate uneori în opoziție, ele
fiind:
• un protagonist care intră în contact cu supranaturalul;
• un antagonist care îl ispitește pentru a-i face rău.
Personajele din povestirea Moara lui Călifar reprezintă aceste două ipostaze:
Stoicea este flăcăul orfan, sărac,
ademenit de gândul îmbogățirii, iar Călifar este vrăjitorul care le oferă
tinerilor nesăbuiți iluzia că le-ar putea împlini
orice dorință.
Evenimentele care nu pot fi înțelese apelând la legile lumii obișnuite sunt cele
legate de visul lui Stoicea. Atât
personajul, cât și cititorul ezită între două explicații posibile: fie morarul
i-a oferit cu adevărat o altă viață, lungă și
fericită, pe care a întrerupt-o brusc, fie flăcăul, obosit de drum, a avut un
moment de amăgire a simțurilor.
Repere
123
Interpretare
1 Vocea colectivă pe care o preia naratorul în prima
parte a textului este atribuită nu numai moșnegilor
din Alăutești, ci și „torcătoarelor“ care spun povești în
șezători. Ce crezi că simbolizează aceste femei? Alege
dintre variantele de mai jos.
• înțelepciunea • experiența • tradiția • destinul
Cele trei moire, tapiserie flamandă (~ 1520),
Victoria and Albert Museum, Londra
2 Moirele, la vechii greci, pe nume Clotos, Lachesis și
Atropos, erau divinități care călăuzeau destinele oamenilor. Se mai numesc și
torcătoare pentru că una torcea, alta depăna, iar ultima tăia firul vieții unui
muritor.
Identifică, în imaginile date, care dintre moire toarce,
care deapănă și care taie firul vieții unui muritor.
John Melhuish Strudwick (1849 – 1937), Firul de aur (1885)
3 Care este, în opinia ta, motivul pentru care naratorul
preia punctul de vedere al colectivității? Discută cu
colegii, alegând dintre variantele următoare pe cea pe
care o consideri potrivită:
• naratorul vrea să stârnească interesul cititorilor
pentru întâmplările ulterioare, pregătind atmosfera;
• naratorul dorește să ofere un pretext credibil pentru plecarea lui Stoicea din
sat;
• naratorul devine și el o voce a comunității și a
tradiției creștine, dorind să demonstreze, prin
întâmplarea lui Stoicea, efectul negativ al asocierii
cu diavolul.
4 Citește fragmentul de mai jos, extras din Noul Testament, apoi identifică în
textul povestirii referința
biblică.
„1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie
ispitit de către diavolul. […]
8. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt și
I-a arătat toate împărățiile lumii și slava lor.
9. Și I-a zis Lui: Acestea toate Ți le voi da Ție, dacă vei
cădea înaintea mea și Te vei închina mie.
10. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, căci scris este:
«Domnului Dumnezeului tău să te închini și Lui singur
să-I slujești.»“
Biblia, Evanghelia după Matei, 4, 1-10, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Aleksandr Ivanov (1806 – 1858),
Ispitirea lui Hristos, Galeriile Tretiakov, Moscova
5 Consideri că moș Călifar și-a ținut sau nu făgăduiala
de a-l înavuți pe flăcău? Justifică-ți părerea.
6 Finalul povestirii suportă mai multe interpretări, fapt
specific prozei fantastice. Discutați în grupe de câte
4 – 6 elevi și argumentați variantele preferate (sau
propuneți altele), apoi prezentați concluziile voastre.
Semnificațiile textului
Lecția 4. Semnificațiile textului
Lectură L4
U4
124
Granițe între lumi
• Uciderea morarului poate fi:
a o eliberare (nu doar așteptată, ci și provocată de
moșneag) din blestemul sutelor de ani de slujire
a diavolului;
b o pedeapsă din partea flăcăului furios, care a primit numai iluzia îmbogățirii
și care crede că astfel
înlătură din lume răul;
c o capcană în care cade Stoicea, pregătită de diavol pentru a-și rândui alt
slujitor la moară.
• Gestul lui Stoicea, care „se duse pe zăgaz și, cu
capul înainte, spintecă adâncul străveziu“ ar putea
însemna că:
a Stoicea se sinucide, înțelegând că a comis o
crimă și temându-se că puterea blestemului îl
poate subjuga și pe el;
b Stoicea îi ia locul lui Călifar, intrând în slujba diavolului, fiindcă moara
avea nevoie de un alt vrăjitor care să atragă sufletele celor dornici de
bogății lumești;
c flăcăul speră încă să găsească o comoară în
adâncurile lacului vrăjit.
7 Gala Galaction spunea că la baza Morii lui Călifar se
află o poveste balcanică pe care el a auzit-o, copil
fiind, de la tatăl său. Ce anume crezi că l-a impresionat pe copilul de
odinioară?
8 Are povestirea un mesaj moral? Dacă vei considera că
are, formulează-l într-un enunț.
9 Discută cu colegul/colega de bancă despre ce l-ar
putea ispiti pe un om din zilele noastre.
Provocări
Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Alcătuiți planul simplu de idei al unui text
narativ pe o temă fantastică. Puteți să vă
inspirați din ideile care se află în portalurile ilustrate.
demon
moartea
stafie
strigoi
umbră
vampir
comoara
necurată
deochiul
dilatarea/oprirea
timpului
îmbătrânirea
bruscă
secretul interzis
visul prevestitor
cuvânt
magic
elixir
oglindă
semn
magic
talisman
Portofoliu
1 Scrie un text narativ de minimum 150 de cuvinte în care să dezvolți planul
simplu de idei conceput la rubrica Provocări, în cadrul grupei tale. Compară apoi compunerea ta cu cele ale colegilor
din grupă și discutați împreună
diferențele apărute.
2 Povestitorul Jean-Louis Le Craver făcea următoarea diferență între fantastic
și miraculos:
Sună la ușă. Deschideți. Un om cu cap de cal pășește înăuntru.
Dacă leșinați, este vorba despre fantastic.
Dacă îl întrebați „Ceai sau cafea?“, este vorba despre miraculos.
Compune o posibilă continuare la anecdota lui Jean-Louis Le Craver, un text de
aproximativ 100 de cuvinte, alegând
una dintre cele două variante oferite mai sus.
Lectură
125
Lecţia 5. Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia
Lectură Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia
Text de bază
1 Citește fragmentele date din Moara lui Călifar și extrage informații despre
această pădure imaginară: ce specii de
arbori, plante și animale trăiesc acolo, care este aspectul general al pădurii,
ce vechime au copacii etc.
„Prin pădure nu erau poteci. Stoicea
mergea pe de-a-ntregul. Pe unde
agurizarii înfrăţeau prea strâns și-l
încurcau, Stoicea scotea cuţitul.“
„După multă și anevoioasă cale,
Stoicea ieși într-un luminiș, în mijlocul
cărui un stejar lăsa braţe noduroase și
bătrâne peste un norod de dediţei.“
Pădurea
din Alăutești
„De la o vreme băgă de seamă că,
împreună cu el și tot devale, mergeau
de zor, furișându-se de după stufuri,
droaie de jigănii cu patru picioare:
cerbi, căprioare, vulpi, ba chiar și lupi.
[...] Ereţii* fugeau și ei.“
* erete (s.m.) – pasăre răpitoare de zi.
„Dar Stoicea nu-și mai găsi urmele
în pădure și se rătăci. Cu cât da să se
îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult
prin niște curpeni* încâlciţi, prin niște
viroage** în care putrezeau copaci
trăsniţi și printre niște gropniţe din
care ieșeau, cum ies coastele din stârv,
rădăcini nălbite și întoarse.“
* curpen (s.m.) – mlădiță lungă și subțire a
viței-de-vie sau a altei plante agățătoare, care
se încolăcește sau se agață de alte plante.
** viroagă (s.f.) – vale mică, râpoasă.
2 Ai văzut vreodată o pădure seculară, în realitate sau în fotografii? Dacă da,
spune ce impresie ți-a lăsat; dacă
nu, caută imagini pe internet și apoi explică prin ce se aseamănă cu pădurea
descrisă de Gala Galaction.
3 Privește captura de ecran de mai jos, reprezentând pagina dedicată Codrului
secular Runc de pe Wikipedia, enciclopedia liberă, accesată la data de 6 septembrie 2018, și citește informațiile.
L5
Pentru început
U4
126
Granițe între lumi
Explorare
1 Care sunt aspectele importante discutate în text?
Explică în ce fel le-ai identificat.
2 Precizează câte un motiv pentru care crezi că ar accesa
această pagină: a un elev de vârsta ta; b un turist;
c un pădurar; d un fotograf profesionist.
3 Cuvintele și grupurile de cuvinte evidențiate cu albastru se numesc
hiperlinkuri. Explică ce rol au acestea,
folosindu-ți experiența de lucru pe internet.
4 Precizează ce reprezintă ultima secțiune, situată în
josul paginii și intitulată Note.
5 Din ce categorie de texte face parte pagina Codrul
secular Runc? Alege dintre variantele următoare și
justifică-ți răspunsul: • literar/nonliterar; • continuu/discontinuu/multimodal.
6 Articolul de pe Wikipedia este nesemnat. Cine ar fi
putut posta acest articol?
Aplicații
1 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, enunțurile
lacunare de mai jos:
a Codrul secular Runc este situat în județul … , pe teritoriul administrativ al
comunei … .
b Suprafața lui este de … .
c Granița dintre județele Neamț și Bacău se află pe …
codrului Runc.
d În vecinătate, se află mănăstirile … și … .
e Cel mai apropiat oraș este … .
f Rezervația a fost înființată în anul … .
g Specia protejată este … .
h Vârsta unor arbori poate fi de … de ani.
2 Explică relația dintre mesajul verbal și elementele componente ale paginii de
internet:
bară de meniu (lista de comenzi pe care
programul le poate executa)
fotografii hartă
3 Crezi că informațiile de pe Wikipedia despre codrul
secular Runc sunt complete? Dacă ai dori să știi și alte
amănunte despre acest codru secular, unde ai căuta?
4 Privește, în pagina alăturată, extrasul din lucrarea
enciclopedică Hai să descoperim Patrimoniul UNESCO
din România, coordonată de Adriana Scripcariu (Școala
Agatonia, Piscu, 2017).
Lectură
Enciclopedia este o lucrare de referință care conține informații sistematizate
și detaliate din toate ramurile
cunoașterii (enciclopedie universală/generală) sau dintr-un singur domeniu
(enciclopedii de artă, istorice, mitologice, științifice, tehnice etc.). Din
cauza cantității enorme a informațiilor, enciclopediile generale cuprind, de
regulă,
mai multe volume, organizate alfabetic sau tematic. Enciclopedia poate exista în
format tipărit pe hârtie sau digital.
Textul enciclopedic este, de regulă, multimodal: în enciclopediile tipărite,
explicațiile sunt însoțite de imagini
(fotografii, desene, hărți etc.). În cazul enciclopediilor on-line sau în format
electronic, informațiile provin din chiar
mai multe moduri de expresie: lingvistic (textul explicativ), vizual și auditiv
(animații, fragmente muzicale sau
cinematografice etc.), uneori gestual, utilizatorii putând interacționa cu
anumite interfețe (înregistrări accesibile
printr-un cod QR, hărți interactive) și accesa hiperlinkuri către alte
documente, cu mai multe informații.
Un articol enciclopedic cuprinde, ca orice text științific, trimiteri
bibliografice la lucrările utilizate.
Wikipedia este o enciclopedie on-line, creată în 2001, care cuprinde peste un
milion de articole pe subiecte
variate, în foarte multe limbi. Oricine poate contribui la crearea și/sau
modificarea informațiilor de pe acest
site, de aceea, câteodată, pot exista erori, iar informațiile trebuie mereu
verificate și din alte surse.
Repere
Impresii după prima lectură
1 Lectura paginii ți s-a părut dificilă sau nu? În cazul unui răspuns afirmativ,
explică dacă dificultatea se referă la
informații în sine, la termenii utilizați sau la urmărirea relației dintre text
și imagini.
2 Când descoperi un subiect care te interesează, cum procedezi pentru a afla mai
multe informații despre el?
127
Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia
• Ce informații noi sau diferite de ceea
ce știai ai aflat din aceste articole?
• Menționează din ce tip de enciclopedie face parte textul:
a generală;
b tematică.
• Precizează cărui tip de receptor îi
este adresat textul:
a unui cititor de vârsta ta;
b unui cititor adult.
Motivează-ți răspunsul.
• Ce poți vedea dacă accesezi codul QR?
• Explică relația dintre textele care
însoțesc: a fotografiile; b desenele.
5 Care este, după tine, motivul succesului pe piață al enciclopediilor, în
lumea de azi? Poți alege dintre variantele de mai jos.
a curiozitatea publicului, stimulată
de abundența de informații care îi
parvin prin intermediul presei și al
internetului;
b dorința de a rămâne informat într-o
lume în continuă schimbare;
c accesibilitatea informațiilor;
d simpla dorință de a cumpăra o
lucrare impozantă, care înfrumusețează biblioteca.
Portofoliu
Miniproiect transdisciplinar. Lucrați în grupe de câte
4 – 6 elevi. Scrieți un articol de tip enciclopedic pentru
site-ul școlii despre un personaj mitologic românesc
care ar locui într-o pădure seculară (iele, Muma-Pădurii,
un pricolici, un uriaș, un vasilisc, o zână etc.). Pentru
aceasta, este important:
• să respectați caracteristicile unui text enciclopedic;
• să culegeți informații din diferite surse;
• să citați informațiile conform regulilor oferite alăturat;
• să adaptați informațiile la vârsta cititorilor posibili,
reformulând, adăugând o imagine sau, dacă este
posibil, folosind un link la alt site, pentru definiție;
• să redactați informațiile concis și corect;
• să pregătiți postarea on-line la orele de TIC;
• să publicați articolele pe site-ul școlii.
Regulile citării în notele de subsol
• carte: Prenume Nume autor, Titlul cărții (traducere
de …), loc, editură, an, p. sau pp.;
• volum colectiv: Prenume Nume autor (ed. sau
coord.), Titlul cărții, loc, editură, an, p. sau pp.;
• capitol în volum colectiv: Prenume Nume autor(i),
„Titlul capitolului sau articolului“, în Titlul cărții, Prenume Nume (ed. sau
coord.), loc, editură, an, pp.;
• articol de revistă: Prenume Nume autor, „Titlul articolului“, Numele revistei,
volum, nr., an, http://adresadeinternet, p. sau pp. (accesat la data ...).
Lectură
Autoevaluare (L1 – L5)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
L5
U4
128
Granițe între lumi
Lecţia 6. Noi pagini – alte idei
[Seara, își face apariția Fecioara Maria, sub chipul unei
femei obișnuite, pe care Therapion nu o cunoaște. La întrebarea ei, călugărul îi
spune că așteaptă moartea nimfelor,
pentru ca apoi să domnească în ținut pacea lui Dumnezeu.]
— Cine îți spune că în pacea Domnului nu sunt
cuprinse și nimfele, ca și căprioarele, ca și turmele de
capre? răspunse femeia. Oare nu știi că, la început, pe
când făcea lumea, Dumnezeu a uitat să dea aripi unor
îngeri, care astfel au căzut pe pământ și s-au statornicit
prin păduri, ca neam al nimfelor? Iar alții s-au așezat
pe un munte, unde au devenit zeii olimpieni.
[...] Femeia își puse mâna pe umărul lui și îi vorbi
cu gravitate:
— Călugăre, lasă-mă să intru în peștera aceasta.
Peșterile îmi sunt dragi și-mi este milă de aceia care
caută în ele adăpost. Într-o peșteră l-am născut pe fiul
meu și tot într-o peșteră l-am încredințat fără teamă
morții, ca să se nască pentru a doua oară, înviind.
Pustnicul se dădu la o parte, s-o lase să treacă. […]
În întuneric se auziră vaiete mai ascuțite, piuituri
și ceva ca un foșnet de aripi. Femeia vorbea cu nimfele
într-o limbă necunoscută, poate aceea a păsărilor sau
a îngerilor. În scurtă vreme ea se ivi din nou alături de
călugăr, care nu contenise să înalțe rugăciuni.
— Privește, călugăre, și ascultă.
De sub veșmântul ei ieșeau nenumărate sunete,
mărunte, țipătoare. Îl desfăcu, iar călugărul Therapion
văzu că ducea în cutele hainei sale sute de tinere rândunele. Ea își deschise
larg brațele, ca pentru rugăciune,
lăsând păsările să-și ia zborul. Apoi spuse, iar glasul
ei era limpede ca un sunet de harfă:
— Mergeți, copiii mei.
Rândunelele, libere, au zburat în cerul serii, înscriind pe el, cu ciocul și cu
aripile, semne de neînțeles.
Bătrânul călugăr și femeia le-au urmărit o vreme cu
ochii, apoi aceasta îi spuse sihastrului:
— Se vor întoarce în fiecare an, iar tu o să le dai adăpost în paraclis. Rămâi
cu bine, vrednice Therapion.
Lectură
[Călugărul Therapion sosește în Grecia, la începuturile
creștinismului, hotărât să destrame credința oamenilor în
vechile zeități. Supărat că oamenii, deși cred în Isus, venerează deopotrivă și
nimfele1, Therapion declanșează un adevărat război: taie platanul zânelor, dă
foc câte unui măslin
bătrân și peste tot înfige cruci în pământ. Nimfele caută adăpost într-o vale
pustie, cu câțiva pini și o grotă unde obișnuiau
să se adăpostească de furtuni. Therapion îi mobilizează pe
oamenii din sat să construiască în fața grotei o capelă, pentru
a zidi zânele în peșteră.]
Se bucura la gândul că înainte să răsară luna nouă
plânsetele vor înceta și că nimfele, răpuse de foame,
nu vor mai fi decât o necurată amintire. Se ruga să vină
cât mai repede clipa, pentru că, fără voia lui, i se făcuse
milă și era înciudat de slăbiciunea asta rușinoasă.
1 nimfă (s.f.) – (în mitologia greacă) fiecare dintre divinitățile apelor, ale
pădurilor, ale crângurilor și ale munților, considerate fiice ale lui
Zeus.
Sandro Botticelli (1445 – 1510), Cele trei grații,
detaliu din tabloul Primăvara (1482)
Text auxiliar
Mulți scriitori explorează, în operele lor, fața văzută și nevăzută a lumii,
căutând să descifreze inexplicabilul care
apare uneori în manifestările naturii și ale oamenilor. Plăcerea de a închipui
întâmplări neobișnuite, cu personaje
misterioase și forțe necunoscute provine, poate, din convingerea oamenilor că
există un sens ascuns al existenței,
dincolo de realitatea banală.
În cele ce urmează, vei descoperi un text al scriitoarei franceze Marguerite
Yourcenar, Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor, apărut în volumul Povestiri orientale (1938), care vorbește despre cum
se pot armoniza învățăturile creștine
cu credințele păgâne în ființe fantastice.
Citește fragmentele de mai jos, completând un jurnal cu dublă intrare, în care
să îți notezi gândurile și impresiile. Transcrie în prima coloană pasajele care
ți-au atras atenția și explică în a doua coloană ce te-a impresionat în
pasajul selectat.
129
Noi pagini – alte idei
[...] Călugărul Therapion a coborât în sat, iar a doua
zi, când s-a întors să slujească liturghia, a găsit peștera
nimfelor plină de cuiburi de rândunele. Au revenit apoi
în fiecare an; intrau și ieșeau din biserică, harnice
să-și hrănească puii ori să-și întărească sălașurile
de lut. Therapion se oprea adesea din rugăciune ca
să se uite, cu duioșie, la jocurile și iubirile lor, prin
care prihana1 nimfelor se mântuia în neprihănirea
rândunelelor.
Traducere din limba franceză de Petru Creția
1 prihană (s.f.) – (rar) faptă care încalcă morala, vină morală; păcat.
Discutarea textului
1 Schimbă jurnalul tău cu jurnalul colegului/colegei de bancă și discutați
impresiile voastre de lectură.
2 Lucrați în grupe de câte șase elevi. Aruncați un zar și răspundeți la
întrebarea asociată cu punctele de pe fața acestuia.
Unde se petrece întâmplarea?
În ce epocă sunt plasate evenimentele?
Cine este personajul principal al povestirii?
Cărei categorii de personaje îi aparțin nimfele?
Cine relatează întâmplarea?
Ce etape ale acțiunii recunoști în fragment?
3 Indică motivul pentru care călugărul Therapion este atât de pornit împotriva
nimfelor.
4 Selectează fragmentul în care Sfânta Fecioară explică apariția nimfelor pe
pământ.
5 Cu ce personaje din mitologia românească pot fi asemănate nimfele?
6 Motivează, pe baza textului, rostul miracolului pe care-l face Maria.
7 Lucrați în perechi. Decideți dacă Therapion este personaj pozitiv sau negativ,
luând ca reper variantele date.
a Călugărul este orbit de credința sa și de rolul pe care și l-a asumat: să
curețe pământul de creaturile vechii mitologii. Nu arată îndurare nimfelor, își
reprimă mila, iar modul în care vrea să le distrugă este crud.
b Călugărul crede sincer că misiunea lui este salvarea sufletelor credincioșilor
și nu dorește ca nimfele să le pună
în pericol mântuirea, toate acțiunile lui având acest scop înalt.
c Călugărul înțelege din cuvintele Mariei că toate creaturile îi aparțin lui
Dumnezeu și devine protector al rândunelelor.
8 Precizează două caracteristici ale fragmentului care permit încadrarea lui în
categoria legendelor mitologice.
Portofoliu
Citește o legendă românească despre originea rândunelelor și scrie un rezumat al
acesteia.
Biblioteci deschise
Cărțile următoare îți propun continuarea călătoriei prin lumi imaginare, în care
fantezia nu are limite.
Cronicile din Narnia
de C.S. Lewis relatează,
în cele șapte volume ale
seriei, aventurile unor copii
care joacă un rol important
în conducerea regatului
fictiv al Narniei, unde
animalele vorbesc,
iar magia este
un fapt obișnuit.
Din enciclopedia Îngeri,
zmei și joimărițe de
Carmen Mihalache, Ana
Pascu, Cosmin Manolache
și Ciprian Voicilă vei afla
informații despre feluritele
făpturi ale mitologiei
românești, despre
datini, superstiții,
plante sau animale
cu însușiri speciale.
Lectură L6
U4
130
Granițe între lumi
Lecția 7. Elemente de mitologie românească:
Baba-Dochia și tradiția mărțișorului
1 Explică modul în care crezi că s-a format cuvântul mărțișor. Verifică apoi în
DEX dacă ipoteza ta s-a confirmat.
2 Ai primit sau ai oferit vreodată un mărțișor? Când? Ce semnifică pentru tine
acest obiect și gestul de a-l dărui?
Explorare
1 Citește fragmentul următor, extras și adaptat din
lucrarea Calendarul țăranului român. Zile și mituri de
Ion Ghinoiu, apoi notează în caiet răspunsurile la
întrebările de mai jos.
„Prima lună a calendarului roman, cu începutul de
an la 1 martie, este dedicată lui Mars, zeul războiului.
Mărțișorul este funia care adună și împletește
cele 365 de zile într-un șnur bicolor, simbolizând
iarna și vara, făcut cadou la 1 martie, străvechi început de an agrar. El este
un calendar simbolic
confecționat din două fire colorate în alb și roșu, la
care s-a adăugat apoi un obiect artizanal. La începutul secolului al XX-lea
mărțișorul se făcea cadou
copiilor, fete și băieți, în dimineața zilei de 1 martie,
înainte de răsăritul soarelui. Șnurul mărțișorului, de
care se agăța o monedă de argint sau de aur, se purta
legat la mână, uneori era prins în piept sau la gât
până la o anumită sărbătoare a primăverii (Mucenici,
Florii, Paște, Arminden) sau până la înflorirea unor
arbuști și pomi fructiferi (măceș, porumbar, trandafir, păducel, cireș etc.),
când se agăța pe ramurile înflorite. Cei care primeau mărțișorul credeau că nu
vor
fi pârliți de soare în timpul verii, că vor fi sănătoși și
frumoși ca florile, plăcuți, drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și
de deochi1.
1 deochi (s.n.) – stare de rău fizic sau boală provocată de puterea
(magică) a unei priviri răutăcioase, invidioase.
a Cine primea mărțișoare, la începutul secolului al
XX-lea?
b Când era oferit acest cadou?
c Câtă vreme trebuia purtat mărțișorul?
d Ce rol avea acest obiect?
e Ce simbolizează culorile șnurului? Ar mai putea avea
și alte semnificații?
f Care este legătura dintre mărțișor și Baba-Dochia?
g Cu cine este asemănată Baba-Dochia? De ce?
2 Prezintă obiceiurile legate de mărțișor păstrate în
zona în care locuiești.
Interculturalitate
Pentru început
După informații etnografice2 mai vechi, mărțișorul
se confecționa din două fire răsucite de lână colorată,
albă și neagră, și se făcea cadou în ziua din luna martie când apărea pe cer
Luna Nouă3. Aromânii4 puneau
mărțișorul în ajunul zilei de 1 martie, adică în seara
zilei de 28 sau 29 februarie. Obiceiul mărțișorului
este inseparabil de tradiția Dochiei, o bătrână urâcioasă care, înșelată de
vremea bună de la începutul lunii martie, pornește spre pășunile montane cu
turma de oi sau de capre. Poartă nouă sau douăsprezece cojoace (număr egal cu
lunile anului), scoțând
câte unul pe zi din cauza ploii care le îngreuna. În
ziua a noua sau a douăsprezecea, rămasă doar în ie,
este surprinsă de un ger năprasnic și îngheață, împreună cu turma ei. Firul
mărțișorului ar fi fost tors de
Baba-Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Firul sau
ața toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat:
Ursitoarele torc firul vieții omului la naștere, Dochia
toarce firul anului la început de primăvară. Obiceiul a
fost atestat în toate teritoriile locuite de românii nord
și sud-dunăreni.“
2 etnografic (adj.) – care aparține etnografiei, știință ce se ocupă cu studiul
culturii materiale și spirituale a unui popor (obiecte create,
datini, credințe, stil de viață etc.). 3 Luna Nouă – momentul apariției pe cer a
primei seceri lunare vizibile;
crai-nou. 4 aromân (s.m.) – persoană care face parte dintr-o ramură a poporului
român; care vorbește dialectul aromân; care trăiește în sudul
Peninsulei Balcanice (prin Epir și Macedonia).
131
Elemente de mitologie românească
Aplicații
1 Mărțișorul este astăzi și un obiect-bijuterie. Cu ce
simboluri îl asociezi?
2 Identifică sărbătorile amintite în text și precizează,
pentru fiecare, dacă este o sărbătoare cu dată fixă sau
cu dată mobilă.
3 Ce asemănare există între ursitoare și Baba-Dochia?
4 În care altă credință populară se reflectă faptul că
Baba-Dochia a avut nouă sau douăsprezece cojoace?
5 Mărțișorul este o sărbătoare importantă și în Republica
Moldova, unde Banca Națională a pus în circulație,
începând cu 2015, o monedă comemorativă din argint
pe care este imprimată imaginea unui mărțișor. Analizează imaginile date, apoi
precizează: • Ce inscripții
sunt gravate pe fețele monedei? • Cum explici
prezența fulgilor de zăpadă și a soarelui?
Aversul
monedei
Reversul
monedei
6 Obiceiul mărțișorului există și la alte popoare din jurul
nostru: albanezi, bulgari, greci, macedoneni, sârbi și
unguri. Citește informațiile din tabel și stabilește ce
este comun mărțișoarelor din spațiul est-european.
Albanezi Bulgari Greci Macedoneni
Verore este confecționat din
bumbac, mătase sau lână,
șnurul fiind, de regulă, bicolor
(alb-roșu). Este purtat de
tineri necăsătoriți (femei și
bărbați, creștini și musulmani
deopotrivă). Se pune în 14
martie (sărbătoare națională,
Ziua Verii). La sfârșitul zilei,
șnurul se agață de ramurile
copacilor sau de tufișuri,
pentru ca păsările să-l
folosească la clădirea
cuibului.
Martenița, în formă de șnur cu
păpuși (alb – băiatul, roșu – fata),
este împletit de cea mai bătrână
femeie din casă. Se prinde la
mână, unde se păstrează până
când este văzută prima pasăre,
apoi se pune sub o piatră. Dacă
ulterior acolo sunt furnici sau
gândaci, este semn bun. Martenița
se poate atârna de ramurile unui
copac înflorit sau de un trandafir.
Baba Marta vine în casele
oamenilor care nu poartă mărțișor
și aduce spiritele rele.
Mărțișoarele sunt bicolore
(alb-roșu; alb-albastru;
roșu-auriu), tricolore
(alb-roșu-albastru) ori
monocrome (fir roșu, panglică
roșie). Cu o seară înainte de
1 martie, firul este lăsat în lumina
lunii sau a stelelor, pentru a se
încărca magic.
În unele insule, se poartă inele
sau mărgele, în loc de mărțișoare.
Mărțișoarele puteau împodobi,
de asemenea, ferestrele sau ușile
casei, pentru a feri de deochi.
Martinca, făcut din
lână, in sau mătase,
este bicolor (alb-roșu;
alb-negru) sau tricolor
(alb-roșu-negru) și se
poartă în ultima seară a
lunii februarie. În prezent
se întâlnesc și mărțișoare
cu figuri antropomorfe.
În anumite sate,
mărțișorul se arunca pe
o apă curgătoare, pentru
ca răul să plece odată
cu apa.
Portofoliu
1 Documentează-te despre tradiția mărțișorului în altă cultură decât cele din
tabelul de mai sus și scrie o scurtă prezentare, la care poți adăuga imagini.
2 Prezintă, într-o pagină, o altă variantă a legendei despre Baba-Dochia.
Întreabă-ți familia și cunoscuții sau
caută într-o enciclopedie ori pe internet.
Interculturalitate
Elemente de mitologie românească se regăsesc în credințele, datinile,
superstițiile, basmele și legendele create de popor. Mitologia noastră conține
nenumărate ființe fabuloase, care protejează sau amenință omul și, în
consecință, trebuie respectate, îmbunate sau ocolite și care au sărbătorile lor
specifice. Aceste făpturi, provenind
dintr-un amestec de credințe păgâne și creștine, reprezintă:
• personificări ale timpului (Baba-Dochia, lunile anului), ale forțelor naturii
(Muma-Pădurii, Moș Crivăț, uriașii,
Vântul-Turbat), ale înțelepciunii (ursitoarele, solomonarii), ale sorții
(Norocul, Piaza-Rea);
• duhuri curate și necurate (ielele, îngerii, sfinții, strigoii, zburătorul,
zânele);
• personaje de basm (Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne, Statu-Palmă-Barbă-Cot);
• plante miraculoase (alunul, busuiocul, iarba-fiarelor, mătrăguna) și animale
năzdrăvane (ariciul, boul, lupul).
În cultura veche, mărțișorul nu este un simplu obiect artizanal, ci un obiect
încărcat de semnificații. Mărțișorul
protejează ființa care îl poartă, într-un moment sensibil: începutul anului
agrar. Baba-Dochia reprezintă timpul
vechi, care trebuie să moară simbolic, pentru a se putea reînnoi.
L7
Repere
U4
132
Granițe între lumi
Lecția 8. Structura textului narativ oral
1 Ai avut, atunci când erai mic/mică, un prieten imaginar? Prezintă-l, pe scurt:
cum se numea, cum arăta,
ce-i plăcea, ce nu-i plăcea, cum vă petreceați timpul.
2 Ai trăit vreodată o întâmplare stranie, care să-ți provoace fiori?
Povestește-o succint, precizând cum
te-ai simțit, dacă ai învățat ceva din acea întâmplare.
Explorare
1 Privește imaginea alăturată, apoi descrie-o, menționând
ce face fetița, unde se află, ce i se întâmplă, cine o
amenință, ce deduci din postura războinică a ursulețului, care este atmosfera
generală.
2 Ce crezi că este real și ce este imaginar în scena înfățișată? Cum alege
fotograful să redea visul fetei?
Justifică-ți părerea.
3 Imaginează-ți că ești persoana din fotografie. Povestește-le părinților, pe
scurt, întâmplarea respectivă,
menționând:
a locul și timpul acțiunii;
b participanții;
c succesiunea de evenimente;
d deznodământul;
e o posibilă semnificație a întâmplării.
Aplicații
Lucrați în perechi. Propuneți 2 – 3 situații narative care să ilustreze tema
granițelor dintre lumi (un vis ciudat, o
coincidență bizară etc.), apoi distribuiți-vă rolurile astfel: în calitate de
vorbitor, relatează-i colegului/colegei de
bancă o întâmplare inspirată de una dintre situațiile propuse, la persoana I sau
la persoana a III-a; în calitate de
ascultător, evaluează narațiunea orală pe care o asculți conform criteriilor de
mai jos. Schimbați apoi rolurile.
CRITERII
Narațiunea cuprinde detalii despre persoane, despre locul și timpul acțiunii.
Discursul prezintă o succesiune de acțiuni care au un deznodământ.
Naratorul folosește persoana I sau persoana a III-a și subliniază semnificația
întâmplării.
Comunicarea este expresivă și suscită interesul ascultătorului.
Comunicare orală
Narațiunea orală reprezintă una dintre cele mai frecvente modalități de
comunicare folosite în interacțiunea socială. Deși divers ca formă, textul
narativ oral are câteva elemente de bază, care rămân neschimbate:
• prezentarea împrejurărilor acțiunii servește la a oferi informații
ascultătorului despre persoana implicată, locul,
timpul și situația relatată („Cine? Când? Unde? Ce a făcut?“);
• desfășurarea întâmplărilor cuprinde evenimentul/seria de evenimente povestite
(„Apoi ce s-a întâmplat?“);
• deznodământul întâmplării relatate („Cum s-a terminat?“);
• evaluarea exprimă atitudinea, implicită sau explicită, a povestitorului față
de situația narată, semnificația pe
care o atribuie întâmplării („Ce semnificație are această întâmplare?“). Fiind
bazate pe experiența personală,
narațiunile orale sunt povestite, în general, pentru a da un sens întâmplărilor
trăite, nu pentru a relata o succesiune de acțiuni.
Uneori, povestitorul folosește anumite modalități pentru a întoarce perspectiva
în prezent: „Cam așa a fost.“,
„Atât.“, „Asta e tot.“
Pentru început
Repere
133
Comunicare orală Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral
Explorare
1 Privește ilustrația alăturată și citește conținutul bulelor de dialog.
2 Observă cu atenție cele două replici. În ce constă
asemănarea dintre replica lui Harry Potter, în raport
cu prima replică?
3 Precizează acțiunile ființelor nevăzute la care se
referă elevii. Care crezi că este rolul sinonimelor utilizate pentru a descrie
aceste acțiuni?
4 Identifică grupul de cuvinte care face legătura între
cele două replici. Ce exprimă acesta?
Mai mult, când nu te
iscodesc fantomele
și tablourile, te
examinează colegii
de sub pelerina
magică! Hi! Hi!
Când nu te urmăresc
fantomele, te supraveghează
tablourile de pe holuri...
Lecția 9. Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral
Aplicații
1 Reformulează oral enunțurile de mai jos, folosind
procedee diferite.
• Jobenul magic sortează elevii din primul an. • Bufnițele sunt responsabile de
aducerea corespondenței la
castel. • Echipa lui Harry a câștigat meciul de vâjthaț.
2 Precizează ce exprimă conectorii din enunțurile date.
• Nu a spus nimic. Cu toate acestea, a văzut tot ce s-a
întâmplat. • Ai citit toate cărțile acestui autor, așa că
poți să-mi recomanzi una. • Era destul de neatent la
ora de chimie. În fine, era atent doar la ce îl interesa.
3 Alege o întâmplare cunoscută de toată clasa. Începe
să o povestești, apoi numește un coleg sau o colegă
care să continue relatarea, folosind un conector, și
tot așa, până se termină istorisirea. O altă serie de
colegi va relua exercițiul, fiecare formulând în alți termeni povestirea
întâmplării. Numește o asemănare și
o diferență constatate între cele două variante orale.
L9
Părțile componente ale unui act de comunicare trebuie să fie unitare. Legătura
dintre enunțurile care alcătuiesc
un text oral se poate asigura prin mai multe procedee:
• repetare integrală sau parțială a elementelor lexicale (Am așteptat în același
loc. Așteptarea n-a durat mult.)
sau repetare a unor structuri sintactice (Lucian a citit mult și a reflectat,
David a citit mult și a aplicat).
• reformulare, adică repetare într-o formă diferită a unui conținut identic,
prin:
› folosirea sinonimelor: Stăteau într-o casă dărăpănată.→ Locuința lor era
dărăpănată.
› transformarea adjectivului în substantiv: Orașul nostru este cunoscut pentru
patrimoniul cultural bogat. →
Orașul nostru este cunoscut pentru bogăția patrimoniului său.
› transformarea verbului în substantiv: Este interzis să traversezi pe roșu. →
Traversarea pe roșu este interzisă.
› schimbarea formei verbului: Echipa școlii noastre a câștigat medalia de
argint. → Medalia de argint a fost
câștigată de echipa școlii noastre.
• prezența unor cuvinte sau grupuri de cuvinte care realizează legătura de sens
între enunțuri și contextul în care
are loc comunicarea. Acestea se numesc conectori și pot exprima: confirmarea
(într-adevăr), explicația (pentru
că, de aici, de aceea), concesia (totuși, cu toate acestea), rectificarea sau
clarificarea (de fapt, în fine, mai bine
zis), obiecția (dar, păi), dezacordul (dimpotrivă, însă), concluzia (așa că,
așadar, deci), adaosul (în plus, mai
mult, de altfel, și), schimbarea temei de discuție (în schimb, iar) etc. De
exemplu: La muzeu am învățat multe.
În plus, ne-am simțit foarte bine.
Repere
U4
134
Granițe între lumi Limbă română
Lecția 10. Pronumele personal. Pronumele personal de politețe.
Pronumele reflexiv
Identifică pronumele personale, pronumele personale de
politețe și pronumele reflexive din textul dat, precizând și substantivele pe
care le înlocuiesc.
Se spune că filmul își are rădăcinile în somn și că ne reflectă
visele. Filmul Avatar surprinde un viitor în care se creează
hibrizi între pământeni și umanoizii de pe Pandora, făcând ca
granița dintre ei să dispară și ca universurile lor să se îmbine.
Mi-a plăcut ideea și mi-am imaginat cum va fi un astfel de viitor. Dumneavoastră
ați văzut filmul? Îmi închipui că da.
Pronumele personal
Explorare
1 Precizează persoana, numărul, cazul și funcția sintactică a pronumelor
personale identificate mai sus.
2 Care dintre aceste pronume sunt folosite cu forma
neaccentuată?
3 În care dintre enunțurile de mai jos cliticul anticipează
sau reia forma accentuată? Motivează-ți răspunsul.
a Pe Adrian nu l-a impresionat filmul Avatar.
b I-am descris bunicii umanoizii de pe Pandora.
Pronumele personal de politețe
Explorare
1 Ce persoană, număr, caz și funcție sintactică are pronumele personal de
politețe identificat în textul de la
rubrica Pentru început?
2 Precizează persoana, numărul și genul pronumelor
personale de politețe din următorul enunț:
Dumnealui vrea să afle cum arată Na’vi, umanoizii de
pe Pandora, dar dumneaei știe mai multe.
3 Identifică cuvintele și grupurile de cuvinte care indică
respectul: • Mătăluță vii la film? • Excelența Sa a
participat la premieră. • Dânșii nu au fost la film.
Pentru început
Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv.
Pronumele personal desemnează diferitele persoane care participă la actul
comunicării. Pronumele personal are următoarele categorii gramaticale:
persoană număr gen caz forme
persoana
I, a II-a și
a III-a;
singular
și plural;
(doar la persoana
a III-a): masculin
și feminin;
cazuri ca la substantiv;
la G. – forme doar pentru persoana a III-a;
la V. – forme doar pentru persoana a II-a;
doar la cazurile Ac. și D. au două
serii de forme: accentuate și
neaccentuate (clitice)
Pronumele personal are, în general, aceleași funcții sintactice ca substantivul.
În unele situații, când fac parte din anumite expresii, de exemplu a nimerit-o
bine, ce să-i faci, pronumele personale nu au funcție sintactică, având valoare
neutră.
Formele neaccentuate ale pronumelui personal dublează complementul direct și
complementul indirect. Cliticele
(formele neaccentuate ale pronumelui personal) dublează formele accentuate ale
pronumelui, anticipându-le (L-am
văzut pe Alex.; I-am dat Alexandrei.) sau reluându-le (Pe Mihai l-am văzut.;
Alexandrei i-am dat DVD-ul.).
Repere
135
Limbă română Pronumele personal. Pronumele personal de politețe. Pronumele
reflexiv
Pronumele personal de politețe indică respectul față de o persoană și are:
forme număr gen caz
doar pentru persoana a II-a și a III-a singular și plural (doar la persoana a
III-a) masculin și feminin ca la substantiv
Formulele reverențioase sunt, de fapt, locuțiuni pronominale și se ortografiază
cu majuscule la ambii termeni:
Excelența Voastră, Maiestatea/Majestatea Voastră, Sfinția Voastră, Sanctitatea
Voastră etc.
Pronumele personale de politețe și locuțiunile pronominale au aceleași funcții
sintactice ca substantivul.
Pronumele reflexiv
Explorare
1 Care pronume reflexive identificate în textul de la rubrica Pentru început
sunt forme proprii ale acestuia? Dar
forme împrumutate de la pronumele personal?
2 Precizează persoana, numărul și cazul pronumelor reflexive identificate la
rubrica Pentru început.
3 În care dintre enunțurile de mai jos pronumele îți este
personal și în care este reflexiv? Argumentează-ți răspunsul.
a Îți cumpăr bilet la film.
b Îți cumperi bilet la film.
Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și de număr dintre obiectul
asupra căruia se exercită direct
sau indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora.
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a și pentru
cazurile dativ și acuzativ.
Pronumele reflexiv are forme accentuate și neaccentuate (clitice).
Caz Forme accentuate Forme neaccentuate
Ac. (pe) sine se, sD. sie, sieși își, și
La persoana I și a II-a, singular și plural, se utilizează formele pronumelor
personale. Acestea sunt pronume
reflexive când au aceeași persoană și același număr cu persoana și cu numărul
verbului.
pronume reflexiv
Mă întreb.
persoana I
singular
persoana I
P
singular
pronume personal
Mă întreabă.
persoana I
singular
persoana a III-a
P
singular
Aplicații
1 Găsește pronumele personale din textul de mai jos și
menționează pentru fiecare persoana, numărul, cazul,
forma și funcția lor sintactică.
Eroul filmului Animale Fantastice și unde le poți
găsi este magizoologul Newt Scamander. Aflat la
sfârșitul călătoriei care l-a purtat prin lumea întreagă,
el ajunge la New York, unde pierderea animalelor lui
magice îl aruncă într-un vârtej de întâmplări.
2 Construiește un dialog alcătuit din patru replici în care
să folosești două locuțiuni pronominale care exprimă
politețea.
3 Transcrie textul de mai jos, corectând greșelile.
Mia plăcut filmul și miaș dori să m-ai merg o dată. Și lui
Mihai ia plăcut și lam rugat să i-a bilete pentru mâine.
4 Notează, în caiet, pronumele personale, pronumele personale de politețe și
pronumele reflexiv
din fragmentul selectat mai jos.
„Reparatorul-Șef îl scoase imediat din trusa de
prim ajutor pe care o avea mereu la îndemână.
— Așa, acum să-l ștergem binișor pe față! continuă Vises. Să vedem dacă nu e
cineva cunoscut... Dar... dar... chiar că vă știu foarte bine. Așa,
încă puțin... De necrezut! Dumneavoastră, domnule
Asproc?!... Ce... ce faceți aici?
— Îmi recuperez depozitele, Profesore. Că doar
n-o să-mi las invențiile pe mâna voastră.“
Ioana Nicolaie, Ferbonia
L10
Repere
Repere
U4
136
Granițe între lumi Limbă română
Lecția 11. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv
Pronumele posesiv
Explorare
1 Ce exprimă grupurile de cuvinte scrise cu roșu și
verde, din bulele de dialog?
2 Ce substantiv înlocuiește cuvântul scris cu roșu, în fiecare dintre cele trei
replici? La cine se referă cuvintele
scrise cu verde?
3 Indică, pentru fiecare exemplu dat, ce situație îi corespunde, selectând câte
o variantă din fiecare coloană.
• al meu • ale tale • a noastră • ai noștri
un singur posesor un singur obiect posedat
mai mulți posesori mai multe obiecte posedate
Costumul
este al tău?
Nu, a mea este
doar masca...
Costumul meu este simplu, ale
voastre sunt mai complicate.
Funcțiile sintactice ale pronumelui posesiv
Explorare
Lucrați în perechi. Precizați cazul și funcția sintactică
pentru pronumele posesive din enunțurile de mai jos.
• Ai mei sunt la carnaval. • Masca aceasta este
a ta. • I-am găsit pe ai mei. • Mă gândesc la ai
noștri. • De la ai tăi până la mine nu faci decât cinci
minute. • Am intrat în sală după ai tăi. • Mihai a
cântat ca ai mei. • Biletele de la ai săi au rămas pe
masă. • Le-am dat alor tăi costumul cel verde. • Costumele alor voștri sunt la
garderobă. • Pentru ai voștri
sunteți capabili de orice sacrificiu.
Pronumele posesiv este alcătuit dintr-un grup de cuvinte care înlocuiește atât
numele obiectului posedat, cât și
numele posesorului, evidențiind relația dintre obiectul posedat și posesor.
Alcătuirea pronumelui posesiv:
formă specifică a posesivului
înlocuiește posesorul/se referă la participantul la schimbul verbal
pronume semiindependent
înlocuiește obiectul posedat
al meu
Pronumele semiindependent se modifică în funcție de genul și numărul
substantivului care denumește obiectul
posedat.
Forma specifică a posesivului se schimbă după persoana și numărul posesorului.
Pronumele posesiv nu are forme pentru persoana a III-a plural. În comunicare, în
locul acestora se folosesc formele de genitiv plural ale pronumelui personal.
Formele pronumelui posesiv sunt:
N.-Ac.
posesor
obiect posedat
un singur posesor mai mulți posesori
persoana
I
persoana
a II-a
persoana
a III-a
persoana
I
persoana
a II-a
persoana
a III-a
un singur obiect posedat masc.
fem.
al meu
a mea
al tău
a ta
al său
a sa
al nostru
a noastră
al vostru
a voastră mai multe obiecte posedate masc.
fem.
ai mei
ale mele
ai tăi
ale tale
ai săi
ale sale
ai noștri
ale noastre
ai voștri
ale voastre -
D.-G. mai multe obiecte posedate masc.
fem.
alor mei
alor mele
alor tăi
alor tale
alor săi
alor sale
alor noștri
alor noastre
alor voștri
alor voastre -
Pronumele posesiv nu are forme de singular la cazurile genitiv și dativ.
Repere
137
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal posesiv
Pronumele posesiv (alcătuit din pronumele semiindependent și formele specifice
ale posesivului) poate avea
toate funcțiile sintactice ale substantivului: subiect, nume predicativ,
complement direct, complement indirect,
complement prepozițional, circumstanțial de loc, de timp, de mod, atribut
pronominal genitival, atribut pronominal
prepozițional.
Adjectivul pronominal posesiv
Explorare
1 În schimbul de replici al copiilor din imaginea de la
pagina anterioară, există un cuvânt scris cu mov. Este
acesta pronume posesiv? Motivează-ți răspunsul.
2 Ce parte de vorbire determină fiecare cuvânt scris colorat în enunțurile
alăturate? De ce diferă forma acestora?
• Prietenul meu s-a costumat pentru carnaval.
• Prietena mea s-a costumat pentru carnaval.
• Prietenii mei s-au costumat pentru carnaval.
3 Care este funcția sintactică a cuvintelor scrise colorat
la exercițiul anterior?
Aplicații
1 Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise
italic, din următoarele enunțuri:
a Telefonul său a sunat îndelung.
b Telefonul lui a sunat îndelung.
2 Identifică pronumele posesive și adjectivele pronominale posesive din dialogul
de mai jos:
— I-ai văzut cumva pe ai mei?
— Nu, dar colegii mei spuneau că i-au văzut intrând la
bibliotecă. Alor tăi le place să citească.
— Da. În plus, profesoara noastră ne-a recomandat
niște cărți... Uite, colega mea de bancă a început deja
să citească Stăpânul inelelor, iar prietenul meu a început primul volum din
seria Harry Potter.
3 Analizează pronumele posesive din enunțurile de mai
jos, după modelul dat.
• I-am văzut pe ai mei pe fereastră. • Planul alor
săi era să citească o carte pe săptămână. • Mi-am
pierdut stiloul. Mi-l împrumuți pe al tău? • Tu vei
merge cu colegele tale, noi mergem cu ale noastre. • Cățelul este al tău. •
Privirea sa este tristă, a ta
este veselă. • Alor voștri le plac cireșele. • Nu m-am
mai gândit la ale mele. • În urma înțelegerii noastre,
cartea va deveni a mea.
„pe ai mei“ – pronume posesiv, un singur posesor (persoana I), mai multe obiecte
posedate (genul masculin, numărul plural), cazul acuzativ, precedat de
prepoziția simplă „pe“, funcția sintactică de complement direct
4 Analizează, după modelul dat, adjectivele pronominale posesive din textul de
mai jos.
„— De gândurile mele nu răspund, îmi întoarse ea răspunsul mâhnit. Dar, ca să
fiu mai sigură, am să-ți dau
însoțitori câinii mei credincioși.
Și, fără să mai aștepte învoirea mea, chemă cele patru
animale care se iveau în preajma ei, mă recomandă
pe rând, încredințându-mă fiecăruia cu poruncă să-mi
lingă mâna și să se culce la picioarele mele.“
V. Voiculescu, Căprioara din vis
„mele“ – adjectiv pronominal posesiv, se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul „gândurile“ (neutru, plural, acuzativ), mai
multe obiecte posedate,
un singur posesor (persoana I), funcția sintactică de
atribut adjectival
5 Transcrie enunțul dat, corectând greșelile.
Colega mia i-a chemat pe a-i voștrii la spectacol.
Diriginta s-a sa bucurat.
Când determină un substantiv ce numește obiectul sau obiectele posedate, cu care
se acordă în gen, număr și
caz, pronumele posesiv devine adjectiv pronominal posesiv.
Adjectivul pronominal posesiv desemnează ființa care are caracterul de posesor.
Funcția sintactică a adjectivului pronominal posesiv este de atribut adjectival.
L11
Repere
Repere
U4
138
Granițe între lumi
Pronumele demonstrativ
Explorare
1 Înlocuiește cu un substantiv cuvântul colorat din desenul de alături. Ce gen,
număr și caz are substantivul?
2 Citește dialogul de mai jos.
— Astea sunt noile modele de mături? Aceea roz
îmi place.
— V-o recomand pe cealaltă, fiindcă asta are
numai două viteze. Modelul folosit de mine este
același.
3 Grupează toate cuvintele scrise colorat conform criteriilor următoare:
a se referă la un obiect aflat mai aproape de vorbitor
sau la un obiect aflat mai departe de vorbitor;
b arată diferențierea față de un alt obiect;
c se referă la un obiect identic cu alt obiect.
4 Cu ce poți înlocui cuvântul scris italic din enunțul
următor: O vezi pe cea de alături?
5 Indică, în dialogul de la exercițiul 2, formele folosite în
vorbirea curentă și formele folosite în scris.
Limbă română
Lecția 12. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
Pronumele demonstrativ înlocuiește numele unui obiect, indicând totodată
apropierea sau depărtarea obiectului
în spațiu sau în timp, identitatea sau diferențierea acestuia față de alte
obiecte.
Pronumele demonstrativ are mai multe serii de forme, aparținând variantei scrise
sau vorbite a limbii (cele
aparținând variantei vorbite sunt notate pe al doilea rând în tabel).
• Pronumele demonstrativ de apropiere
Caz
Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.-Ac. acesta,
ăsta
aceștia,
ăștia
aceasta,
asta
acestea,
astea
D.-G. acestuia,
ăstuia
acestora,
ăstora
acesteia,
ăsteia
acestora,
ăstora
• Pronumele demonstrativ de identitate
Caz
Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.-Ac. același aceiași aceeași aceleași
D.-G. aceluiași acelorași aceleiași acelorași
• Pronumele demonstrativ de depărtare
Caz
Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.-Ac. acela,
ăla
aceia,
ăia
aceea,
aia
acelea,
alea
D.-G. aceluia,
ăluia
acelora
ălora
aceleia,
ăleia
acelora,
ălora
• Pronumele demonstrativ de diferențiere
Caz
Masculin Feminin
singular plural singular plural
N.-Ac. celălalt ceilalți cealaltă celelalte
D.-G. celuilalt celorlalți celeilalte celorlalte
Pronumele demonstrativ este lipsit de categoria persoanei.
Pronumele asta se folosește în limba literară cu valoare neutră, când nu se
referă la persoane: Nu mi-ai spus asta!
Cel, cea, cei, cele reprezintă un tip special de pronume demonstrative, cu formă
scurtă (numite semiindependente), atunci când înlocuiesc un substantiv și sunt determinate de un atribut
(cea verde, cei de acolo, cel de argint,
cele de la tine) sau de o propoziție secundară (Cel 1/ care te-a chemat 2/ este
directorul 1/).
Pronumele demonstrativ îndeplinește aceleași funcții sintactice ca substantivul.
Repere
139
Adjectivul pronominal demonstrativ
Explorare
1 Citește bulele de dialog din ilustrația alăturată și precizează pe cine
determină cuvintele scrise colorat.
2 Ce loc ocupă cuvintele scrise colorat față de substantivele pe care le
determină: înainte sau după acestea?
3 Precizează formele folosite în vorbirea curentă.
4 Indică genul, numărul și cazul cuvintelor colorate.
Cum le-ai aflat?
E aceeași poveste
mereu... Iar o să
greșească rețeta!
Unde o fi formula aia magică?
În cartea asta sau în celălalt
volum? ...Și motanul ăla
nu mi-e de niciun folos!
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
Pronumele demonstrative devin adjective pronominale demonstrative atunci când
însoțesc un substantiv cu care
se acordă în gen, număr și caz.
Dacă stau înaintea substantivului determinat, adjectivele pronominale
demonstrative de apropiere și de depărtare au, de regulă, o formă fără -a final
(acest, acel băiat; acea fată; acești, acei băieți; aceste, acele fete).
Postpuse,
au întotdeauna o formă cu -a final (băiatul acesta, acela; fata aceea; băieții
aceștia, aceia; fetele acestea, acelea).
Adjectivele pronominale demonstrative de diferențiere pot sta atât înainte, cât
și după substantivul determinat,
fără să-și schimbe forma. Adjectivele pronominale demonstrative îndeplinesc
funcția de atribut adjectival.
În limbaj popular, cel, cea, cei, cele sunt adjective pronominale demonstrative
(semiindependente) când determină
un substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz: „Pe cel deal, pe cel
colnic/Trece mândru un voinic.“ (Folclor)
Aplicații
1 Identifică pronumele și adjectivele pronominale demonstrative din enunțurile
date, precizându-le felul.
a Asta este colecția mea de insecte.
b Le-am atras atenția acelora în legătură cu biletele.
c Întârzierea celorlalți colegi ne-a deranjat.
d Privește-le pe fetele acelea din stânga!
e La întâlnirile de luni vin mereu aceiași cursanți.
f Colegul tău de bancă este acela?
g Cum procedezi într-o situație ca asta?
2 Precizează genul, numărul, cazul și funcțiile sintactice
ale pronumelor și adjectivelor demonstrative identificate la exercițiul
precedent.
3 Identifică valoarea morfologică a cuvintelor scrise italic în enunțurile:
• Ne-am mirat de cele întâmplate.
• Zâna cea bună a făcut o vrajă.
• La casele cele și-a făcut cuib o barză.
• Îl cunosc bine pe cel de lângă scenă.
4 Alege forma corectă a pronumelor și a adjectivelor
pronominale demonstrative scrise italic.
• E de aceiași/aceeași statură ca mine.
• Dați-mi o prăjitură dintr-asta/dintr-astea!
• Fata aceea/aceia a venit și la ziua ta.
5 Analizează pronumele și adjectivele pronominale
demonstrative din textul de mai jos, precizându-le
felul, genul, numărul, cazul și funcția sintactică.
„O dată pe an, acele vrăjitoare care au obținut rezultate deosebite participă la
o întrunire condusă de Cea
Mai Mare Vrăjitoare din Lume. Aceasta este o creatură
atotputernică. Celelalte se tem de ea. Se spune că la
acele hoteluri unde se cazează, apar broaște în căzile
de baie. Acestea pot fi zvonuri, dar cine poate ști cu
adevărat? Cei de la hotel păstrează secretul asupra
acestor reuniuni.“
Adaptare după Roald Dahl, Vrăjitoarele
„acele“ – adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, se acordă în gen, număr
și caz cu substantivul
„vrăjitoare“ (feminin, plural, nominativ), funcția sintactică de atribut
adjectival
„aceasta“ – pronume demonstrativ de apropiere, genul feminin, numărul singular,
cazul nominativ,
funcția sintactică de subiect
L12
Repere
U4
140
Granițe între lumi Limbă română
Explorare
1 Citește reclama alăturată și înlocuiește cu substantive
cuvintele scrise cu verde.
2 Ce exprimă cuvintele scrise cu verde?
3 Menționează care dintre cuvintele scrise cu verde
sunt simple și care s-au format prin compunere.
4 Cu ce cuvânt poți înlocui grupul scris cu albastru?
5 Menționează în care caz stau și ce funcții sintactice au
cuvintele colorate cu verde.
6 Identifică partea de vorbire care determină cuvintele
scrise cu roșu în textul reclamei. Înlocuiește aceste
cuvinte cu o altă parte de vorbire. Ce constați?
7 Recunoaște greșelile din următoarele enunțuri: • Am
primit vre-o scrisoare? • Orcare ar fi alegerea ta, o voi
respecta. • Fiecare v-ați dus unde ați vrut. • Obținerea
a multor premii ne motivează.
Fiecare copil își dorește o aniversare
unică, la care să participe toți prietenii
săi. Unii vor dans și karaoke, alții – câteva
jocuri de societate. Mulți vor petreceri
tematice fanteziste, la care să devină
altcineva: supererou, vampir sau zână.
Și câte și mai câte își poate dori un copil!
Noi oferim soluții ingenioase
pentru orice dorință a copilului
dumneavoastră! Sunați-ne!
Lecția 13. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât
Aplicații
1 Identifică pronumele nehotărâte din enunțurile de
mai jos și clasifică-le după alcătuire.
a Vezi vreunul pe raftul de sus? b Mulți îndrăznesc să
se opună. c Te poți așeza lângă oricare. d Știe atâtea! e Au hotărât alții
pentru el. f Să nu afle altcineva
secretul!
2 Menționează pronumele și adjectivele pronominale
nehotărâte din textul de mai jos.
Am dat fiecărui coleg o invitație. M-aș bucura să
vină toți, dacă nu au de făcut altceva, fiindcă am
pregătit multe surprize. Oricine se va distra!
3 Modifică enunțurile de la exercițiul 1, așa încât să
conțină adjective nehotărâte în loc de pronume. Explică în ce fel ai procedat.
4 Precizează cazurile și funcțiile sintactice ale pronumelor de la exercițiul 1.
5 Corectează greșelile din enunțurile de mai jos.
• Fiecare dintre noi am trecut pe strada asta.
• Spune-le amândoura că sunt invitați.
• Orice om îi este teamă de necunoscut.
• Am telefonat, din greșeală, unei altei persoane.
• Te-a însoțit vre-o colegă?
• Îmi convine orcare oră propui.
Pronumele nehotărât este un tip de pronume care nu dă informații precise asupra
obiectului denumit de substantivul pe care îl înlocuiește. Ca alcătuire, există
două tipuri de pronume nehotărâte:
simple atât, unul, altul, mult, puțin, tot, cutare
compuse altceva, altcineva, careva, ceva, cineva, câtva, fiecare, oricare,
oricine, orice, oricât, vreunul
Locuțiunea pronominală nehotărâtă este grupul de cuvinte cu înțeles unitar care
se comportă gramatical ca un
pronume nehotărât: cine știe cine, nu știu ce, te miri cine etc. Gramatica de
bază a limbii române (Editura Academiei, 2016) include printre pronumele
nehotărâte cuvintele amândoi, ambii, tustrei, câteșitrei, încadrate în mod
tradițional în clasa numeralelor: Amândoi au plecat. (N.-Ac.); Amândurora le-a
plăcut excursia. (D.-G.)
Pronumele nehotărât are aceleași funcții sintactice ca substantivul.
Când determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen, număr și caz,
pronumele nehotărât devine adjectiv
pronominal nehotărât, îndeplinind funcția sintactică de atribut adjectival.
Toate pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte compuse se scriu într-un
singur cuvânt: vreun/vreo (nu
vre-un, vre-o). În compusele cu ori-, trebuie respectat i de la sfârșitul primei
silabe: oricare, orice (nu orcare, orce).
Atunci când este subiect, pronumele fiecare impune acordul la singular: Fiecare
dintre voi știe acest lucru.
Repere
141
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal interogativ L14
Pronumele interogativ ține locul substantivului așteptat ca răspuns la o
întrebare. Pronumele interogative sunt:
care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte. Aceste pronume apar numai în enunțuri
interogative, fiind plasate, de obicei, la
începutul acestora. Funcția sintactică a pronumelui interogativ corespunde cu
aceea a cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare.
Cine vorbește? Vorbește Ana.
subiect subiect
Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ sunt:
Caz Funcție sintactică Exemplu
N. subiect Cine a venit?
nume predicativ Cine au fost invitații?
Ac. complement direct Pe cine ai remarcat?
complement prepozițional Despre ce ați vorbit?
Când determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen, număr și caz,
pronumele interogativ devine adjectiv
pronominal interogativ. Funcția sintactică a acestuia este de atribut
adjectival.
Ac. nume predicativ Din ce era costumul?
circumstanțial de loc Spre ce ai mers?
circumstanțial de timp După cine ai sosit?
circumstanțial de mod Precum cine s-a purtat?
D. complement indirect Cui i-ai dat fructele?
G. atribut pronominal genitival Al cui costum ți-a plăcut?
Repere
Lecția 14. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
Explorare
1 Menționează ce fel de enunțuri sunt, după scopul
comunicării, cele în care apar cuvintele scrise colorat în
dialogul de mai jos.
— Pe cine ai întâlnit la aniversare?
— Pe colegii noștri din clasa paralelă. Ce figuri!
— Care a înveselit mai mult atmosfera?
— Dan. Cui crezi că i-a făcut o farsă?
— Sarei? La ce s-a gândit glumețul ăsta?
— La o fantomă. Ia, ghicește! A cui idee a fost, de fapt?
— A Dianei, nu?
2 Înlocuiește cuvintele scrise colorat cu acelea date
ca răspuns la întrebare. Indică funcția sintactică în
enunțurile astfel obținute a cuvintelor care le-au înlocuit pe cele colorate.
3 Precizează ce parte
de vorbire determină
cuvântul scris colorat
în replicile de mai jos.
— Câți invitați au venit
la petrecerea aniversară?
— Au venit mulți invitați. Nu știu exact.
4 Care este valoarea
morfologică și ce
funcție sintactică are
cuvântul mulți, dat ca
răspuns?
Aplicații
1 Precizează forma corectă a enunțurilor date.
• Ce-s/Ce-i cu florile astea? • Cine plecați/pleacă
acasă? • A cui/A lu’ cine este farfuria? • Care/Pe care
ai gustat-o?
2 Analizează pronumele și adjectivele pronominale
interogative din enunțurile de mai jos, după modelele
date.
• Pe cine ai sunat? • Câte prăjituri ai mâncat? • Ce
ai gustat? • Cine a sunat? • De care te temi? • Cui îi
scrii? • Înspre cine mergi? • Ce a devenit Ina? • Care
prieten te-a chemat? • La câți ai apelat pentru ajutor? • Ce floare preferi? •
Cărui prieten i-ai spus adevărul?
„pe cine“ – pronume interogativ, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă
„pe“, funcția sintactică
de complement direct
„câte“ – adjectiv pronominal interogativ, se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul „prăjituri“ (feminin, plural, acuzativ),
funcția sintactică de atribut
adjectival
U4
142
Granițe între lumi Limbă română
Lecția 15. Pronumele și adjectivul pronominal relativ
Pronumele relativ
Explorare
1 Indică substantivele pe care le înlocuiesc în textul de
mai jos cuvintele scrise colorat.
Faptele stranii pe care le-am trăit într-o seară m-au
speriat. Eram cu o prietenă în parc și am văzut o femeie care stătea nemișcată
lângă un copac. Nu știam
cine era acea persoană de care ne temeam. Ceea ce
ne-a surprins a fost rochia ei ce părea fluidă. N-aveam
cui să-i cerem ajutorul. L-am sunat pe tata, al cărui
telefon era însă închis. Am fugit spre casă. Femeia în
rochie a reapărut în holul blocului în care aveam să
intrăm, apoi a dispărut fără să înțelegem cum.
2 Înlocuiește cuvintele scrise colorat cu substantivele
identificate la exercițiul 1 și precizează apoi funcția
sintactică pe care o au acestea în propozițiile astfel
obținute.
3 Ce fel de propoziții introduc cuvintele scrise colorat:
principale sau secundare?
4 Care dintre cuvintele scrise colorat la exercițiul 1 este
format prin compunere?
5 Menționează cu ce substantive se acordă articolul
genitival și cuvântul scris colorat în fraza de mai jos.
Femeia 1/ ai cărei ochi nu i-am văzut 2/ ne-a speriat. 1/
6 Copiază frazele de mai jos în caiet. Desparte-le în
propoziții. Precizează care sunt cuvintele de legătură
dintre propoziții.
a Cel ce ne-a ascultat pățania ne era coleg de clasă.
b Omul de-l vezi ne-a ajutat.
Pronumele relativ are rolul de a face legătura în frază între o propoziție
secundară și propoziția de care aceasta
depinde. Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine,
ce, cât, câtă, câți, câte. Există și
un pronume relativ compus: ceea ce.
Grupările cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind alcătuite dintr-un
pronume demonstrativ (semiindependent)
și un pronume relativ (ce poate fi înlocuit cu pronumele relativ care). Popular,
există și pronumele relativ invariabil de.
Pronumele relative îndeplinesc funcție sintactică în propoziția pe care o
introduc.
Caz Funcție sintactică Exemplu
N. subiect Întâmplarea 1/ care m-a speriat 2/ n-are o explicație. 1/
nume predicativ M-a uimit 1/ ce a ajuns Dan. 2/
Ac. complement direct Femeia 1/ pe care am văzut-o 2/ a intrat în bloc. 1/
complement prepozițional Întâmplarea 1/ la care mă gândesc 2/ are o explicație,
totuși. 1/
circumstanțial de loc Locul 1/ spre care mă îndrept 2/ este aproape. 1/
circumstanțial de timp Ora 1/ după care va veni 2/ este zece. 1/
circumstanțial de mod Felul 1/ în care a procedat 2/ m-a surprins. 1/
circumstanțial de cauză Motivul 1/ din care ai acționat 2/ nu mi-e clar. 1/
circumstanțial de scop Documentarea 1/ pentru care ai mers la bibliotecă 2/ este
dificilă. 1/
D. complement indirect Persoana 1/ căreia îi povestesc întâmplarea 2/ m-a
înțeles. 1/
G. atribut pronominal genitival Întâmplarea 1/ al cărei sens nu-l înțeleg 2/ se
va lămuri. 1/
circumstanțial de loc Blocul 1/ deasupra căruia strălucește luna 2/ este înalt.
1/
Care cu funcția sintactică de complement direct primește obligatoriu înainte
prepoziția pe.
Repere
143
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal relativ L15
Când determină un substantiv nearticulat înaintea căruia stă și se acordă cu
acesta în gen, număr și caz, pronumele relativ devine adjectiv pronominal
relativ. Acesta are funcția sintactică de atribut adjectival.
Repere
În cazul genitiv, pronumele relativ se acordă în gen și în număr cu substantivul
pe care îl înlocuiește, iar articolul
genitival se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de pronumele
relativ cu funcție sintactică de atribut:
Întâmplarea al cărei sens nu-l înțeleg este ciudată.
Aplicații
1 Completează frazele de mai jos cu formele potrivite de
pronume relative.
• Sfatul ... mi l-a dat e bun. • Povestirile ... mă gândesc au întâmplări
fantastice. • A sosit băiatul ... i-am
împrumutat cărțile. • Mașinile ... culoare este deschisă se văd mai bine în
trafic. • Întâmplarea ... nu-mi
amintesc este foarte veche.
2 Precizează dacă sunt pronume sau adjective pronominale relative cuvintele
scrise italic în exemplele de
mai jos.
• Care elevi vor merge la concurs vor primi o diplomă
de excelență. • Prietenul care mă ajută este campion
național la șah. • Am ajuns în fața casei de care mi-ai
vorbit. • Nu știu ce fete mă vor vizita. • Copacul sub
care este plasată o bancă este înalt. • Setul din care
ai spart paharul era foarte vechi. • Nu știu cărui vecin
i-a dat Alex o mână de ajutor.
3 Indică funcția sintactică a pronumelor relative din frazele de la exercițiul
precedent.
4 Analizează adjectivele pronominale relative de la
exercițiul 2, după modelul dat.
„care“ – adjectiv pronominal relativ, se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul „elevi“ (masculin, plural, nominativ), funcția
sintactică de atribut adjectival
5 Analizează pronumele relative din textul de mai jos,
după modelul dat.
„Visez enorm, […] am în vis senzații pe care nu le
încerc niciodată în realitate. Mi-am notat sute de vise
de-a lungul ultimilor zece ani, dintre care unele se
repetau [... ] De fapt, până în noaptea când am visat
ceea ce vreau să vă povestesc, am fost convins că nu
există nimic în viața mea care să merite să fie scos la
lumină. [... ] Deci să n-o mai lungesc și să încep și eu
povestirea visului despre care am pomenit.“
Mircea Cărtărescu, Mendebilul
„pe care“ – pronume relativ, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă „pe“,
funcția sintactică de
complement direct
Adjectivul pronominal relativ
Explorare
1 Precizează partea de vorbire de care depinde cuvântul scris colorat în fraza:
Știu care prieten mă va ajuta.
2 Menționează care este partea de vorbire prin care poți
înlocui cuvântul scris colorat la exercițiul precedent.
Provocări
Caută reclame în care să existe greșeli de utilizare a pronumelui relativ.
Explică-le. Care crezi că a fost motivul pentru care au apărut acele greșeli?
U4
144
Granițe între lumi Limbă română
Lecția 16. Pronumele și adjectivul pronominal negativ
Explorare
1 Ce arată cuvintele scrise cu roșu în textul de mai jos?
Pe bulevard, în plină zi, nu era nimeni. Nu se auzea
niciun zgomot de automobil, nicio persoană nu era
pe stradă. Nimic nu mișca în jur. Dispăruseră până și
guguștucii. Niciunul nu despica limpezimea cerului cu
aripile lui. Părea un decor în care te așteaptă surprize,
niciuna plăcută.
2 Precizează ce fel de propoziții sunt, după aspectul
predicatului, cele în care apar cuvintele scrise cu roșu.
3 Menționează funcția sintactică a cuvintelor scrise italic în exemplele: • Nu
văd nimic. • Părerea niciunuia nu este interesantă. • Nu-i arăt nimănui jurnalul
meu. • Darul de la niciunul nu i-a plăcut. • Vinovatul
nu este niciunul dintre ei.
4 Indică partea de vorbire de care depind cuvintele
scrise cu verde în textul de la exercițiul 1.
5 Ce crezi că sunt ca parte de vorbire cuvintele scrise cu
verde la exercițiul 1? Ce funcție sintactică au?
Pronumele negativ înlocuiește numele obiectelor prezentate ca inexistente.
Pronumele negative apar numai în
enunțuri negative. Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, niciunul, niciuna.
Când sunt subiecte, pronumele nimeni
și nimic fac acordul cu verbul predicat
doar la singular, chiar dacă se pot referi în
enunț la mai multe persoane. De exemplu: Nimeni dintre ei n-a răspuns. Nimeni
și nimic nu îl oprește.
Funcțiile sintactice ale pronumelui
negativ apar în tabelul alăturat.
Când determină un substantiv și se
acordă cu acesta în gen, număr și caz,
pronumele negativ devine adjectiv pronominal negativ. Adjective pronominale
sunt niciun și nicio.
Adjectivul pronominal negativ are funcția sintactică de atribut adjectival.
Caz Funcție sintactică Exemplu
N. subiect Nimeni n-a ieșit afară.
nume predicativ Vecinul meu nu este niciunul dintre ei.
Ac. complement direct Nu observ pe nimeni acolo.
complement prepozițional Nu mă gândesc la nimic rău.
nume predicativ Cartea nu este de la niciuna dintre voi.
atribut pronominal prepozițional Darul de la niciunul nu i-a plăcut.
circumstanțial de loc N-a mers la nimeni.
D. complement indirect Nu i-am spus nimănui secretul tău.
G. atribut pronominal genitival Caietul niciunuia nu este pe masă.
Repere
Aplicații
1 Alege varianta corectă pentru enunțurile de mai jos.
• Nimeni dintre prietenii mei n-a/n-au găsit o explicație
fenomenului. • Nimic și nimeni nu l-a/l-au impresionat. • Nu i-am trimis nici
unuia/niciunuia, nici altuia un
mesaj. • N-am crezut nici o/nicio parte, nici cealaltă.
2 Analizează pronumele și adjectivele pronominale
negative din textul de mai jos, după modelele date.
„Băiatul găsise în pământ un inel. Ar fi trebuit să nu-l
dea nimănui, dar i l-a dat Aurorei. A doua zi ea nu avea
niciun inel pe deget. A treia zi i-a spus că nu-i mai
dă nimic înapoi. A patra zi, băiatul a mers la locul de
joacă cu tatăl său, dar niciunul dintre ei nu avea curaj
să înceapă discuția. Pe nimeni n-ar fi încurajat atitudinea Aurorei, care le-a
spus că a pierdut inelul. Dar
cum nicio problemă nu e de nerezolvat, tatăl s-a dus
la părinții Aurorei. Ei i-au răspuns din prag: «Nu știm
nimic de niciun inel, domnule!» Apoi, au închis ușa.“
După Cezar Paul-Bădescu, Aurora
„nimănui“ – pronume negativ, cazul dativ, funcția sintactică de complement
indirect
„niciun“ – adjectiv pronominal negativ, se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul „inel“ (neutru,
singular, acuzativ), funcția sintactică de atribut
adjectival
145
Limbă română Adjectivul pronominal de întărire L17
Lecția 17. Adjectivul pronominal de întărire
Pronumele de întărire a dispărut din limba română contemporană. Astăzi, se
folosește numai
adjectivul pronominal de întărire, care se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul sau pronumele
determinat și are rolul de a preciza prin insistență
persoana la care se referă.
Formele adjectivului pronominal de întărire
sunt cele din tabelul alăturat.
Adjectivul pronominal de întărire are funcția
sintactică de atribut adjectival. În limba română
contemporană, există tendința de a înlocui adjectivul pronominal de întărire cu
semiadverbul chiar:
A venit chiar el.
Persoană Caz singular plural
masculin feminin masculin feminin
persoana
I
N.-Ac. însumi însămi înșine însene
D.-G. însumi însemi înșine însene
persoana
a II-a
N.-Ac. însuți însăți înșivă însevă
D.-G. însuți înseți înșivă însevă
persoana
a III-a
N.-Ac. însuși însăși înșiși înseși,
însele
D.-G. însuși înseși înșiși înseși,
însele
Repere
Explorare
1 Precizează cuvintele din dialogul de sub fotografie
care te ajută să stabilești cine este Gabi și cine, Vali.
— Și cum, Vali, tu însuți ai făcut prăjitura?
— Chiar eu! Nu e greu. Poți să încerci tu însăți rețeta,
Gabi.
2 Ce rol au în comunicare cuvintele identificate la
exercițiul precedent?
3 Indică prin ce parte de vorbire poate fi înlocuit cuvântul scris colorat în
versurile de mai jos.
„Hotărî vizirul ca a treia zi
Să vază și însuși ce va auzi.“
Anton Pann, Povestea vorbii
4 Menționează partea de vorbire de care depind cuvintele scrise colorat în
enunțurile de mai jos. Ce funcție
sintactică au în propoziție?
Directorul însuși ne-a sprijinit în realizarea proiectului. • Profesorii înșiși
ne-au lăudat pentru inventivitatea noastră. • Dana vorbește mult despre ea
însăși.
Aplicații
1 Completează enunțurile de mai jos cu adjectivele pronominale de întărire
potrivite.
• Ne-au întâmpinat la gară ei ... . • Le-am explicat fetelor ... rezolvarea
problemei. • Ea ... a pregătit micul dejun. • Fetelor, voi ... ați plantat
florile
din grădină? • Andrei, vino tu ... ca să te convingi de
frumusețea magnoliei!
2 Corectează utilizarea adjectivelor pronominale de
întărire din enunțurile date:
• Ei înseși au pictat peretele. • Faptele însăși îi
recomandă. • Le propun băieților înseși un nou joc
video. • Tu însuși ai făcut desenul? • „Ingrato! Nu
mi-ai scris chiar tu însuți în original?“ (I.L. Caragiale,
O noapte furtunoasă)
3 Analizează adjectivele pronominale de întărire din
fragmentul de mai jos, după modelul dat.
„Maia povestise [...] că-l cunoscuse ea însăși, la inaugurarea hotelului, pe
arhitectul care a proiectat clădirea, nepotul lui Ion Creangă, Horia. Celebrul
nepot nu
l-a apucat pe bunicul lui, cum nici tataia însuși nu mă
apucase pe mine. Lucrul ăsta mă uimea: puteai să ai
bunici fără de care tu însuți n-ai fi venit pe lume și care
nu știau nimic despre tine.“
După Ioana Pârvulescu, Inocenții
„însăși“ – adjectiv pronominal de întărire, se acordă
în gen, număr și caz cu pronumele „ea“ (feminin,
singular, nominativ), funcția sintactică de atribut
adjectival
U4
146
Granițe între lumi Limbă română
Explorare
1 Identifică pronumele din textul de mai jos și precizează, pentru fiecare, dacă
este: a centru de
grup; b adjunct al unui grup; c într-o relație ternară cu
subiectul.
Cine este personajul? Ghicește! Ai câteva informații ajutătoare:
• Aceea din cameră este umbra lui. Ea pare să spună
cuiva ceva tainic.
• Nimeni nu știe câți ani are: este foarte bătrân, dar
vârsta îi rămâne mereu aceeași.
• Trăiește împreună cu alți băieți pierduți în Țara de
Nicăieri, unde nu există niciun adult.
• Luptă cu dușmanul său, însuși căpitanul Hook, un
pirat nemilos care are un cârlig în loc de mână.
2 Indică funcția sintactică a tuturor pronumelor din textul de la exercițiul 1.
3 Indică adjectivele pronominale din textul de la
exercițiul 1 și menționează felul lor. Ce funcție sintactică îndeplinesc
acestea?
Lecția 18. Posibilități combinatorii ale pronumelui
și ale adjectivului pronominal
Pronumele se poate combina, în enunț, cu alte cuvinte.
În poziția de centru al unui grup nominal, pronumelui i se subordonează:
• atributul adjectival (acela roșu, ceva frumos, mulți alții, nimic interesant,
toți aceia, unul norocos);
• atributul substantival prepozițional (tu din fotografie, niciunul din clasă);
• atributul substantival genitival (nimic/orice al Mariei);
• atributul pronominal prepozițional (care dintre ei, unul ca dumneata, oricare
dintre aceștia);
• atributul adverbial (acesta de alături, oricine de aici).
În calitate de adjunct, pronumele poate face parte fie dintr-un grup nominal,
fie dintr-un grup verbal și poate
avea următoarele funcții sintactice:
Poziție Funcție sintactică Exemple
adjunct
în grup nominal
atribut pronominal prepozițional felicitarea de la unii, informația de la
celălalt, părerea despre sine
atribut pronominal genitival casa acestora, atenția oricui, tatăl ei, vina
nimănui,
Vecina ale cărei pisici îmi plăceau s-a mutat.
atribut pronominal în dativ mi-am pierdut stiloul, și-a prezentat lucrarea
adjunct
în grup verbal complement direct l-ai văzut pe dumnealui, spune ceva, scrie
asta, nu știe nimic, ce ai văzut?,
Fata pe care o cunosc eu e alta.
complement indirect i-ai povestit aceluia, fiecăruia îi pasă, le-am dat alor săi
complement prepozițional discută despre voi, îl ia cu sine, se teme de ai tăi,
te gândești la asta, nu mă
bazez pe niciunul
circumstanțial de loc vine pe la noi, mergea în fața-i, stă lângă oricine, a
zburat pe deasupra lui,
în jurul cui se învârtește?
circumstanțial de timp sosise înaintea lor, a apărut în urma celorlalți,
Ziua în care începi cursurile se apropie.
circumstanțial de mod Atenția cu care mă asculți îmi face plăcere.
circumstanțial de cauză Boala de care a zăcut s-a vindecat.
circumstanțial de scop Examenul pentru care înveți este dificil.
Repere
147
Limbă română Posibilități combinatorii ale pronumelui și ale adjectivului
pronominal L18
Aplicații
1 Identifică, în enunțurile date, pronumele care sunt:
a centru al unui grup nominal; b adjunct al unui grup
nominal; c centru și adjunct, în același timp.
• Oricare dintre revistele citite de mine îți va plăcea și ție. • Am văzut ieri
ceva interesant la televizor. • Căruia dintre ei să-i dăm crezare? • Pe unul ca
tine nu reușesc să-l înțeleg. • Îl vreau pe acela galben, vă rog! • Am avut o
idee ca a voastră, dar nu am
spus nimănui.
2 Ce funcții sintactice îndeplinesc pronumele de la
exercițiul anterior?
3 Precizează felul, cazul și funcția sintactică pentru fiecare dintre
adjectivele pronominale din enunțurile de
mai jos.
• Uita adesea de sine însuși când citea.
• Prin pădure nu se zărea nicio vietate.
• Bucuria se oglindea pe toate chipurile.
• I-am povestit surorii mele filmul acela.
• Nu știu ce exerciții avem de făcut.
• Spre care localitate ne îndreptăm acum?
4 Construiește propoziții în care să folosești adjectivele
pronominale învățate ca adjuncți pentru substantivul
corabie.
5 Analizează pronumele și adjectivele pronominale din
textul de mai jos, după modelul dat.
„E bine pentru acești băieți că unul dintre ei putea
să adulmece primejdia chiar și în somn! Peter sări ca
un arc și îi sculă pe toți:
— Pirații! strigă el.
Ceilalți copii veniră lângă el. Avea un surâs ciudat pe față și pe Wendy însăși
o luă cu fiori când i-l
văzu. Când surâdea așa, nu îndrăznea nimeni să-i vorbească. Le ordonă să se
scufunde în lagună.
Dinspre corabia piraților răsună vocea căpitanului
Hook:
— Hei, voi din barcă!
În lumina felinarului, Wendy îl văzu pe căpitan și
tare ar mai fi vrut să plece de acolo, dar Peter nu avea
de gând să fugă. Era plin de viață, iar fața sa arăta că
e și încântat de sine.
— Sunt o comoară, îi șopti și, deși credea și ea
același lucru, fu bucuroasă că nu-l mai auzise altcineva și că Peter nu risca
să-și piardă reputația.
— Ce a fost asta? răcni Hook.
În lumina felinarelor, apăru plutind pe apă cuibul
Păsării Niciunde, despre care Wendy nu știa nimic.“
Adaptare după J.M. Barrie, Peter Pan
„acești“ – adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, genul masculin,
numărul plural, cazul acuzativ, funcție sintactică de atribut adjectival
„unul“ – pronume nehotărât, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ,
funcție sintactică de
subiect
În general, funcțiile sintactice ale pronumelui sunt comune cu ale
substantivului:
• subiect (Ea n-a văzut. Unul întreabă, celălalt răspunde. Ai noștri se
descurcă. Cine întreabă? Omul care citește
în parc este vecinul. Nimeni nu a răspuns.)
• nume predicativ (Câștigătorul a fost el. Actorul pare același. Caietul este al
meu. Ideile sunt multe.)
Adjectivele pronominale au funcția sintactică de atribut adjectival.
Autoevaluare (L10 – L18)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
Provocări
Lucrați în perechi. Descrie-i colegului/colegei de bancă
ce ai dori să faci dacă ai sta o zi în Țara de Nicăieri sau
într-un alt tărâm imaginar: Azeroth, Narnia, Oz, Țara
Minunilor etc. Folosește trei pronume/adjective pronominale nou învățate.
Schimbați apoi rolurile.
U4
148
Granițe între lumi
Explorare
1 Lucrați în grupe de câte patru elevi. Analizați imaginea
alăturată, apoi răspundeți la întrebări.
• Ce se vede în centrul imaginii? • Cine sunt persoanele desenate? • Unde se
găsesc? • De ce stau copiii
dincoace de bara de protecție? • Ce acțiuni ale persoanelor respective se pot
deduce din poziția corpurilor și a mâinilor?
2 În fiecare grupă, repartizați-vă unul dintre rolurile persoanelor reprezentate
în imagine și alcătuiți, oral:
a un dialog între doi copii sau între un copil și persoana adultă; b o narațiune
pe care unul dintre copii
o va relata părinților, acasă; c o explicație pe care o
oferă copiilor persoana adultă; d o descriere pe care
unul dintre copii o notează în jurnalul său.
Grupa care termină prima prezintă în fața clasei.
Lecția 19. Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ,
descriptiv, dialogat. Integrarea părților
Precizează câte o situație din viața cotidiană în care:
a ai povestit ceva; b ai folosit descrierea; c ai purtat un dialog; d ai oferit
o explicație.
Redactare
Un text este un ansamblu de enunțuri organizate într-un întreg coerent, într-o
unitate logică. De-a lungul unui
text dominant narativ pot apărea și alte tipuri de secvențe: descriptive,
dialogate sau explicative, cu diverse roluri.
SECVENȚA
NARATIVĂ
• prezintă derularea unor întâmplări într-o ordine
logică și temporală;
• urmărește dezvoltarea unei intrigi într-o înlănțuire de
evenimente care au un deznodământ.
• prezența unui narator: atotștiutor (o voce
anonimă), implicat (personaj care participă la
acțiune) sau neimplicat (martor la eveniment);
• relatare la persoana a III-a sau la persoana I.
SECVENȚA
DESCRIPTIVĂ
• prezintă trăsăturile unor persoane/personaje,
obiecte, fenomene, peisaje etc., cu scopul de fixa
detaliile concrete care le caracterizează;
• conturează cadrul spațial și temporal al întâmplării.
• folosirea cuvintelor din câmpul lexical în care se
încadrează tema descrierii;
• preponderența grupurilor nominale (substantiv +
adjectiv);
• prezența verbelor la prezent sau la imperfect.
SECVENȚA
DIALOGATĂ
• reproduce întocmai cuvintele unor persoane/
personaje care comunică unele cu celelalte;
• permite dezvăluirea directă a gândurilor,
a sentimentelor și a atitudinilor acestora.
• prezența unui verb de declarație (a afirma,
a întreba, a spune, a șopti, a zice etc.);
• prezența liniei de dialog înaintea replicilor sau
marcarea acestora prin ghilimele;
• marcarea intonației (neutre, interogative
sau exclamative) prin punctuație specifică.
Pentru început
Repere
149
Structuri textuale. Integrarea părților
Aplicații
1 Păstrați grupele de la exercițiile anterioare. Pornind
de la fragmentul de mai jos, reprodus dintr-un articol on-line, redactați o
compunere narativă în care să
includeți câte o secvență descriptivă, una dialogată și
una explicativă.
Cercetătorii au încercat dintotdeauna să rezolve
marile mistere ale lumii și totuși unele fenomene naturale încă uimesc oamenii de știință.
Pietrele mișcătoare din Valea Morții. La Racetrack Playa din Valea Morții,
California, Statele Unite,
se petrec fenomene ciudate. Pietre mari se mișcă pe
suprafața plată a unui lac secat, aparent fără nicio
explicație logică. Încă de la începutul secolului trecut
oamenii de știință au fost fascinați de acest fenomen,
iar din anii ’60 au început un program de monitorizare
a rocilor. Ei au marcat 30 de pietre, cu greutăți de până
la 25 de kilograme, dintre care 28 s-au mișcat într-o
perioadă de șapte ani, unele pe o distanță de mai mult
de 200 de metri! După ce au analizat urmele lăsate și
traseul pe care s-au deplasat, cercetătorii au ajuns la
concluzia că unele roci au atins o viteză de 1 m/s, adică
3,6 km/h. Explicațiile pe care le-au avansat oamenii
de știință sunt variate. Unii cred că pietrele se mișcă
din cauza condițiilor meteo, fiind împinse de vânt, pe
gheață. Alte teorii includ un fel de mucus lăsat de alge,
pe care pietrele ar aluneca, sau vibrații seismice.
Mistere care uimesc oamenii de știință: 10 fenomene care
nu au încă explicație, după https://www.mediafax.ro
• Discutați, în linii mari, subiectul narațiunii: Ce
s-ar putea întâmpla? Unde și când s-ar desfășura
întâmplarea? Ce anume ar declanșa acțiunea? Cine
ar lua parte la eveniment? Cine ar povesti?
• Notați planul narațiunii, după ce vă puneți de acord
asupra ei.
• Stabiliți locul unde veți insera secvențele: Ce
ar putea fi descris? Cine ar dialoga și despre ce
anume? Cine ar putea oferi o explicație (naratorul,
personajele)? La ce aspect s-ar referi explicația?
• Repartizați-vă sarcinile, așa încât fiecare dintre voi
să se ocupe de una dintre secvențe.
• Pentru secvențele explicative și descriptive vă puteți
documenta în plus pe internet.
• Redactați fiecare parte.
• „Asamblați“ textul și citiți-l, pentru a-i verifica gradul de coerență.
• Rescrieți textul, modificând ceea ce vi se pare necesar pentru ca părțile să
se armonizeze și corectând
eventualele greșeli de ortografie, de lexic, dezacordurile etc.
• Găsiți un titlu care să stârnească interesul.
2 Evaluați-vă textul pe baza grilei de mai jos.
CRITERII DA NU
Respectă structura textului narativ (situație
inițială, element declanșator, relatare a
întâmplării, deznodământ).
Conține o secvență descriptivă despre cadrul
spațio-temporal, personaje, fenomene sau obiecte.
Conține o secvență dialogată între două sau mai
multe personaje.
Conține o secvență explicativă convingătoare
despre fenomenul enigmatic propus.
Există coerență între părțile care îl alcătuiesc.
Are un titlu incitant.
Respectă corectitudinea gramaticală, ortografia
și punctuația.
Este așezat corect în pagină, iar scrisul este
lizibil și îngrijit, fără ștersături.
Redactare
SECVENȚA
EXPLICATIVĂ
• oferă informații necesare înțelegerii unor acțiuni ale
persoanelor/personajelor;
• oferă explicații despre cauzele și caracteristicile
unor fenomene sau evenimente;
• răspunde la întrebările „De ce?“ sau „Cum?“.
• prezența unor cuvinte/grupuri de cuvinte ca
mai întâi, apoi, în cele din urmă, în consecință,
astfel, pentru că, deoarece, fiindcă etc.
• utilizarea unor procedee diverse care ușurează
înțelegerea: definire, exemplificare, comparare,
reformulare etc.
Aceste secvențe textuale de bază se pot combina în foarte multe feluri, în
diverse texte, literare sau nonliterare.
L19
U4
150
Granițe între lumi Recapitulare
1 Privește imaginile date, extrase din Jumanji,
carte scrisă și ilustrată de Chris Van Allsburg.
• Ilustrația 1 corespunde situației inițiale. Precizează
ce poți deduce despre cadrul întâmplărilor și despre personaje. În ce epocă se
petrece acțiunea? În
ce moment al zilei? Cine sunt protagoniștii? Ce vârstă crezi că au? Unde se află
ei?
• Despre ce crezi că va fi vorba în text?
• Ilustrația 2 corespunde unei secvențe din desfășurarea acțiunii. Descrie ceea
ce vezi. Apariția unui leu în sufragerie este posibilă în realitate? Cum crezi
că s-au derulat întâmplările până aici, așa încât să existe un astfel de
moment în narațiune?
2 Citește fragmentele de mai jos din Jumanji, apoi menționează dacă ipotezele
tale de lectură s-au confirmat.
1 2
Recapitulare
[Părinții pleacă la un spectacol de operă și îi lasă pe Judy
și pe Peter acasă, atrăgându-le atenția să nu facă dezordine.
Plictisiți de toate jucăriile lor, copiii ies în parc și găsesc,
lângă un copac, o cutie misterioasă.]
— Ce -i asta ? a întrebat Judy.
— E un joc, i-a răspuns Peter, dându-i cutia.
— JUMANJI, a citit Judy pe capacul cutiei, UN JOC
DE AVENTURĂ ÎN JUNGLĂ.
— Uite, a strigat Peter, arătând spre un bilețel lipit
pe fundul cutiei.
Cineva mâzgălise, cu un scris copilăresc, câteva
cuvinte: „Joc gratis, amuzant pentru unii, dar nu pentru toată lumea. P.S.
Citiți cu atenție instrucțiunile.“ […]
[Acasă, copiii încep să se joace. Instrucțiunile atrag
atenția că acest joc cu zaruri nu se termină decât dacă un
jucător ajunge în Orașul de Aur și îi strigă numele: Jumanji.]
— Hai, începe tu, i-a zis Judy, întinzându-i fratelui
ei zarurile.
Peter a dat drumul nepăsător zarurilor din palmă.
— Șapte, a zis Judy.
Peter și -a mutat piesa pe al șaptelea pătrățel.
— „Te atacă leul, întoarce-te două spații“, a citit
Judy cu voce tare.
— Mamă, ce palpitant! a zis Peter cu o voce care nu
anunța nimic palpitant.
Era pe punctul de a-și lua piesa, când s-a uitat la sora
lui. Era pur și simplu împietrită de o spaimă teribilă.
— Peter, a șoptit Judy, întoarce-te încet, dar încet
de tot.
Băiatul s-a întors. Nu-i venea să-și creadă ochilor.
Întins cât era de lung pe pianină, trona un leu care se
uita fix la Peter și se lingea pe bot.
[Leul îl urmărește pe Peter, care o ia la goană pe scări,
până în dormitor. Băiatul reușește să-l închidă acolo.]
— Nu cred, a zis Peter printre gâfâieli, că… mai…
vreau… să joc… jocul ăsta .
— Dar n-avem încotro, trebuie, a spus Judy, ajutându-l pe Peter să coboare
scările la parter. Sunt
sigură că asta însemna instrucțiunea aia: că leul n-o
să dispară până când unul dintre noi nu câștigă
jocul. […]
[Deciși să continue jocul, copiii aruncă în continuare
zarurile. Bucătăria e invadată de maimuțe, apoi din tavan
începe o ploaie musonică. Apare un ghid rătăcit în junglă,
după care Peter este mușcat de musca-țețe și adoarme, o
turmă de rinoceri năvălește în sufragerie, iar din șemineul
pe care își făcuse apariția un piton începe să curgă lava unei
erupții vulcanice. Copiii sunt din ce în ce mai speriați. Zarurile lui Judy cad
pe un spațiu ce duce la o scurtătură, așa că
ea reușește să încheie jocul, strigând „Jumanji“.]
Aburul din încăpere devenea din ce în ce mai gros.
Judy nici nu-l mai putea zări pe Peter de cealaltă parte
a măsuței. Apoi, ca și cum toate ușile și ferestrele
s-ar fi deschis deodată, o boare răcoroasă a îndepărtat tot aburul din cameră.
Totul arăta din nou exact
cum fusese înainte de a începe jocul. Nici picior de
maimuță sau de ghid, nici urmă de apă, de mobilă distrusă, de șarpe, niciun leu
răgând în dormitor, niciun
corn de rinocer. Fără să scoată o vorbă, Peter și Judy
au aruncat jocul înapoi în cutie. S-au repezit pe ușă,
au traversat strada în fugă până în parc și l-au lăsat
la poalele unui copac. Întorși acasă, au pus cât ai clipi
toate jucăriile la loc în cufăr. Cei doi copii erau însă
prea surescitați să poată sta potoliți, așa că Peter a
scos un puzzle complicat. Pe măsură ce lucrau la el,
surescitarea lor s-a transformat încet într-un sentiment de ușurare și, în cele
din urmă, în epuizare. Cu
jumătate din puzzle făcut, Peter și Judy au adormit
buștean pe canapea.
— Treziți-vă, dragii mei, s-a auzit vocea mamei.
[…] Căscând și întinzându-se, s-au dat jos de pe
canapea. Mama i-a prezentat câtorva musafiri, apoi
i-a întrebat:
151
Recapitulare U4
3 Precizează dacă următoarele afirmații despre întâmplările din text sunt
adevărate sau false.
a Părinții lui Judy și Peter pleacă la un film.
b Copiii găsesc cutia unui joc în podul casei.
c Peter este acela care începe jocul.
d La fiecare aruncare de zaruri, mesajul afișat se
materializează, devine realitate.
e Leul este închis în bucătărie.
f În sufragerie începe să ningă.
g Deasupra șemineului se încolăcește un piton.
h Jocul este încheiat atunci când un jucător ajunge în
Orașul de Aur și strigă „Jumanji“.
i Când părinții se întorc, găsesc casa devastată de
animalele din junglă.
4 Care crezi că este cauza care declanșează acțiunea?
Alege dintre variantele: • plictiseala copiilor; • găsirea jocului Jumanji; •
prima aruncare de zaruri.
5 Menționează ce anume este suspect în prezentarea
jocului găsit în parc.
6 Notează în caiet, pe două coloane, aspectele bazate
pe realitate și cele care țin de planul ireal. Cum se produce trecerea între
cele două planuri?
7 Cum reacționează adulții când Peter începe să povestească ce li s-a întâmplat?
De ce?
8 Explică ce sugerează replica finală a mamei lui Peter.
9 În ce constă ezitarea cititorului în acest text?
10 Jumanji este un text multimodal. Explică în ce fel
ilustrațiile alb-negru contribuie la accentuarea ideii
de fantastic, alegând una dintre variantele următoare:
a se distanțează de realitate prin lipsa culorilor;
b se apropie de realitate prin detalii, dar realitatea
devine astfel și mai stranie.
11 Scrie un text de 4 – 6 rânduri despre junglă, pentru o
enciclopedie destinată copiilor mai mici, folosindu-te
de cunoștințele tale de geografie.
12 Analizează pronumele personale din enunțul de mai
jos, precizându-le și funcția sintactică.
„Hai, începe tu, i-a zis Judy, întinzându-i fratelui ei
zarurile.“
13 Menționează felul pronumelui din expresia o ia la
goană. Pronumele are sau nu funcție sintactică?
14 Indică felul pronumelor din replica: „Te atacă leul,
întoarce-te două spații“.
15 Construiește, pe baza primei imagini, un schimb de
replici între cei doi copii, în care să folosești câte un
pronume și un adjectiv pronominal posesiv.
16 Precizează felul pronumelor și al adjectivelor pronominale din fragmentul:
„Cineva mâzgălise, cu un scris
copilăresc, câteva cuvinte: «Joc gratis, amuzant pentru unii, dar nu pentru
toată lumea».“
În ce cazuri stau acestea? Ce funcții sintactice au?
17 Indică felul pronumelor și al adjectivelor pronominale din enunțurile: • Leul
care stătea pe pianină se
uita fix la Peter. • Care copil sfârșește jocul? • S-au
jucat cu câte jucării au dorit. • Ce ați făcut toată
după-amiaza? • Persoana căreia îi aparținuse Jumanji
a rămas necunoscută.
18 Alcătuiește un enunț cu un pronume negativ care nu
apare în textul dat.
19 Analizează pronumele și adjectivele pronominale
colorate din text, menționând și funcțiile lor sintactice.
20 Imaginează-ți că ai găsit în parc jocul Jumanji și vrei
să-l joci împreună cu un prieten/o prietenă. Redactează o compunere narativă de
200 – 250 de cuvinte,
la persoana I, în care să relatezi aventura prin care ați
trecut. În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței, respectând regulile jocului din
textul-suport (lansarea zarului, lectura mesajului, declanșarea evenimentului
ireal);
• să incluzi o secvență descriptivă, o secvență dialogată și o secvență
explicativă;
• să ai o exprimare clară, corectă, adecvată;
• să respecți normele de ortografie și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la
scrisul lizibil.
— Și ați avut o după-amiază palpitantă?
— O, da, a zis Peter. Ne-am luptat cu o inundație, cu
o invazie de rinoceri, cu o erupție vulcanică, am luat
boala somnului și…
Peter a fost întrerupt de hohotele de râs ale adulților.
— Măi să fie, a zis mama, cred că amândoi ați luat
boala somnului. Ia mergeți voi sus și puneți-vă pijamalele. Apoi puteți să vă
terminați puzzle-ul și să mâncați
ceva de seară.
Traducere din limba engleză de Laura Albulescu
U4
152
Granițe între lumi Evaluare
Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
Dar nu putea fi chiar așa. Ce tren era ăla despre
care nu știai nici unde merge, nici de unde vine? […]
Ăsta nici nu oprea, nici n-avea lumini, nici măcar o
fereastră luminată. Și trecea numai noaptea, la trei și
șapte minute, nici o secundă întârziere. Ei, asta n-o
mai credea! Care tren nu întârzie măcar o dată? […]
— Și când trecea garnitura1
?
— Garnitura trecea rar, răspunse domnul Fotiade.
Cam trei — patru zile pe an. Țin minte că odată a venit
primăvara, prin aprilie, când înfloresc spinii. Altă
dată a apărut pe la Bobotează, era un ger și-o zăpadă,
două zile i-am tot curățit linia. Acum trei ani, m-am
trezit cu ea prin octombrie. […]
— Și ce vedeați? întrebă, zâmbind, acarul2. […]
— Ce vedeam? zise el încet. Păi ți-am mai spus...
E cel mai frumos tren pe care l-am văzut în viața
mea ... și-am văzut multe , poți să mă crezi... Culoarea aia a lui... și cum
lucea... […] la viteza lui părea
aproape negru.
— O fi tren sanitar, pentru morți, încercă să glumească acarul.
1 garnitură (s.f.) — aici, locomotivă și vagoane ale unui tren.
2 acar (s.m.) – muncitor feroviar.
— Vezi-ți de treabă! făcu domnul Fotiade. Știu cum
arată un tren sanitar. Ăsta avea geamurile joase, mult
mai joase decât cele obișnuite, cam la înălțimea asta,
și arătă cu mâna, și puțin mai mari. […]
— Da' înăuntru nu se vedea nimic?
— La viteza lui? spuse domnul Fotiade. Ce să vezi?
Plus că n-avea nicio lumină. […] Și mai era ceva ...
asta nu ți-am spus-o... nu m-ai fi crezut... dar acuma,
dacă tot vine, o să simți și tu...
— Ce? întrebă acarul.
— Dom'le, zise încurcat domnul Fotiade, să nu râzi,
dar era ceva ciudat... prima dată am crezut că mi se
năzare numai mie ... l-am întrebat pe impiegat și mi-a
răspuns că și el simte... când trecea, dom'le, trenul
ăsta mirosea, mă-nțelegi?... lăsa un miros... îl simțeai
o jumătate de oră după aia...
— Ce miros?
Domnul Fotiade plecă ochii și zise încet, ca și cum
s-ar fi rușinat:
— De trandafiri. Mirosea extraordinar a trandafiri.
Acarul îl privi o clipă serios, apoi umerii începură
să i se scuture și se porni să râdă. Domnul Fotiade se
posomorî.
Ioan Groșan, Trenul de noapte
U4
A. 60 de puncte
1 Indică felul, cazul și funcția sintactică pentru fiecare pronume subliniat cu
galben în text. 6 puncte
2 Precizează felul, cazul și funcția sintactică pentru fiecare adjectiv
pronominal subliniat cu albastru în text. 6 puncte
3 Alege varianta corectă. În enunțurile „Păi ți-am mai spus.“ și „Vezi-ți de
treabă“, pronumele scrise italic sunt:
a primul – pronume personal, al doilea – pronume reflexiv;
b primul – pronume reflexiv, al doilea – pronume personal. 6 puncte
4 Selectează din text două forme ale pronumelui demonstrativ care aparțin limbii
vorbite. 6 puncte
5 Menționează ce parte de vorbire este cuvântul scris italic: „mult mai joase
decât cele obișnuite“. 6 puncte
6 Alege varianta corectă. Personajele care apar în fragmentul citat sunt:
a acarul, domnul Fotiade și impiegatul; b acarul și domnul Fotiade. 6 puncte
7 Precizează care este tema discuției dintre personaje. 6 puncte
8 Extrage din text trei caracteristici ale trenului misterios, care îl deosebesc
de un tren obișnuit. 6 puncte
9 Notează, pe scurt, o explicație logică și o explicație fantastică pentru
evenimentul relatat. 6 puncte
10 Explică, în 30 – 50 de cuvinte, atitudinea diferită a personajelor față de
evenimentul supranatural,
așa cum reiese din ultima afirmație a naratorului. 6 puncte
B. 30 de puncte
Scrie o narațiune fantastică de 200 – 250 de cuvinte, la persoana I, în care să
relatezi o întâmplare legată de trecerea
trenului misterios prin localitatea ta.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să incluzi o secvență descriptivă, o secvență dialogată și o secvență
explicativă;
• să ai un conținut adecvat cerinței;
• să ai o exprimare clară, corectă, adecvată;
• să respecți normele de ortografie și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la
scrisul lizibil.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
U5 Lumea de pe scenă
Proiect de grup De la text la spectacol
Comunicare orală Textul dialogat • Tracul comunicativ
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor • Cererea
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Numeralul • Posibilități combinatorii ale numeralului • Adverbul •
Posibilități combinatorii ale adverbului (inclusiv atributul adverbial) •
Interjecția • Onomatopeele • Interjecția predicativă
Textul dramatic • Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul •
Arta spectacolului • Personajul dramatic • Rolul dialogului • Dialogul în textul
scris și în spectacol • Dialogul în textul nonliterar • Interviul
Lectură
U5
154
Lumea de pe scenă
Lecția 1. Textul dramatic
1 Lucrați în perechi. Citiți cuvintele notate mai jos,
care se referă la personajele din textul pe care îl
veți asculta sau îl veți citi, la locul unde se petrece
acțiunea și la acțiunea propriu-zisă. Discutați între
voi, încercați să vă imaginați despre ce va fi vorba și
faceți câteva predicții.
• Doinița • sensibil • ploaie • bibliotecă • Eliza
• fereastră • tavan • Radu • surpriză • spectator
2 Spune cât mai multe cuvinte pe care le asociezi
teatrului.
3 Ce îți place și ce nu îți place la teatru? Dacă nu ai
fost la teatru, poate ai văzut spectacole televizate
sau ai ascultat emisiuni ale teatrului radiofonic.
4 Citește, în gând, textul alăturat.
Vrem să vă dăruim
câte o fereastră
de Matei Vișniec
(piesă într-un act)
Personaje:
RADU 13 ani
DOINIŢA 13 ani
ELIZA 12 ani
Decor: Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon.
Câteva cadre de ferestre care „plutesc“ și ele în aer, printre
cărţi.
SCENA 1
Radu intră, citind. Eliza intră, scufundată și ea în lectură. Doiniţa intră cu o
carte în mână și cu una la subsuoară.
Cei trei sunt atât de „prinși“ de ceea ce citesc, încât timp de
câteva zeci de secunde nici nu se văd unul pe altul.
Apoi se opresc brusc în faţa scenei și lasă cărţile din mână,
care rămân „agăţate în aer“.
RADU (către spectatori) – Iată ce vă propun…
ELIZA (către spectatori) – Noi vă povestim tot…
DOINIŢA (către spectatori) – Și apoi voi ne spuneţi ce
părere aveţi…
RADU (către spectatori) – Pentru că vrem să știm unde
am greșit.
ELIZA (către Radu) – Radu…
RADU – Da?
ELIZA – Nu te grăbi. Că poate n-am greșit deloc.
DOINIŢA – Așa e. Nu trebuie să-i facem pe spectatorii
noștri să creadă de la început că am făcut cine știe
ce prostie…
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
să nu credeţi că am făcut vreo boacănă, vreo prostie, vreo poznă sau…
ELIZA – Radu…
RADU – Da?
ELIZA (către Radu) – Nu te grăbi.
DOINIŢA (către Radu) – Hai să începem cu începutul.
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
iată cum a început totul. Întrucât începuse să plouă
și întrucât ploaia ne-a prins chiar în faţa bibliotecii…
ELIZA – În faţa noii biblioteci a orașului…
DOINIŢA – Să precizăm însă că noi ne întorceam toţi
trei de la școală…
RADU – Da, pe la ora două și ceva…
ELIZA – Și, de fapt, aveam de gând să mergem în parc…
Lectură
Pentru început
Este cel mai cunoscut
dramaturg român
contemporan.
Este, de asemenea, poet
și romancier. În 1987
a plecat din România,
unde piesele sale erau
cenzurate, și s-a stabilit la
Paris. A devenit cunoscut
în lume pentru piesele
sale în limba franceză,
jucate în peste 30 de țări
în teatre importante din
Europa și la marile festivaluri internaționale de teatru.
Este autorul textului Omul de zăpadă
care voia să întâlnească soarele, o piesă de teatru
pentru copii.
Vrem să vă dăruim câte o fereastră este un text
inedit.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți)
Text de bază
155
Textul dramatic
DOINIŢA – Deși eu v-am propus întâi să mergem la
cinema…
RADU – Staţi, staţi puţin… Că uite, spectatorii noștri nu
mai înţeleg nimic. Deci, recapitulez începutul. Vinerea trecută, când am ieșit
de la școală, cum toţi trei
locuim în același cartier, ne-am spus…
ELIZA (jucând momentul) – Ce-ar fi să mergem să ne
plimbăm puţin în parc?
DOINIŢA – Nu, nu, mai bine să mergem la cinema…
RADU – Ah, uite că începe să plouă…
ELIZA – Nu e grav, am eu o umbrelă.
Eliza scoate umbrela, o deschide. Toţi trei se înghesuie
sub umbrelă.
DOINIŢA – Degeaba… Ciuciulete o să ne facă ploaia
asta…
Radu iese de sub umbrelă și adoptă din nou atitudinea
povestitorului.
RADU – Și atunci ne-am dat seama că ne aflam în faţa
unei uși impozante pe care scria „Bibliotecă“.
ELIZA – Și rău am făcut că am intrat…
DOINIŢA – Am intrat din cauza ta, Radu.
RADU – A, nu… Eliza a zis „haideţi să intrăm să ne
uităm la benzi desenate“…
ELIZA – Vă rog să nu daţi vina pe mine. Tu, Doiniţa, ai
spus „haideţi să intrăm că poate au o secţiune de
muzică“…
DOINIŢA – Nu, nu… Radu a spus „ia te uită, haideţi să
intrăm că poate au jocuri noi pe computer“…
RADU – Gata, gata, gata… Haideţi să rezumăm. E foarte
important să nu abuzăm de timpul spectatorilor…
ELIZA (către spectatori) – Iertaţi-ne. Este pentru prima
dată când ne aflăm într-o astfel de situaţie…
DOINIŢA – Și suntem cam stângaci…
ELIZA – Încercaţi să vă imaginaţi în locul nostru…
DOINIŢA – Vă spun că nu e ușor…
RADU – Deci, deci, deci… Haideţi să avansăm… Am
intrat toţi trei în bibliotecă…
ELIZA – Și nu ne-a venit să credem…
DOINIŢA – Pentru că peste tot erau numai cărţi…
RADU – Cărţi de sus până jos… Numai rafturi de cărţi.
ELIZA – Nu tu DVD-uri, nu tu computere, nu tu fotolii
ca să te tolănești în ele…
RADU – Și parcă nici nu avea ferestre.
ELIZA – Eu v-am spus de cum am intrat că trebuia să
ieșim repede de acolo… (Către spectatori.) Ceva mi s-a
părut mie ciudat. Și le-am spus „hai să o ștergem de
aici că nu e nimic de făcut“…
RADU – Da, numai că Doiniţei i-a plăcut plafonul…
DOINIŢA – Da, e drept că mi-au plăcut plafoanele…
Erau atât de înalte… Iar unele dintre ele erau pictate.
(Reconstituie scena.) Ia te uită… Ce caraghioși sunt…
parcă ar fi niște îngerași…
RADU – Niște îngerași ghiduși…
ELIZA – O… ce caraghios… uite și un ţap…
DOINIȚA – Nu e ţap, e faun. Și uite și niște nimfe… Iar
animalul acela este un inorog…
ELIZA – Ce este un inorog?
DOINIȚA – I se mai spune și licorn. În Evul Mediu era
un simbol al purităţii…
Lumina scade, parcă intrăm într-un vis, în spatele personajelor, la ferestre,
apar niște chipuri fantastice: un inorog,
un faun, o nimfă și niște capete dolofane de îngerași ghiduși
care scot limba unii la alţii.
Acest moment de vis poate fi acompaniat cu muzică.
SCENA 2
Radu bate din palme și în felul acesta „gonește“ visul.
Lumina se aprinde, muzica încetează, personajele fantastice dispar.
RADU (către spectatori) – Aţi înţeles, Doiniţa este deșteapta clasei. Îi place
istoria, îi plac caii verzi pe
pereţi, scrie și poezii… Și uneori visează cu ochii
deschiși.
Lectură L1
U5
156
Lumea de pe scenă
DOINIŢA – Radu!
RADU – Ce este?
DOINIȚA – Nu fi măgar!
RADU – Dar ce-am făcut?
DOINIȚA – Atât îţi spun, nu fi măgar!
RADU – Dar n-am spus nimic rău. (Către spectatori.) Am
spus eu ceva urât?
ELIZA – Da, ai fost măgar!
RADU – Asta-i bună! Când? Am martori… (Către spectatori.) Când am fost eu măgar?
DOINIȚA – Ce treabă ai tu că scriu eu poezii?
RADU – Păi, nu scrii?
DOINIȚA – Da, dar de ce trebuie să spui la toată lumea?
RADU – Păi… nu le scrii pentru ca să le citească toată
lumea?
DOINIȚA – Nu, le scriu pentru mine.
RADU – Atunci, te rog să mă scuzi…
DOINIȚA – Nu te scuz, pentru că ai fost nepoliticos,
măgar și intri cu bocancii unde nu trebuie…
ELIZA – Mai încearcă să-ţi ceri scuze o dată, că poate
te iartă…
RADU – Doiniţa, te rog să mă scuzi că am fost măgar,
catâr cu bocanci, faun indiscret și gură-spartă…
DOINIȚA – OK, te scuz.
Toţi trei se apropie de spectatori.
ELIZA – V-am jucat această scenă ca să înţelegeţi mai
bine cum de ne-am rătăcit în bibliotecă.
DOINIȚA – În timp ce eu priveam plafoanele…
RADU – În timp ce Doiniţa mă făcea măgar…
ELIZA – În timp ce eu încercam să-i împac…
DOINIȚA – Noi, de fapt, tot mergeam…
RADU – Dintr-o încăpere în alta…
ELIZA – Una…
DOINIȚA – Două…
ELIZA – Trei…
DOINIŢA – Patru…
RADU – Douăsprezece…
ELIZA – Treisprezece…
DOINIŢA – Și toate erau la fel…
ELIZA – Adică plafoane înalte…
DOINIŢA – Cărţi până sub plafon…
RADU – Stop!
Cele două fete privesc spre Radu ca și cum s-ar trezi
dintr-o hipnoză.
RADU – Gata, haideţi să ieșim că poate a stat ploaia.
ELIZA – O clipă, să ne facem totuși un selfie…
Cei trei se grupează pentru un selfie pe care îl face Eliza.
ELIZA – Ciudat…
DOINIŢA – Ce-i?
ELIZA – Nu am semnal…
DOINIŢA – Nici eu…
RADU – Nici eu…
Cei trei se apropie din nou de spectatori și încep să
„meargă“ pe loc.
ELIZA – Ne-am îndreptat noi spre ieșire…
DOINIŢA – Sau mai bine spus în direcţia în care credeam noi că era ieșirea…
RADU – Numai că…
ELIZA – Parcă ne învârteam în cerc…
DOINIŢA – Treceam dintr-o încăpere în alta…
RADU – Și toate parcă erau la fel…
ELIZA – Și am început să le numărăm…
DOINIŢA – Una…
ELIZA – Două…
DOINIŢA – Unsprezece…
ELIZA – Douăsprezece
DOINIŢA – Douăzeci și una…
ELIZA – Douăzeci și două…
Cei trei încep să „alerge“ pe loc.
ELIZA – Treizeci și una…
DOINIŢA – Treizeci și două…
ELIZA – Patruzeci și una…
DOINIŢA – Patruzeci și două…
RADU – Stop!
Cei trei se opresc, gâfâind.
RADU – Pe aici am mai trecut…
ELIZA – Ești sigur?
RADU – Absolut sigur.
ELIZA – De unde știi?
RADU – Faunul ăsta, pe plafon, l-am mai văzut…
DOINIŢA – Să știţi că am intrat într-un labirint.
ELIZA – Labirint, în orașul nostru?
DOINIŢA (strigând) – Hei, e cineva aici?
RADU – Mi s-a părut mie ciudat de la început că nu era
niciun portar, niciun bibliotecar…
ELIZA – Hei, ne aude cineva?
Lectură
157
Textul dramatic
RADU – Ajutooooor!
ELIZA – Radu, nu te panica.
RADU – Nu mă panichez, doar că…
DOINIŢA – Nu-i frumos să strigi „ajutor“ când ești într-o
bibliotecă.
RADU – Știu, numai că… Ajutoooor!
ELIZA – Hei, știe cineva pe unde este ieșirea?
DOINIŢA – Hei, unde este ieșirea, la dreapta sau la
stânga?
SCENA 3
Lumina se aprinde în toată sala de spectacol, care devine,
de fapt, „bibliotecă“.
Cei trei coboară în sală, trec printre spectatori și continuă să strige.
ELIZA – Hei, mă numesc Eliza, am 12 ani și m-am rătăcit în bibliotecă. Mă aude
cineva?
DOINIŢA – Hei, mă numesc Doiniţa, am 13 ani și m-am
rătăcit în bibliotecă. Mă aude cineva?
RADU – Hei, mă numesc Radu, am 13 ani și m-am rătăcit în bibliotecă… Hei!
Ajutaţi-mă să ies și promit că
nu mai pun niciodată piciorul aici…
ELIZA – După cum vedeţi, eram total blocaţi.
DOINIŢA – Total pierduţi.
RADU – Nicio încăpere nu avea ferestre.
ELIZA –Nu auzeam niciun zgomot exterior.
DOINIŢA – Mie uite-așa începuse să-mi bată inima…
ELIZA – Iar mie mi-a venit să plâng.
DOINIŢA – Ba chiar ai plâns puţin.
ELIZA – Sigur că am plâns.
RADU – Iar eu înghiţeam în sec și aveam palmele transpirate, simţeam fiori reci
și voiam să fac și pipi,
numai că mi-era jenă din cauza fetelor.
ELIZA (către ceilalţi doi) – Suntem pierduţi…
DOINIŢA – Eliza, nu spune prostii. Nimeni nu se
pierde într-o bibliotecă… (Către public.) Acela a fost
momentul când am avut o revelaţie. Când a spus
Eliza „suntem pierduţi“. Nu știu de ce, dar când Eliza
a spus „suntem pierduţi“ mi-a venit ideea aceasta
simplă… elementară…
RADU – Uluitoare idee, într-adevăr…
ELIZA – Doiniţa, ești o minunată prietenă… O minunată, inegalabilă prietenă…
RADU – Pare ciudat, dar așa e. Nouă nu ne-a venit
ideea… Nici mie și nici Elizei.
ELIZA – Nu, nouă nu ne-a venit ideea, dar Doiniţa a
spus…
SCENA 4
Cei trei urcă din nou pe scenă. Lumină doar pe feţele lor.
DOINIŢA (spre spectatori) – Ce-ar fi să deschidem fiecare câte o carte?
RADU – Când Doiniţa a spus „ce-ar fi să deschidem fiecare câte o carte“, parcă
ni s-a aprins o veioză în creier.
Muzică discretă. Niște beculeţe se pot aprinde în spatele
ferestrelor.
ELIZA – Ne-am apropiat de rafturi…
DOINIŢA – Pe rafturi erau etichete…
ELIZA – Cărţi de călătorie…
DOINIŢA – Romane… cu sutele…
RADU – Piese de teatru…
ELIZA – Cărţi de poezie…
DOINIŢA – Nuvele fantastice… cu miile…
RADU – Povești pentru copii… cu zecile de mii…
ELIZA – Cărţi de mitologie…
DOINIŢA – Cărţi despre extratereștri…
RADU – Totul, totul era acolo… milioane de cărţi…
ELIZA – Istoria marilor descoperiri geografice…
DOINIŢA – Oarecum instinctiv am luat atunci în mână
o carte…
RADU – Am extras așa, din întâmplare, un roman… Pe
copertă scria Insula misterioasă.
ELIZA – Iar eu m-am trezit în mână cu o carte de poezie… Pe copertă scria Opere
imperfecte…
DOINIŢA – Iar pe coperta cărţii mele scria Omul de
zăpadă care voia să întâlnească soarele. Și era o piesă
de teatru.
RADU – Și vă rog să mă credeţi, s-a întâmplat atunci
ceva uluitor.
ELIZA – Toţi trei ne-am deschis cărţile…
RADU – Am început să citim…
DOINIŢA – Și brusc ne-am dat seama…
TOȚI TREI – Că biblioteca avea totuși ferestre… Ferestre
pe care nu le văzuserăm până atunci…
Fiecare se așază în cadrul unei ferestre.
DOINIŢA – Ferestre mari, care dădeau spre stradă, spre
piaţa mare, spre parc, spre școală…
Lectură L1
U5
158
Lumea de pe scenă
RADU – Spre gara centrală, spre propriile noastre locuinţe, spre birourile unde
lucrează părinţii noștri…
Spre trecut și viitor.
ELIZA – Spre tot felul de munţi, de mări, de nori, de
iubiri, de întrebări și de răspunsuri…
DOINIŢA – Și spre noi înșine…
RADU – Și nu ne-am mai temut de nimic.
ELIZA – Ne-am îndreptat, citind, spre ieșire…
Din nou, cei trei se apropie de public.
RADU – Acum înţelegeţi de ce ne aflăm în faţa voastră.
ELIZA – Cu cărţile astea în mână…
DOINIŢA – Vrem să vă dăruim…
RADU – Da, vrem să vă dăruim…
ELIZA – Pentru că sunteţi toţi niște inegalabili prieteni…
DOINIŢA – Vrem să vă dăruim câte o fereastră…
Cei trei pot să împartă fie cărţi, fie foi pe care sunt imprimate poeme sau
bucăţi de proză.
Opţional: un cântec poate încheia reprezentaţia, iar versurile nu pot fi decât
ale… Doiniţei.
Visele se nasc din cărţi,
Cărţile se nasc din vise,
Viaţa noastră e o carte
Cu ferestrele deschise.
Cine știe să citească
În cuvinte și în stele
Se va oglindi în lumi
Înţelepte și rebele.
Mai rapid decât săgeata,
Mai puternic decât vântul,
Mai solar decât lumina
Este numai el – cuvântul.
Cum cuvintele sunt vii,
Orice carte este vie
Și devine cel mai cosmic
Mijloc de călătorie.
Deschizând o carte nouă,
Crești o nouă dimineaţă
În grădina de cuvinte
Cu ferestrele spre viaţă.
Sfârșit
Lectură
1 Completează enunțurile de mai jos cu răspunsurile tale și notează-le în caiet.
Mi-a plăcut textul, pentru că ... . Nu mi-a plăcut în text că ... .
Nu am înțeles din text ... . Mi-ar plăcea să interpretez rolul ... din piesă.
2 S-au împlinit predicțiile formulate la început? Dacă răspunsul este afirmativ,
arată ce aspecte din predicție s-au
confirmat. Dacă răspunsul este negativ, prezintă ce s-a întâmplat, de fapt, și
în ce constau diferențele dintre
acțiunea din text și predicția formulată.
3 Lectură pe roluri. Trei elevi își vor asuma rolul celor trei personaje și vor
citi scena 1.
4 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Răspundeți la cerințele de mai jos.
a Numiți locul în care se află Radu, Eliza și Doinița în timpul scenei 1.
b Precizați ce fac personajele. Selectați una sau mai multe dintre următoarele
variante: • discută unele cu
altele; • încearcă să transmită un mesaj publicului; • relatează ceea ce li s-a
întâmplat; • reconstituie o
întâmplare pe care au trăit-o; • își exprimă sentimentele.
Impresii după prima lectură
159
c Împărțiți foaia de caiet în două, după modelul de mai jos, și completați
fiecare coloană.
Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
d Identificați pasiunea fiecărui personaj.
e Găsiți un titlu potrivit pentru scena 1.
5 Lectură pe roluri. Alți trei elevi își vor asuma rolul celor
trei personaje și vor citi scena 2.
6 Lucrați în aceleași grupe. Răspundeți la cerințele date.
a Precizați dacă personajele continuă să facă același
lucru ca în scena 1.
b Continuați să completați cele două coloane, răspunzând la aceleași întrebări.
c Menționați ce emoții și sentimente au trăit personajele în timpul întâmplării
evocate.
d Găsiți un titlu potrivit pentru scena 2.
7 Lectură pe roluri. Alți trei elevi își vor asuma rolul celor trei personaje și
vor citi scena 3.
8 Lucrați în aceleași grupe.
a Continuați să completați cele două coloane, răspunzând la întrebările Ce s-a
întâmplat? și De ce s-a întâmplat?.
b Precizați numele personajului considerat, de ceilalți doi copii, salvator.
c Identificați ce a generat revelația personajului salvator.
d Găsiți un titlu potrivit pentru scena 3.
9 Lectură pe roluri. Trei elevi, alții decât cei care și-au asumat până în acest
moment rolul lui Radu, al Elizei și al
Doiniței, vor citi pe roluri scena 4.
10 Lucrați în aceleași grupe.
a Continuați completarea coloanelor. b Precizați în ce a constat soluția ieșirii
din spațiul bibliotecii-labirint.
c Menționați ce fel de cărți existau în bibliotecă. d Găsiți un titlu potrivit
pentru scena 4.
11 Recitește titlurile pe care grupa ta le-a găsit pentru fiecare dintre cele
patru scene. Pornind de la ele, scrie pe un
bilețel un cuvânt care să sintetizeze textul citit și lipește-l pe tablă sau pe
o foaie de flipchart. A fost ales același
cuvânt? Indiferent de răspuns, încearcă să explici situația.
Lectură Textul dramatic
Provocări
Pentru personajele din textul Vrem să vă dăruim câte
o fereastră de Matei Vișniec, biblioteca este inițial un
labirint, apoi devine un spațiu al deschiderilor. Jorge
Luis Borges, unul dintre cei mai importanți scriitori ai
secolului al XX-lea, mărturisea: „Eu mi-am imaginat
întotdeauna paradisul sub forma unei BIBLIOTECI.
Alte persoane consideră că ar fi o grădină, alții și-l pot
închipui ca un palat; eu l-am imaginat întotdeauna ca
o bibliotecă...“
Tu cum îți imaginezi paradisul? Scrie un text de 80 – 100
de cuvinte care să reprezinte răspunsul tău.
Fantasticele cărți zburătoare ale dlui Morris Lessmore,
ilustrație de William Joyce și Joe Bluhm
L1
U5
160
Lumea de pe scenă
Explorare
1 Crezi că textul Vrem să vă dăruim câte o fereastră a
fost scris pentru a fi citit cu voce tare ori în gând sau
pentru a fi jucat pe scenă? Motivează-ți răspunsul.
2 Cât ar dura un spectacol realizat pe baza textului citit?
3 Lucrați în perechi. Identificați, în textul dat, secvențele
care s-ar auzi pe scenă, fiind rostite de actori sau de
interpreții rolurilor, și secvențele care nu s-ar auzi pe
scenă. Ce informații oferă secvențele din a doua categorie? Ce rol au acestea?
De ce crezi că autorul a considerat important să le specifice?
4 Ce ai observat în ceea ce privește punerea în pagină a
textului? Se aseamănă sau se deosebește de textele
studiate până acum?
Lecția 2. Textul dramatic. Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul
Aplicații
1 Din câte acte și din câte scene este alcătuit textul dramatic Vrem să vă
dăruim câte o fereastră?
2 Selectează, dintre variantele de mai jos, criteriul care
a stat la baza delimitării textului în scene.
a modificarea numărului de personaje de pe scenă;
b modificarea locului și a timpului acțiunii;
c modificarea ideii dezvoltate.
3 Lucrați în perechi. Recitiți începutul piesei de la pagina 154 și grupați
indicațiile autorului în externe și
interne.
4 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Căutați, în textul lui Matei Vișniec,
indicații ale autorului care
corespund etichetelor din dreapta.
Indică amenajarea
scenei și efectele
necesare
Indică deplasarea
pe scenă a
personajelor
Indică
gesturile
personajelor
Indică
acțiunile
personajelor
Indică
tonul vocii
personajelor
Indică
destinatarul
replicii
Lectură
Textul dramatic este scris cu scopul de a fi jucat pe scenă. Fiind destinat să
devină spectacol, textul dramatic
impune anumite limite în ceea ce privește amploarea în timp și spațiu a acțiunii
reprezentate.
Textul dramatic este împărțit în acte și scene.
Actul este subdiviziunea formală a unei piese de teatru și cuprinde mai multe
scene.
Scena sau tabloul este subdiviziunea unui act, în general delimitată
convențional de intrarea sau ieșirea unui
personaj din scenă sau prin modificarea locului și a timpului acțiunii. Uneori,
delimitarea scenelor vizează unitatea
acțiunii, chiar dacă numărul personajelor de pe scenă nu se schimbă.
Textul dramatic are două componente: textul dialogat și indicațiile autorului.
Textul dialogat este alcătuit din replicile personajelor. Replica este fiecare
intervenție a unui personaj.
Autorul textului dramatic (dramaturgul) imaginează acțiunea, construiește
schimbul de replici dintre personaje
și oferă indicații despre modul în care textul poate fi reprezentat.
Indicațiile autorului sau indicațiile scenice reprezintă vocea dramaturgului,
nefiind rostite de actori. Ele se pot
regăsi atât înaintea textului dialogat, cât și în interiorul acestuia, situație
când sunt plasate, de regulă, între
paranteze rotunde. De cele mai multe ori, se preferă marcarea indicațiilor
autorului prin scrierea cu italice.
Cunoscute și sub denumirea de didascalii, indicațiile autorului se împart în
două categorii: externe și interne.
Din categoria indicațiilor externe, fac parte titlul, lista personajelor, datele
despre spațiul și timpul acțiunii, inclusiv
informațiile despre decor. Indicațiile interne anunță decupajul în acte și
scene, referindu-se și la intrările și ieșirile
din scenă ale personajelor, la deplasarea lor pe scenă, la intonație și mimică,
la gesturile și acțiunile acestora sau
la momentele de tăcere. Numele personajului, aflat în fața replicii și scris cu
majuscule, este tot o indicație internă.
Termenul didascalii provine din limba greacă, în care era folosit pentru a numi
caietele cu indicații date actorilor
înaintea reprezentației.
Repere
161
1 Desenul alăturat reprezintă o imagine de ansamblu a unei săli de teatru în
timpul repetițiilor. Privește-l
cu atenție și identifică oamenii care
par a fi actori. Precizează ce rol crezi
că au ceilalți oameni aflați pe scenă.
2 De ce crezi că se preferă, într-un text
dramatic, notarea numelui personajului în fața replicii, în defavoarea
liniei de dialog?
3 Cine crezi că se va ocupa, în vederea interpretării pe scenă a textului
Vrem să vă dăruim câte o fereastră de
Matei Vișniec, de punerea în aplicare
a indicațiilor notate mai jos?
Arta spectacolului – actori, decor, costume, lumini, muzică
Explorare
Lecția 3. Arta spectacolului. Personajul dramatic
Lectură Arta spectacolului. Personajul dramatic
a „Decor: Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon. Câteva cadre de
ferestre care «plutesc» și ele în aer, printre cărţi.“
b „Lumina scade, parcă intrăm într-un vis, în spatele personajelor, la ferestre,
apar niște chipuri fantastice: un inorog, un faun, o nimfă și niște capete
dolofane de îngerași ghiduși care scot limba unii la alţii. Acest moment de vis
poate fi acompaniat cu muzică.“
c „Muzică discretă. Niște beculeţe se pot aprinde în spatele ferestrelor.“
4 Cine crezi că este destinatarul mesajului din finalul textului Vrem să vă
dăruim câte o fereastră, referitor la posibilitatea ca spectacolul să se încheie
cu un cântec? De ce crezi că are caracter opțional?
Textul dramatic, cunoscut și sub denumirea de piesă de teatru, este scris cu
scopul de a fi transpus pe scenă,
deci reprezentat.
Cuvântul teatru a intrat în limba română pe filieră franceză, având la origine
latinescul theatrum. În limba latină,
cuvântul a pătruns din limba greacă, din théatron (loc în care oamenii veneau să
vadă spectacole). Substantivul
théatron își are, de altfel, rădăcina în verbul theáomai, care are sensul de „a
vedea, a observa“.
Într-o reprezentație teatrală, sunt implicate mai multe persoane:
• regizorul – propune o interpretare a piesei pe care o montează, scrie
scenariul regizoral, selectează actorii și îi
îndrumă la repetiții, avizează schițele pentru decoruri și costume, efectele
sonore, luminile etc.;
• actorii – interpretează personajele pe scenă;
• scenograful – desenează, sub îndrumarea regizorului, decorul și costumele,
acestea urmând a fi realizate în
atelierele teatrului;
• coregraful – colaborează cu regizorul și îndrumă actorii în vederea realizării
dansurilor sau a mișcărilor ritmice,
atunci când este cazul;
• costumierul – realizează costumul, respectând modelul propus de scenograf;
• machieurul – specialistul în arta machiajului;
• recuzitorul – responsabilul cu recuzita, procură și păstrează recuzita
necesară pentru reprezentație: mobilă,
obiecte etc.;
• tehnicianul de lumini – se ocupă de luminile din timpul reprezentației;
• tehnicianul de sunet – răspunde de efectele sonore necesare reprezentației.
L3
Repere
U5
162
Lumea de pe scenă Lectură
Personajul dramatic
Explorare
1 Recitește lista personajelor din piesa Vrem să vă dăruim
câte o fereastră. Ce informații despre personaje oferă
aceasta? Amintește-ți ce ai aflat despre Radu, Eliza și
Doinița în prima lecție din această unitate și notează, în
caiet, câte o informație despre fiecare dintre ei.
2 Într-o reprezentație teatrală, personajul, care este o
ființă ficțională, prinde viață. Cum este posibil acest
fapt?
3 Precizează ce relație există între cele trei personaje.
Selectează dintre variantele oferite alăturat, în imagine, și motivează-ți
alegerea.
prietenie
rudenie subordonare
egalitate
rivalitate
Aplicații
1 Imaginează-ți că ești regizorul care pune în scenă
textul Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei
Vișniec. Recitește indicațiile autorului de la începutul
scenei 2. Căror persoane care participă la realizarea
spectacolului le vei da instrucțiuni?
2 Recitește prima parte din scena 2, până la indicația
„Toți trei se apropie de spectatori“. Asociază-te cu alți
doi colegi și, în grupe de câte trei, citiți textul pe roluri.
Realizați o fișă a personajului Doinița, după modelul alăturat, valorificând
doar informațiile oferite de
scena citită. Notează în josul fișei o replică a Doiniței,
relevantă pentru ea.
3 Realizează pentru fiecare dintre celelalte personaje
câte o fișă de identitate, care să conțină informații despre acestea și, în
plus, trăsăturile pe care le-ai dedus
din comportamentul și limbajul lor. Notează la finalul
fișei o replică relevantă a personajului.
Doinița
ce reiese din ce
și cum vorbește
ce spune Radu
despre ea
ce reiese din
felul în care
se comportă
ce atitudine
manifestă
4 Se poate vorbi în Vrem să vă dăruim câte o fereastră
de existența unui personaj principal și a unor personaje
secundare? Motivează-ți răspunsul.
Provocări
Lucrați în echipe de câte 4 – 6 elevi. Fiecare grupă va desena decorul scenei și
costumele personajelor, în vederea
reprezentării scenice a textului Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei
Vișniec. Afișați desenele, faceți un tur al
galeriei și comparați viziunile echipelor.
Personajul dramatic se aseamănă cu personajul dintr-un text narativ, fiind rodul
imaginației autorului, dar are o
dublă natură: ființei ficționale i se alătură o ființă reală, care este actorul.
Personajele din textul dramatic comunică și se comunică prin intermediul
dialogului și al monologului.
Personajul dramatic este construit în mod direct, prin notațiile autorului
(lista personajelor și indicațiile scenice)
sau prin intervenția celorlalte personaje, și în mod indirect, prin deducerea
trăsăturilor sale din comportament, din
gesturi, din limbaj, din relațiile cu celelalte personaje.
Repere
163
Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol
Explorare
1 Cine îndeplinește rolul de vorbitor și cine îndeplinește
rolul de ascultător în fragmentul de mai jos?
„ELIZA (către Radu) – Radu…
RADU – Da?
ELIZA – Nu te grăbi. Că poate n-am greșit deloc.
DOINIŢA – Așa e. Nu trebuie să-i facem pe spectatorii noștri să creadă de la
început că am făcut
cine știe ce prostie…
RADU (către cele două fete) – OK.“
2 În replica ei, Doinița se referă la spectatori. Ce rol
îndeplinesc aceștia?
3 Schema alăturată sintetizează relația dintre două personaje din text și
spectatori. Câte planuri ale comunicării identifici? SPECTATORI
RADU ELIZA
Lecția 4. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol
Aplicații
1 Ce scop are dialogul redat la exercițiul 1, Explorare?
2 Precizează subiectul acelei discuții.
3 Lucrați în perechi. Între timpul reprezentației și timpul
evenimentelor relatate este o distanță, iar personajele
prezintă continuu întâmplarea, revenind de câteva ori
în planul reprezentării. Completați, în caiet, axa timpului schițată mai jos,
astfel încât să cuprindă cronologia evenimentelor.
vinerea trecută,
după ora 14 astăzi
copiii au ieșit
de la școală
copiii urcă
pe scenă Plafon pictat din Biblioteca Națională a Austriei
Lectură
Dialogul este modalitatea predominantă de comunicare în textul dramatic și se
constituie din schimbul de replici
între două sau mai multe personaje.
Dialogul dramatic permite conturarea evenimentelor, a timpului și a spațiului
desfășurării lor, fiind și un mijloc
de caracterizare a personajelor.
Într-un text dramatic, contează atât informațiile transmise prin dialog, cât și
definirea relațiilor dintre personaje.
Dialogul în teatru este supus unei convenții.
Replicile schimbate de personajele întrupate de actori sunt auzite de
spectatori. Aceștia ascultă un dialog care,
în aparență, nu le este adresat.
Dialogul în textul dramatic se situează pe două planuri, fiind pe de o parte
comunicare între personaje și, pe de
altă parte, comunicare cu publicul (spectatorii).
Monologul dramatic este o varietate a dialogului și constă dintr-o intervenție
amplă a unui personaj în prezența
sau în absența altui personaj, care nu uzează de dreptul său la replică.
L4
Repere
U5
164
Lumea de pe scenă
4 Radu, Doinița și Eliza povestesc, de pe scenă, o întâmplare. Identifică, în
text, cuvinte sau grupuri de cuvinte
care conturează spațiul evenimentelor. Precizează
unde s-a petrecut întâmplarea pe care copiii încearcă
să o relateze publicului.
5 Identifică, în text, replicile care anunță revenirea personajelor în planul
reprezentației.
6 Citește fragmentele de mai jos (a – d). Asociază-le cu
tipurile de replici notate în jurul măștilor teatrale.
întrebare
răspuns
replică
completarea replicii
replică
continuarea replicii
replică
confrmarea replicii
a „ELIZA (jucând momentul) – Ce-ar fi să mergem
să ne plimbăm puţin în parc?
DOINIŢA – Nu, nu, mai bine să mergem la
cinema…“
b „DOINIŢA – Să precizăm însă că noi ne întorceam
toţi trei de la școală…
RADU – Da, pe la ora două și ceva…“
c „RADU – Deci, deci, deci… Haideţi să avansăm…
Am intrat toţi trei în bibliotecă…
ELIZA – Și nu ne-a venit să credem…“
d „RADU – Cărţi de sus până jos… Numai rafturi de
cărţi.
ELIZA – Nu tu DVD-uri, nu tu computere, nu tu
fotolii ca să te tolănești în ele…“
7 Lucrați în perechi. Identificați, în fiecare scenă, câte o
replică prin care personajele se adresează publicului.
8 Crezi că publicul va interveni în timpul reprezentației,
reacționând la replicile pe care i le adresează personajele? Justifică-ți
răspunsul.
9 Rolul dialogului, atât în textul scris, cât și în spectacol,
este de a permite caracterizarea personajelor, prin
ceea ce spun și prin modul în care o fac. Ce trăsături
ale lui Radu se desprind din replicile de mai jos?
a „RADU – Gata, gata, gata… Haideţi să rezumăm. E
foarte important să nu abuzăm de timpul spectatorilor…“
b „RADU – Iar eu înghiţeam în sec și aveam palmele
transpirate, simţeam fiori reci și voiam să fac și
pipi, numai că mi-era jenă din cauza fetelor.“
10 Orice schimb de replici este un act de limbaj, presupunând formularea de
către un vorbitor a unei secvențe
lingvistice, cu o anumită intenție, urmărind producerea unui efect asupra
interlocutorului. Citește prima
replică a lui Radu din scena 2 și precizează ce intenție
are și ce efect produce asupra Doiniței. Motivează-ți
răspunsul, valorificând și replicile următoare.
Portofoliu
1 Imaginează-ți că ești unul dintre actorii care urmează să
interpreteze rolul unui personaj din Vrem să vă dăruim
câte o fereastră. Redactează un text de 100 – 150 de
cuvinte în care să prezinți cum ai înțeles personajul și
cum ai interpreta rolul pe scenă (ce atitudine ai avea,
ce gesturi ai face, cum te-ai îmbrăca, ce ton al vocii ai
folosi etc.).
2 Selectează din text un schimb de două replici și formulează recomandări celor
care le-ar rosti pe scenă.
Lectură
165
Semnificațiile textului
Interpretare
1 Titlul este alcătuit dintr-un enunț asertiv, reprezentând ultima replică din
text a Doiniței. Ce sugerează
acest enunț? Recitește ultimele șase replici și discută
următoarele variante sau găsește o altă interpretare:
a Doinița este personajul cel mai important din
text: este cea mai apropiată de literatură și a avut
revelația că, deschizând cărțile, ea și prietenii săi
vor găsi o soluție pentru a ieși din labirint.
b Cărțile sunt daruri oferite cu drag celor pe care
copiii îi consideră prieteni.
c Bucuria de a descoperi noi lumi, prin lectură, merită
împărtășită prietenilor.
2 În scena 3, Radu afirmă, referindu-se la bibliotecă:
„Nicio încăpere nu avea ferestre“. În scena 4, cei
trei copii declară că „biblioteca avea totuși ferestre... Ferestre pe care nu le
văzuserăm până atunci...“,
iar Eliza precizează „Ne-am îndreptat, citind, spre
ieșire...“ Ce îi face să își schimbe opinia? Care sunt
ferestrele bibliotecii?
3 Citește următoarea replică a Doiniței, din scena 3:
„Nimeni nu se pierde într-o bibliotecă“. Explică ce a
vrut să spună Doinița. Tu ce crezi, biblioteca este
un spațiu în care te poți pierde? Motivează-ți opinia.
4 Recitește scena 4. Cărțile, odată ce sunt deschise,
devin ferestre spre realitatea imediată și spre lumea
îndepărtată. Citind, cunoști trecutul și anticipezi viitorul. Identifică
secvențele care susțin fiecare dintre
aspectele enunțate.
5 În scena 4, Matei Vișniec notează: „Niște beculețe se
pot aprinde în spatele ferestrelor. [...] Cei trei pot să
împartă fie cărţi, fie foi pe care sunt imprimate poeme
sau bucăţi de proză. [...] Opţional: un cântec poate
încheia reprezentaţia, iar versurile nu pot fi decât ale…
Doiniţei.“
Cum explici aceste indicații? Selectează dintre ipotezele următoare sau
formulează alte motivații:
• autorul nu are încredere în priceperea regizorului,
considerând indicațiile prea complicate;
• autorul imaginează spectacolul în timp ce scrie;
• autorul oferă sugestii, ținând cont de dificultatea
punerii în scenă a piesei.
6 Cubul. Lucrați în șase grupe. Fiecare echipă își desemnează un reprezentant.
Acesta va alege sarcina de
lucru, prin aruncarea unui cub pe ale cărui fețe sunt
scrise comenzile notate mai jos.
• DESCRIE! Realizați descrierea bibliotecii în care au
intrat cei trei copii, valorificând scena 1 și scena 2.
• COMPARĂ! Prezentați-i comparativ pe cei trei copii,
evidențiindu-le atitudinea.
• ASOCIAZĂ! Stabiliți corespondența dintre o carte
și o fereastră, precizând și corelațiile pe care le-ați
făcut între cele două obiecte.
• ANALIZEAZĂ! Prezentați ce este cartea în viziunea Doiniței, valorificând
versurile create de fată și
comentați semnificația ultimei strofe.
• APLICĂ! Formulați un punct de vedere despre ce
ați putea prelua și aplica, în propria existență, din
experiența personajelor și din mesajul textului.
• ARGUMENTEAZĂ! Susțineți-vă punctul de vedere
despre efectele lecturii asupra copiilor.
Lecția 5. Semnificațiile textului
Provocări
Privește imaginea de mai jos, care reprezintă o sală a Bibliotecii Strahov, din
cadrul Mănăstirii Strahov din Praga
(Cehia). Caută informații despre alte biblioteci celebre și prezintă-le
colegilor tăi.
Lectură L5
U5
166
Lumea de pe scenă
1 Dacă ai fi jurnalist, cui ai vrea să îi iei un interviu? Formulează două
întrebări la care ai vrea să-ți răspundă persoana despre care ai scrie.
2 Ascultă textul de mai jos, în lectura profesorului.
Interviu cu
Matei Vișniec
Miruna: Trebuie să mărturisesc că acest interviu mă
emoționează, deoarece peste câțiva ani, la școală, voi studia textele
dumneavoastră.
Matei Vișniec: Și pe mine mă emoționează acest
interviu, pentru că rareori am răspuns unui reporter
care să aibă vârsta ta!
Miruna: Nu pot să nu vă întreb. Cum este să fiți în cărți?
Matei Vișniec: Este o senzație de stranietate, dar
în același timp de mare bucurie. Uneori nu îmi vine
să cred că am devenit scriitor, pentru că la ora la care
aveam vârsta pe care o ai tu doream deja să fiu scriitor.
Am început să scriu poezie, m-au fascinat întotdeauna
poveștile, m-a fascinat literatura în general și mi-am dat
seama că acesta va fi drumul meu. În același timp, scriitorii sunt mulți pe
pământ și ca să reușești cu adevărat
să te impui, să emoționezi, să atragi atenția înseamnă
că trebuie să ai ceva de spus. Iar acum, după multe
decenii de când scriu, îmi dau seama că, dacă sunt
oameni care mă studiază, înseamnă că poate-poate
am avut ceva de spus.
Miruna: Dacă mâine ați fi din nou copil, ce ați face?
Matei Vișniec: Dacă aș fi copil mâine, în primul
rând m-aș juca foarte, foarte mult. Pentru că eu când
am fost copil m-am jucat foarte, foarte mult, uneori
zi-lumină. Este o vârstă la care trebuie să te joci, pentru că, dacă nu te joci
atunci când ești copil, nu te mai
joci mai târziu. Deci m-aș juca din nou, cum m-am
jucat atunci când eram copil, la Rădăuți, unde aveam
o grădină și unde zburdam cu alți copii prin toate grădinile, dar totodată aveam
timp și de citit. Aș citi din
nou autorii care m-au fascinat când eram de vârsta
ta: aș citi din nou Jules Verne, aș citi din nou Alexandre Dumas, aș citi din
nou poate povești, poate că aș
inventa jocuri mai interesante. Dacă aș fi copil din
nou, poate că aș alege totuși același drum. Când am
fost copil, am avut cele mai importante revelații din
viața mea și de atunci, între vârsta pe care o am acum
și vârsta copilăriei, este o linie continuă. Nu m-am
abătut niciodată de la idealurile pe care mi le-am format când am fost copil.
Miruna: Care este cartea pe care ar trebui să o citească
orice copil?
Matei Vișniec: Fiecare copil cred că își găsește,
dacă citește, cartea preferată. Nu este obligatoriu ca toți
copiii de pe planetă să iubească aceeași carte, este chiar
recomandat ca fiecare copil să aibă cartea lui preferată,
autorul lui preferat, povestea lui preferată, pentru că în
felul acesta copiii își vorbesc și fiecare își laudă povestea și autorul
preferat și în felul acesta circulă poveștile.
Unul spune „a mea a fost mai interesantă“, altul spune
„a mea a fost și mai interesantă“, acest lucru incită la o
mai mare diversitate și la o lectură mai intensă. Când
am fost copil, cred că am început să citesc prin clasa a
doua – a treia, am dat de o carte care mi-a plăcut enorm
și care se numește Habarnam în Orașul Soarelui. O găsiți
și voi în librării și cred că este o anumită vârstă la care
trebuie să citești această carte.
Miruna: Să vorbim puțin despre copilăria dumneavoastră, la Rădăuți. Știu că în
acea perioadă v-a marcat foarte
mult spectacolul circului în turneu. De ce?
Matei Vișniec: Ei bine, când eram copil, în acel oraș
mic care se numește Rădăuți și care era un oraș fabulos,
din când în când venea circul. Venea cam o dată pe an și
atunci se întâmpla o transformare totală în oraș, pentru
că împreună cu circul veneau culorile, venea muzica,
veneau clovnii, venea o veselie pe care în restul anului
nu prea o găseai în oraș. […] Mai rămân însă din acest
circ pe care l-am cunoscut eu altădată clovnii: clovnii
de teatru, clovnii de circ, clovnii de stradă. De câte ori
văd un clovn, imediat îmi amintesc de copilărie.
Miruna: „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele“ este o piesă pentru
copii. Ce v-a inspirat să scrieți
această piesă?
Matei Vișniec: Am vrut să creez o punte între copilul
care am fost acum 50 de ani și copiii de astăzi și să văd
dacă ei mai au lucruri să își spună, copilul din mine cu
copiii de astăzi. Și am avut bucuria să-mi dau seama că
astăzi copiii simt la fel ca acum 50 de ani: au nevoie de
povești frumoase, au nevoie de adevăr, au nevoie să râdă,
au nevoie să se mire, au nevoie de muzică, au nevoie de
miracole, iar teatrul este pentru mine un miracol. Un
Lectură
Lecția 6. Dialogul în textul nonliterar. Interviul
Pentru început
Text de bază
167
Dialogul în textul nonliterar. Interviul
copil care nu merge niciodată la teatru până la vârsta
de 12, 13, 14 ani a pierdut foarte mult. Din cauza asta
pentru a mine a fost foarte important să scriu și piese
pentru copii, nu numai pentru adulți, pentru că eu m-am
hrănit cu teatrul de păpuși când eram copil și știu că și
astăzi copiii au nevoie de această extraordinară formă
de socializare, de împrietenire cu cuvântul, cu emoția
și cu frumosul, care este teatrul.
Miruna: Ați spus despre „Omul de zăpadă care voia să
întâlnească soarele“ că este o piesă care trebuie mai degrabă
trăită decât rezumată. Cum așa?
Matei Vișniec: Atunci când rezumi o piesă simplifici
totul. Cel mai bine e s-o povestești sau măcar să fii într-o
sală de teatru și să vezi spectacolul, dar și spectacolul
copiilor care reacționează la această piesă. Ce mă interesează cel mai mult este
dacă viitorii spectatori, acei copii
care vor fi în sală peste câteva minute, se vor bucura și
ei de această piesă, vor reacționa, vor trăi, vor dialoga,
vor aplauda. Acest lucru mă interesează foarte mult. Să
văd dacă piesa ajunge în inimile lor.
Miruna: Regizorul Peter Brook spunea că dacă vrea să
știe cum este o piesă de teatru o prezintă prima dată unui
public format din copii. De ce suntem noi, copiii, un public
atât de exigent?
Matei Vișniec: Sunteți un public extraordinar
pentru că voi reacționați spontan la adevăr. Dacă pe
scenă se întâmplă ceva frumos și ceva adevărat, atunci
inima voastră se deschide, sufletul vostru reacționează.
De fapt, copiii nu sunt niciodată complezenți. Ei nu
trișează. Dacă nu le place, nu se prefac niciodată că
le place. Or, oamenii mari uneori se prefac că le place,
ceea ce nu este întotdeauna un lucru bun. Din cauza
aceasta copiii sunt un public extraordinar. Dacă o piesă
e proastă, copilul e supărat pe ea și, într-adevăr, îl simți
că nu se mai uită, că nu e mulțumit și că preferă să
plece. Oamenii mari uneori rămân până la capăt, pentru că sunt tot felul de
motivații mai sofisticate și uneori chiar se prefac că e bine când, de fapt, nu
e bine.
Sunt foarte bucuros când am copii sau tineri la piesele
mele, pentru că știu că acela va fi semnalul, cum spunea Peter Brook, un mare
regizor, de altfel, semnalul
sigur că spectacolul ascunde un adevăr, o poveste interesantă, un mesaj
interesant și mai ales emoție!
Miruna: Ce le transmiteți copiilor din România?
Matei Vișniec: Să se bucure de vârsta pe care o au,
să discute, să imagineze jocuri, să scrie poezie, să deseneze, să danseze, să
inventeze, să se joace, să-și trăiască din plin copilăria și, dacă se poate, cu
cât mai
puține ecrane între ei, pentru că aceste ecrane sunt
deseori niște baricade între ei și viață. Viața trebuie
trăită direct, cu furnicile, cu găinile, cu fructele, cu grădina, cu pădurea, cu
apa, cu norii, cu cosmosul. Sunt
atâtea lucruri de descoperit la vârsta aceasta! Dacă fiecare copil va sta zilnic
4 – 5 ore cu ochii în ecran, în loc
să stea cu ochii în frumusețea vieții, va ieși un copil
știrbit. Un copil cu sufletul mai puțin deschis decât al
copiilor care au parte de dialogul cu ceilalți.
Interviu acordat de Matei Vișniec Mirunei, în 1 mai 2016,
la postul de televiziune Digi24, https://www.digi24.ro/
magazin/timp-liber/cultura/mesajul-scriitorului-mateivisniec-pentru-copiii-din-romania-512819
Explorare
1 Textul dat este alcătuit dintr-o succesiune de întrebări și răspunsuri. Cine
este persoana care adresează întrebările?
Dar persoana care răspunde?
2 Precizează scopul textului. Alege dintre variantele: a a convinge; b a oferi o
explicație; c a informa.
Lectură L6
1 Completează enunțurile de mai jos cu răspunsurile tale și notează-le în caiet.
Mi-a plăcut textul, pentru că ... . Ideea cea mai interesantă mi s-a părut ... .
Nu mi-a plăcut în text că ... . Noutatea pe care am aflat-o este ... .
2 Dacă ai fi avut posibilitatea să-i iei un interviu scriitorului Matei Vișniec,
ce întrebare i-ai fi pus, în afară de cele
formulate de Miruna?
Impresii după prima lectură
U5
168
Lumea de pe scenă
Aplicații
1 Prima intervenție a Mirunei nu reprezintă o întrebare.
Ce scop crezi că are acest enunț?
2 Identifică din ce categorie fac parte întrebările formulate de Miruna:
deschise sau închise.
3 Lucrați în perechi. Împărțiți o foaie de caiet în nouă
cadrane, câte unul pentru fiecare dintre secvențele
alcătuite din intervenția Mirunei și răspunsul lui Matei
Vișniec. Notați în fiecare cadran cuvântul-cheie al
secvenței și răspundeți la întrebările asociate.
Lectură
Secvența 1 ................................
1. Din ce cauză este emoționată
Miruna?
2. Din ce cauză este emoționat Matei
Vișniec?
Secvența 2 ................................
1. Cu ce sens este folosit grupul de
cuvinte a fi în cărți?
2. Ce condiție trebuie îndeplinită de un
scriitor ca să se impună în lumea literară?
Secvența 3 ................................
1. La ce etapă a existenței lui Matei
Vișniec se referă Miruna?
2. Care sunt acțiunile pe care scriitorul
le asociază copilăriei?
Secvența 4 ................................
1. La ce text scris de Matei Vișniec se
referă Miruna?
2. De ce au nevoie copiii de teatru?
Secvența 5 ................................
1. Ce știe Miruna despre copilăria lui
Matei Vișniec?
2. Ce element din lumea circului de azi
păstrează veselia circului de altădată?
Secvența 6 ................................
1. Ce informație dorește să afle Miruna?
2. Care este părerea lui Matei Vișniec
despre volumul Habarnam în Orașul
Soarelui de Nikolai Nosov?
Secvența 7 ................................
1. Ce o nedumerește pe Miruna?
2. Ce anume este important pentru
dramaturgul Matei Vișniec?
Secvența 8 ................................
1. La a cui afirmație apelează Miruna
pentru a-și formula întrebarea?
2. Ce diferențiază, ca reacție la o piesă,
spectatorul adult de spectatorul copil?
Secvența 9 ................................
1. Ce îi cere Miruna lui Matei Vișniec?
2. Ce alternativă la timpul petrecut în
compania tehnologiei le recomandă
Matei Vișniec copiilor?
Portofoliu
Lucrați în echipe de 4 – 6 elevi. Pregătiți întrebări pentru un interviu pe care
ați vrea să-l luați unei persoane
publice (un artist, un sportiv etc.). Trimiteți-i întrebările
prin e-mail sau pe o rețea socială, anunțând-o despre
intenția de a publica interviul. Dacă primiți răspuns,
publicați-l în revista sau pe blogul școlii.
Autoevaluare (L1 – L6)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... . MINITEST
Interviul este un text nonliterar, jurnalistic, de tip informativ. Este
construit sub forma unui dialog scris sau oral,
între un reporter/jurnalist și o persoană, în legătură cu o temă de interes
public sau personal.
Interviul poate fi publicat în scris, în ziare sau reviste, poate fi înregistrat
sau transmis în direct la radio, la un post
de televiziune sau în mediul on-line.
Baza oricărui interviu este întrebarea. Reușita interviului este dată de
calitatea întrebărilor, fiindcă aceasta determină calitatea răspunsurilor.
Există întrebări deschise, care oferă intervievatului posibilitatea de a-și
exprima punctul de vedere în legătură cu
tema, și întrebări închise, care nu permit decât răspunsuri de tipul „da“ sau
„nu“.
În general, într-un interviu se recomandă utilizarea întrebărilor deschise.
Un interviu presupune parcurgerea unor etape:
a alegerea temei și a persoanei intervievate; c realizarea interviului;
b pregătirea întrebărilor pentru interviu, pe baza unei documentări; d
transcrierea interviului.
Cuvântul interviu provine, în același timp, din limba engleză (interview) și din
limba franceză (interview).
Repere
169
Lectură Noi pagini – alte idei
ACTUL I
Scena II
Atena. Casa meșterului Gutuie. Intră Gutuie, Blându,
Jurubiță, Flaut, Botișor și Subțirelu.
GUTUIE: S-a adunat toată trupa?
JURUBIȚĂ1: Mai bine-ai striga după listă, în general,
unul câte unul.
GUTUIE: Uite, aici sunt trecuți toți actorii din Atena pe
care i-am crezut vrednici să joace la nunta ducelui
și a ducesei.
JURUBIȚĂ: Înainte de toate, bunule Peter Gutuie, spune-ne cuprinsul piesei, pe
urmă citește numele actorilor și apoi să luăm o hotărâre.
GUTUIE: Ei bine, piesa se cheamă Prea trista comedie și
prea tragica moarte a lui Pyram și-a Thisbeii.
JURUBIȚĂ: Pe cinstea mea, e o piesă grozavă și foarte
veselă. Acum, Gutuie dragă, strigă-i pe actori după
listă. Meșterilor, stați la locurile voastre.
GUTUIE: Răspundeți când vă strig! Nick Jurubiță, țesătorul.
JURUBIȚĂ: Aici! Spune-mi ce rol mi-ai pregătit și mergi
mai departe.
GUTUIE: Tu, Nick Jurubiță, o să-l joci pe Pyram.
JURUBIȚĂ: Cine-i Pyram ăsta? Un tiran sau un amorez?
GUTUIE: Un amorez care se omoară într-un chip foarte
vitejesc.
JURUBIȚĂ: Pentru asta o să fie nevoie de câteva lacrimi.
Dacă îmi dați mie rolul, publicul va trebui să-și
păzească bine ochii. O să stârnesc adevărate furtuni, o să mă tângui tocmai cum
trebuie. Da’ plăcerea mea a mai mare sunt tot rolurile de tirani. Pot
să-l joc grozav pe Ircule2; [...] se cutremură pământul, nu altceva. [...]
GUTUIE: Francis Flaut, cârpaci de foale3!
FLAUT: Aici-s, Gutuie!
1 jurubiță (s.f.) – scul mic din fire textile înfășurate în spire de o anumită
lungime, constituind unități de măsură în filatură. 2 Ircule (Hercule) –
Shakespeare face aluzie la o piesă care s-a pierdut și
în care Hercule avea un rol violent. 3 foale (s.n) – burduf.
Secvență din spectacolul Visul unei nopți de vară
de William Shakespeare, regia Peter Brook, 1970
Lecţia 7. Noi pagini – alte idei
GUTUIE: Tu o să te îndeletnicești cu rolul lui Thisbe.
FLAUT: Cine-i Thisbe ăsta? Un cavaler rătăcitor?
GUTUIE: E doamna pe care trebuie s-o iubească Pyram.
FLAUT: Nu, zău, te rog nu mă pune să joc un rol de
femeie4. Uite, îmi dau tuleiele5.
GUTUIE: Nu-i nimic! O să ai mască și o să-ți poți subția
glasul cât vei pofti.
JURUBIȚĂ: Dacă-i vorba de mască, lasă-mă pe mine s-o
joc pe Thispea. Îmi potrivesc o voce nemaipomenit
de subțire: „Thispe! Thispe!“, „Ah, Pyram, iubitul
meu! Iubita ta, Thipse, draga ta iubită!“.
GUTUIE: Nu, nu! Tu o să-l joci pe Pyram și Flaut pe
Thisbeea.
JURUBIȚĂ: Bine; mai departe!
GUTUIE: Robin Subțirelu, croitorul!
SUBȚIRELU: Aici, Peter Gutuie!
GUTUIE: Tu o să joci rolul mamei lui Thisbe. Tom
Botișor, căldărarul6!
BOTIȘOR: Aici-s, Gutuie!
4 Până în 1660, în rolurile feminine jucau bărbați fardați sau cu măști,
în travesti (interpretare a unui rol masculin de către o femeie sau
a unui rol feminin de către un bărbat). 5 tuleu (s.n) – fir de mustață sau de
barbă abia crescut (la tineri). 6 căldărar (s.m.) – cel care face sau repară
căldări și vase de aramă.
L7
Text auxiliar
Textul Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec reprezintă o
pledoarie pentru lectură, dar, în egală
măsură, te-a apropiat de lumea teatrului. Cel mai mare dramaturg al lumii,
William Shakespeare, a surprins rostul
teatrului în comedia în cinci acte Visul unei nopți de vară, tipărită în 1600,
în care prezintă aventurile a patru
tineri din Atena și ale unui grup de actori amatori, care pun la cale o
reprezentație ce va fi jucată la nunta lui
Theseu, ducele Atenei.
Citește fragmentul de mai jos și notează în caiet primele impresii: ce ți-a
plăcut, ce nu ți-a plăcut, ce nu ai
înțeles și de ce ți-a amintit acest fragment.
U5
170
Lumea de pe scenă
GUTUIE: Tu, pe al tatălui lui Pyram. Eu, pe al tatălui
Thisbeii. Blându, tâmplaru! Tu o să fii Leul. Și cred
că fiecare a primit rolul potrivit.
BLÂNDU: N-ai pe undeva scris rolul ăsta al meu?
Dă-mi-l, te rog! Eu nu prea am ținere de minte.
GUTUIE: N-o să ai nimic de făcut, decât să răcnești ca
leul.
JURUBIȚĂ: Lasă-mă pe mine să-l joc pe Leu! O să răcnesc, de-o să fie mai mare
dragul! O să rag așa de
bine, că parcă-l aud pe duce: „Bis, Leul! Bis, Leul!
Răcnește înc-o dată!“
GUTUIE: Dacă o să răcnești prea tare, o să le sperii pe
ducesă și pe doamne, o să le faci să țipe de groază.
Și pentru asta, ne putem trezi spânzurați.
TOȚI: Crezi că pentru asta-i poate spânzura pe fiii
mamelor noastre?
JURUBIȚĂ: De asta puteți fi siguri. Dar vă făgăduiesc
să-mi îngroș vocea, să scot un răget mai dulce decât
un gungurit de porumbel. Pot să rag așa încât să
credeți că auziți o privighetoare.
GUTUIE: Nu poți juca un alt rol decât pe-al lui Pyram.
Pentru că Pyram e un om cu obraz frumos, un om
bine făcut, așa cum ți-ar plăcea să vezi într-o zi de
vară un cavaler frumos, încântător. Vezi, deci, că-i
bine să-l joci pe Pyram.
JURUBIȚĂ: Bine, o să-l joc. [...]
GUTUIE: [...] Acum, iubiți meșteri, am terminat. Astea
sunt rolurile voastre. Vă rog, vă implor, vă poruncesc să le-nvățați ca pe apă
până mâine seară. [...]
(Ies.)
Traducere din limba engleză de Dan Grigorescu
Discutarea textului
1 Menționează locul în care se desfășoară acțiunea, precizând și secvența care
te-a ajutat în formularea răspunsului.
2 De ce s-au adunat cele șase personaje? Precizează unde preferă să joace piesa
Prea trista comedie... .
3 Lucrați în grupe de șase elevi. Fiecare va realiza câte o fișă de identitate
pentru un personaj din text (nume, profesie, rol atribuit în piesă, reacția la
primirea rolului, o replică relevantă). Prezentați grupului fișa realizată și
stabiliți
asemănările și deosebirile dintre personaje.
4 Care dintre personaje își asumă rolul regizorului? Motivează-ți răspunsul.
5 Nick Jurubiță și-ar dori să joace mai multe roluri, fiind încrezător în
calitățile sale actoricești. Care sunt aceste roluri
și cum își susține compatibilitatea cu acestea?
6 Din ce cauză consideră Francis Flaut că este nepotrivit pentru rolul atribuit?
7 În varianta originală, personajele se numesc Quince, Snug, Bottom, Flute,
Snout și Starvelig. Verifică sensul acestor cuvinte într-un dicționar
englez-român. Cum a procedat traducătorul pentru a le transpune în limba română?
8 Precizează câte o trăsătură fizică a fiecărui personaj, valorificând numele
acestora.
Biblioteci deschise
„Lumea-ntreagă e o scenă și toți oamenii-s actori“ spunea William Shakespeare în
piesa Cum vă place. Vă propunem două texte dramatice care surprind frumusețea
diversității umane.
Harry Potter și
copilul blestemat
de J.K. Rowling, John
Tiffany și Jack Thorne
îl prezintă pe Harry Potter
adult, angajat la
Ministerul Magiei,
în timp ce fiul lui cel mic,
Albus Severus, luptă cu
greutatea unei moșteniri
de familie pe care
nu și-a dorit-o.
În piesa Take, Ianke
și Cadâr de Victor Ion
Popa, românul Take,
evreul Ianke și turcul
Cadâr sunt negustori și
locuiesc într-un orășel.
Trăiesc în armonie
până când viața le este
tulburată de vestea
pe care o primesc de la
Ionel, fiul lui Take, și
de la Ana, fiica lui Ianke.
Lectură
171
Proiect de grup. De la text la spectacol
Sarcina de lucru
Lucrați în trei grupe de câte 8 – 9 elevi.
Fiecare grupă va monta textul dramatic Vrem să vă
dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec. În cadrul
grupei, vă veți împărți rolurile astfel:
• un regizor, care organizează activitatea, dă indicații
actorilor și celorlalți membri ai echipei;
• un asistent al regizorului, care îl va ajuta să organizeze activitatea;
• trei actori, care vor interpreta rolurile celor trei copii: Radu, Doinița și
Eliza;
• doi scenografi, care se vor ocupa de decoruri și de
costumele personajelor;
• unul sau doi tehnicieni de lumină și de sunet.
Asistentul regizorului va ține un jurnal al proiectului, în care va nota modul
în care decurge pregătirea
reprezentației. Jurnalul poate conține relatări ale întâlnirilor echipei, ale
repetițiilor, dar și impresii despre cum
lucrează împreună membrii acesteia.
Fiecare echipă va realiza un afiș al spectacolului.
Timp de realizare: trei săptămâni; în cazul în care considerați oportun, puteți
aloca proiectului mai mult timp.
Proiect de grup. De la text la spectacol
Proiect
Pași pentru realizarea proiectului
Săptămâna I
1 Stabiliți rolul fiecărui elev din grupă.
2 Regizorul și asistentul regizorului discută cu scenograful și cu tehnicienii
de lumină și de sunet.
3 Actorii își repetă rolurile prin lectură scenică
(așezați pe scaun, însoțindu-și replicile cu sunetele sau cu gesturile impuse de
acestea), încercând să memoreze replicile și vor căuta o melodie
pe care să fie cântate versurile din finalul piesei.
4 Scenografii desenează decorul și decid care va fi
ținuta vestimentară a actorilor.
5 Tehnicianul de lumini și de sunet se va ocupa de
luminile necesare și de eventualele efecte sonore.
Săptămâna II
Regizorul și asistentul regizorului stabilesc cum va fi
montată piesa, îndrumă actorii la repetiții, avizează
decorurile, costumele, ilustrația muzicală etc.
Scenografii și tehnicianul sau tehnicienii încep realizarea decorului și
pregătesc scena pentru reprezentație.
Au loc repetițiile pe scenă.
Săptămâna III
Se realizează repetiții cu costume, cu decorul pregătit și cu efectele necesare
și are loc premiera.
Fiecare grupă evaluează interpretarea celorlalte
două, pe baza grilei de mai jos.
CRITERII
Viziunea regizorului a fost originală.
Replicile au fost rostite clar și au fost auzite de public.
Indicațiile scenice au fost respectate de către actori.
Decorul, efectele sonore, luminile au fost în conformitate cu indicațiile
autorului.
Interpretarea actorilor a fost nuanțată, aceștia întruchipând convingător
personajul.
Afișul a fost relevant pentru spectacolul prezentat.
U5
172
Lumea de pe scenă Comunicare orală
1 Ce rol preferi atunci când participi la un dialog: să
vorbești, să asculți ce spun alții și apoi să comentezi
sau să observi reacțiile celorlalți?
2 Lucrați în grupe de câte patru elevi. Dați exemple de
momente în care ați simțit că emoțiile vă împiedică
să comunicați ceea ce doriți. Ce credeți că generează
aceste emoții? Prin ce modalități credeți că ați putea
să faceți față acestor emoții?
Lecția 8. Textul dialogat. Tracul comunicativ
Textul dialogat
Explorare
1 Lucrați în grupe de câte patru elevi. Notați pe câte
un bilețel mama, tata, copilul, sora mai mare. Fiecare elev trage la sorți unul
dintre cele patru roluri.
Copilul vrea să-și convingă părinții să-i permită să
meargă la o petrecere în pijamale, organizată de o
colegă de clasă. Sora mai mare poate interveni în
discuție, pentru a-l susține sau nu pe copil. Fiecare
grupă va prezenta în fața clasei dialogul. Restul elevilor vor observa dialogul
și vor nota într-o fișă, ca
mai jos, modul în care acesta s-a desfășurat. Fiecare
aspect va fi notat cu un calificativ: foarte bine (FB),
potrivit (P) sau slab (S).
Aspecte urmărite I1 I2 I3 I4
Interesul față de subiect
Participarea activă la dialog
Exprimarea clară a ideilor
Neîntreruperea interlocutorului
Lungimea potrivită a replicilor
I = interlocutor
2 Centralizați calificativele obținute de fiecare elev și
stabiliți cine a avut cea mai bună prestație.
3 Alege litera sau literele care corespund răspunsului
sau răspunsurilor corecte.
A Într-un dialog, modul de adresare trebuie adaptat:
a locului în care are loc dialogul;
b relațiilor dintre cei care participă la dialog;
c orei la care are loc dialogul;
d vârstei participanților la dialog.
B În timpul unui dialog, trebuie:
a să-i asculți cu atenție pe partenerii de dialog;
b să nu-i întrerupi pe partenerii de dialog;
c să vorbești mult;
d să vorbești clar.
C În timpul dialogului, adaptarea la interlocutor/interlocutori se face prin:
a formele de limbă folosite;
b gesturi și mimică;
c modul de adresare;
d tonul vocii.
Dialogul este o formă de comunicare dintre două sau mai multe persoane. Prin
dialog, interlocutorii schimbă
informații, idei, opinii, își împărtășesc sentimente sau emoții, își exprimă
acordul sau dezacordul, urmărind diverse
scopuri.
Cea mai frecventă formă a dialogului oral este conversația.
Intervenția în dialog a unui partener se numește replică.
Dialogul presupune cel puțin două replici succesive, legate logic între ele.
Dialogul oral poate fi direct, atunci
când interlocutorii se află față în față, sau mediat, atunci când partenerii de
dialog folosesc telefonul sau aplicațiile
digitale (Skype, Whatsapp etc.).
Este recomandabil ca participanții la o conversație să aplice principiul
cooperării și principiul politeții, să manifeste respect și toleranță față de
interlocutori și față de ideile sau opiniile lor.
Pentru început
Repere
173
Comunicare orală Textul dialogat. Tracul comunicativ L8
Tracul este o stare emotivă firească, o neliniște de care sunt cuprinse unele
persoane atunci când apar în fața
publicului. Tracul comunicativ este una dintre cele mai întâlnite forme de
manifestare a stării emotive.
Câteva dintre strategiile de gestionare a tracului comunicativ sunt următoarele:
1 asumarea deschisă a emoțiilor;
2 pregătirea cu seriozitate a intervenției/rolului etc.;
3 repetarea în oglindă;
4 imaginarea că în sală sunt doar persoane foarte
apropiate (colegi, prieteni, membri ai familiei etc.);
5 reducerea publicului la o singură persoană, altfel
spus concentrarea pe o singură persoană din sală;
6 controlarea mimicii și a posturii;
7 concentrarea asupra respirației;
8 rostirea discursului într-un ritm firesc.
Repere
Tracul comunicativ
Explorare
Priviți imaginile de mai jos. Identificați semnele emoției vorbitorului în
fiecare dintre acestea.
a b c d
Aplicații
1 Conferința de presă. Împărțiți-vă în grupe de opt elevi.
Unul dintre voi este moderatorul, doi dintre voi „vedetele“, personaje dintr-o
carte pe care ați citit-o. Ceilalți,
ziariștii, vă veți manifesta dorința de a pune întrebări
„vedetelor“ ridicând mâna. După ce primiți acordul
moderatorului, precizați ce ziar/revistă reprezentați și
puneți întrebarea, iar „vedetele“ vor răspunde.
2 Alegeți o temă din seria: • bucuria de a urca pe scenă
• emoțiile • copiii pot face lucruri memorabile • cea
mai frumoasă carte din lume • ce te învață un interviu.
Pregătiți un text de două minute pe această temă și
prezentați-l în fața colegilor. Stăpâniți-vă emoțiile,
aplicând sfaturile de la rubrica Repere.
Elevii care vor reprezenta publicul vor completa următoarea grilă de evaluare
privitoare la felul în care este
gestionat tracul comunicativ de către vorbitor:
CRITERII
Este coerent.
Păstrează contactul vizual cu publicul.
Își stăpânește vocea și ritmul vorbirii.
Manifestă stăpânire de sine (își
controlează gesturile, poziția corpului,
transmite încredere etc.).
Provocări
Sarah Bernhardt (1844 – 1923) a fost o renumită
actriță, una dintre cele mai cunoscute figuri din istoria
teatrului francez. Într-o zi, când o tânără actriță i-a
mărturisit că nu a avut niciodată trac pe scenă, Sarah
Bernhardt i-a răspuns: „Nu vă neliniștiți, tracul vine
odată cu talentul.“
Crezi că există o relație între trac și talent? Formulează-ți răspunsul și
prezintă-l în fața clasei.
Sarah Bernhardt, fotografie de Félix Nadar (1864)
U5
174
Lumea de pe scenă
Lecția 9. Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului
Limbă română
Citește fragmentul de mai jos, reprodus din jurnalul Alexandrei, o elevă care a
făcut parte dintr-o grupă ce a transpus scenic textul dramatic Vrem să vă
dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec. Identifică numeralele folosite.
12 aprilie 2019
Fiind douăzeci și șapte de copii în clasă, a fost ușor să ne împărțim în trei
grupe. Eu am făcut parte din grupa a doua, alături de opt colegi. Am fost
regizor și am avut un asistent, un scenograf și doi responsabili cu lumina și
sunetele. Cei trei actori au fost Adrian, Diana și Luminița. Doi dintre ei fac
parte din trupa de teatru a școlii, așa că se pricepeau. Pregătirile le-am făcut
în sala șapte. Prima repetiție a fost dificilă, dar a doua a mers ca unsă.
Numeralul. Actualizare
Explorare
1 Care dintre numeralele identificate sunt cardinale și
care, ordinale?
2 Grupează numeralele cardinale în simple și compuse.
Precizează genul numeralelor ordinale din textul dat.
3 Care dintre numeralele din text este însoțit de un articol demonstrativ?
Precizează rolul acestuia.
4 Identifică valoarea morfologică a fiecăruia dintre numeralele identificate.
Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau arată ordinea
obiectelor prin numărare.
Numeralul cardinal exprimă un număr. Numeralele cardinale sunt simple și
compuse. Nu au gen, cu excepția
numeralelor unu (un)/una (o), doi/două și a compuselor cu acestea:
doisprezece/douăsprezece, douăzeci și unu/
douăzeci și una, o sută doisprezece/o sută douăsprezece.
Numeralul ordinal exprimă ordinea obiectelor prin numărare. Numeralul ordinal
are forme diferite de gen: primul/
prima, întâiul/întâia, al doilea/a doua, al douăzeci și unulea/a douăzeci și una
etc.
Numeralul poate avea trei valori morfologice:
• valoare adjectivală, când determină un substantiv cu care se acordă în gen și
caz: trei copii, a doua scenă;
• valoare pronominală, când înlocuiește un substantiv: Doi dintre actori au
întârziat la repetiții. A treia a întârziat.;
• valoare substantivală, fie când denumește numeric un obiect, de exemplu
tramvaiul 36, anul 1918 etc., fie
când este folosit în enunțurile matematice, precum Doi plus trei fac cinci.
Posibilități combinatorii ale numeralului
Explorare
1 Identifică numeralele din textul de mai jos și precizează-le felul și valoarea
morfologică.
„Trei elevi descoperă accidental bucuria lecturii. Unsprezece elevi de la Școala
Gimnazială Nr. 1 din Bistrița
au decis să vă arate cum.“ Acesta este mesajul afișat la cele două aviziere ale
școlii de trupa de teatru Alegoria. „Dacă trei din zece elevi vor citi acest
mesaj, până la urmă, va afla majoritatea celor 1238 de elevi ai școlii.“,
afirmă elevul Alexandru Sfara. „Este prima piesă pe care o montăm“, a adăugat
acesta. Întrebat în care dintre
săptămânile lunii mai va avea loc premiera, Alexandru a răspuns: „Am prefera în
a doua.“
Pentru început
Repere
175
Limbă română Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului
În enunțuri, numeralul poate apărea atât în calitate de adjunct, cât și în
calitate de centru.
Numeralul se află în calitate de adjunct în următoarele situații:
1 când are valoare adjectivală și determină substantivul centru, acordându-se cu
acesta: doi copii, al doilea act,
sau se leagă de acesta prin prepoziția de: douăzeci de copii; numeralul cu
valoare adjectivală are funcția sintactică de atribut adjectival;
2 când are valoare pronominală și determină:
• un substantiv-centru, precedat de un numeral cu valoare adjectivală: doi copii
din zece; funcția sintactică a
numeralului este, în acest caz, de atribut prepozițional sau de atribut
genitival;
• un verb: Am citit trei dintre poezii. M-am adresat celei de a doua. S-a gândit
la al doilea; funcția sintactică
a numeralului este, în acest caz, de complement direct, complement indirect,
complement prepozițional,
circumstanțial (de mod, de timp, de loc, de cauză și de scop);
3 când are valoare substantivală și determină:
• un substantiv-centru, fie precedat de cuvântul lui, marcă a cazului genitiv:
radicalul lui nouă, fie precedat
de prepoziția din: radical din nouă; funcția sintactică a numeralului este de
atribut genitival sau de atribut
prepozițional;
• un verb, de care se leagă prin prepoziție: Copilul numără până la zece.;
funcția sintactică a numeralului este
de complement prepozițional.
În calitate de centru se află:
1 numeralul cu valoare pronominală, când are ca adjunct o construcție
prepozițională: doi dintre ei; primul
dintre concurenți;
2 numeralul cu valoare substantivală în enunțuri din domeniul matematicii: cinci
plus cinci fac zece și când se
află după un substantiv sau denumește numeric un obiect: ora 14, kilometrul 29,
camera 123 etc., caz în
care are funcția sintactică de atribut în nominativ.
Numeralul cu valoare pronominală poate avea și funcțiile sintactice de subiect
și de nume predicativ.
Aplicații
1 Notează, în caiet, numeralele cardinale din textul de
mai jos, precizând și valoarea lor morfologică.
În scena 4 din piesă, se pomenește de romanul Insula
misterioasă de Jules Verne. În 1865, în plin Război de
Secesiune, cinci oameni pleacă din Richmond într-un
balon. Acesta se prăbușește pe insulă, unde cei cinci
trăiesc patru ani. Apoi, pe o insulă învecinată descoperă un om abandonat acolo
de doisprezece ani.
2 Identifică numeralele din replicile următoare, extrase
din textul Omul de zăpadă care voia să întâlnească
soarele de Matei Vișniec, și precizează felul lor, valoarea morfologică și
funcția sintactică.
a „RÂNDUNICA – Ah, mă tem că am ajuns prea
devreme. Să vezi și să nu crezi, sunt chiar prima…“
b „OMUL DE ZĂPADĂ – [...] Îți ofer nasturii mei. Trei nasturi cu care să-ți
hrănești astăzi cele trei comori [...].“
3 Precizează funcția sintactică a numeralelor din
enunțurile de mai jos.
• Am ajuns după primul dintre colegii tăi. • Am ajuns
la cei doi. • Douăzeci de ochi ne priveau cu atenție.
• L-am întâlnit pe al doilea în curte. • Le dăruiesc
celor trei cărți de aventuri. • Mă ascund de cei doi.
• Nota opt este bună. • Recomandările de la cei doi
au fost utile. • Rolurile celor doi sunt dificile. • Spectatorii sunt cincizeci
și doi. • Trei vor primi rolurile
copiilor. • Vorbești ca al doilea dintre actori.
2 Identifică numeralele cu valoare de adjunct din textul de la exercițiul 1.
Completează, în caiet, tabelul de mai jos.
Numeral
cu valoare
de adjunct
Valoarea morfologică
a numeralului
Cuvântul determinat
de numeral
Ce parte de vorbire
este cuvântul
determinat
Funcția sintactică
a numeralului
3 Care dintre numeralele din textul de la exercițiul 1 au calitatea de centru?
L9
Repere
U5
176
Lumea de pe scenă Limbă română
Lecția 10. Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului
Explorare
1 Identifică adverbele din anunțul și din schimbul de
mesaje din dreapta paginii și precizează felul acestora.
2 Care dintre adverbele identificate la exercițiul 1 nu au
funcție sintactică?
3 În schimbul de mesaje de la exercițiul 1, există un
adverb format prin derivare și două adverbe formate
prin compunere. Identifică-le și explică modul în care
s-a format fiecare.
4 Ce parte de vorbire determină fiecare dintre adverbele
din afiș? Precizează funcția lor sintactică.
5 În schimbul de mesaje de la exercițiul 1, există două
adverbe care determină substantive. Identifică-le și
precizează-le funcția sintactică.
6 Găsește adverbele cu grad de comparație din schimbul de replici și
precizează-l.
Ai visat mereu
să urci pe scenă?
Vrei să trăiești aievea
această experiență?
Mâine, 12 mai a.c.,
la ora 12,
în Sala Festivă, va avea
loc selecția pentru
noua trupă de teatru
a școlii.
Noi vom fi acolo.
Vino alături de noi!
Te-am văzut mai
devreme la afișier. Ai
citit anunțul de acolo?
Îți spun prietenește: dacă
vrei chiar să reușești,
stăpânește-ți emoțiile.
Da, astăzi l-au afișat.
Selecția de mâine mă
interesează foarte mult.
Așa voi face, te asigur.
7 Menționează câte un adverb sinonim pentru expresiile
scrise colorat, din enunțurile următoare: a A intrat în
casă în vârful degetelor. b Ne întâlnim zi de zi. c Ploaia a venit pe
neașteptate. d A acceptat cu chiu, cu vai
să vină cu noi. e Ana a sosit pe nepusă masă.
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată circumstanțele
desfășurării acțiunii.
După înțeles, adverbele sunt:
de loc acolo, deasupra, jos etc.
de timp acum, curând, ieri etc.
de mod astfel, bine, românește etc.
După alcătuire, adverbele sunt:
simple așa, azi, sus etc.
compuse acasă, altădată, deloc, dedesubt, astă-seară etc.
Unele adverbe s-au format prin derivare cu sufixe, altele prin compunere.
Gradele de comparație ale adverbului sunt aceleași ca ale adjectivului.
Există adverbe care nu au grade de comparație (acasă, aici, afară, împreună,
mereu etc.).
Locuțiunea adverbială este grupul de cuvinte care este sinonim cu un adverb și
care se comportă în enunț ca un
adverb (an de an, la paștele cailor, cât ai bate din palme etc.).
Adverbul și locuțiunea adverbială pot avea funcție sintactică de:
• circumstanțial de mod – Actorii au interpretat bine scena 1.
• circumstanțial de timp – Selecția va avea loc mâine.
• circumstanțial de loc – Anunțul a fost afișat acolo.
• atribut adverbial, când determină un substantiv de care se leagă, de regulă,
prin prepoziția de – Am resimțit
emoțiile de atunci.
Unele adverbe nu au funcție sintactică, fiind numite și semiadverbe: chiar,
doar, decât, mai, măcar, nu, numai,
tot, și etc.
Semiadverbele numai și doar apar în enunțuri afirmative (Numai/doar tu ai
participat.), în timp ce semiadverbul
decât este folosit doar în enunțuri negative (Nu a participat decât el.).
Norma limbii literare recomandă ca semiadverbul mai să fie folosit, atunci când
însoțește un verb la perfect compus, între auxiliar și participiu (Am mai văzut
acest spectacol.) sau între pronumele personal și verb, atunci când
însoțește gruparea alcătuită dintr-un clitic pronominal și un verb (Îmi mai dai
o carte?).
Repere
177
Limbă română Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului
Aplicații
1 Identifică adverbele din enunțurile de mai jos, apoi
precizează-le felul (atât după înțeles, cât și după alcătuire) și funcția
sintactică.
a Replica de deasupra este a Elizei.
b Merg zilnic la repetiții.
c Întotdeauna voi accepta rolul unui îndrăgostit.
d Actorii au fost primiți regește.
e Clădirea teatrului este mai aproape decât crezi.
f Am învățat foarte ușor replicile.
g Îmi voi împlini cândva dorința de a juca pe scena de
aici.
h Spectacolul va începe curând.
2 Găsește adverbele care au grad de comparație, din
enunțurile de la exercițiul 1, și precizează-l pentru fiecare caz.
3 Notează, în caiet, toate semiadverbele folosite în textul de mai jos.
„IORDACHE: Al dracului spițerul! Închipuiește-ți
d-ta! Lua un bilet. Îl rădeai, trăgeai o dungă. [...]
Joi, iar o dungă; sâmbătă, alta: trei dungi. Marțea
ailaltă, te uitai la bilet: numai o dungă. Peste asta
mai trăgeam una; una și cu una două. […]
PAMPON: Ei ? Spițerul, în vreme de zece luni cât v-a
tras pe sfoară, numai cu un bilet a lucrat?...
IORDACHE: Știu și eu?“
I.L. Caragiale, D-ale carnavalului
4 Identifică locuțiunile adverbiale din următoarele
enunțuri și precizează funcția lor sintactică.
Am intrat pe furiș în sală. Colegii mei repetau pe rupte.
Când și când, se opreau și priveau pe fereastră. Ici și
colo se vedeau aprinzându-se luminile orașului.
5 Construiește câte un enunț în care adverbul de loc
acasă să fie circumstanțial de loc, respectiv atribut
adverbial.
6 Corectează mesajul
scris alăturat.
7 Analizează adverbele
și locuțiunea adverbială din textele de
mai jos, după modelul dat.
a „MARIA (se duce la paharul cu garoafa): Uite! (Ia
garoafa.) Ieri, când am plecat de acasă, am
rupt-o – din glastră – ca să ți-o aduc și, pe urmă,
m-am răzgândit... [...]
(De afară se aude un cor de copii.)“
Tudor Mușatescu, Visul unei nopți de iarnă
b „DOCTOR MICU: [...] Tu ce faci acolo?
MARIA (care coase de la ridicarea cortinei): Nu vezi?
DOCTOR MICU: Lucrezi? Parcă adineauri citeai...
MARIA: Ei... Azi de dimineață am citit...“
Victor Ion Popa, Ciuta
„ieri“ – adverb de timp, fără grad de comparație, funcția sintactică de
circumstanțial de timp
Lipsim decât
zece minute.
Mai ne aștepți?
Portofoliu
Imaginează-ți că, împreună cu un grup de colegi, ați decis să scrieți un text
dramatic pe care să-l reprezentați la finalul anului școlar. Ție ți-a revenit
rolul de a redacta indicația referitoare la decor. Scrie un text de 30 – 50 de
cuvinte
în care să oferi indicații despre amenajarea scenei, folosind cât mai multe
adverbe. Subliniază-le.
L10
Provocări
Unii scriitori refuză să folosească prea multe adverbe
în creațiile lor, considerând că acestea distrug
naturalețea exprimării. De exemplu, scriitorul american Ernest Hemingway folosea
doar 80 de adverbe la
fiecare 10 000 de cuvinte, iar J.K. Rowling, în seria de
romane care îl au ca protagonist pe Harry Potter, a folosit aproximativ 140 de
adverbe la 10 000 de cuvinte.
Când vei citi următoarea carte, urmărește ponderea
adverbelor în text. Notează ce fel de adverbe sunt folosite mai des și ce fel de
adverbe, mai rar. Ernest Hemingway la mașina sa de scris
U5
178
Lumea de pe scenă Limbă română
Lecția 11. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
Explorare
1 Precizează ce exprimă cuvintele scrise colorat din
replicile de mai jos.
a „ELIZA – O… ce caraghios…“
b „RADU – Ah, uite că începe să plouă…“
c „DOINIȚA – Hei, unde este ieșirea, la dreapta sau
la stânga?“
2 Care cuvânt scris colorat în replicile de la exercițiul 1
are rol de adresare directă?
3 Ce sunete ai asocia fiecărui animal din imaginile de
mai jos?
a
b
c
d
4 Precizează din câte componente sunt alcătuite cuvintele colorate în enunțurile
de mai jos și ce semne de
punctuație există după fiecare dintre acestea.
Vai, am uitat replica și, hodoronc-tronc, Maria
nu a mai vrut să fie sufleor, iar tu ai plecat pâș-pâș
de lângă mine. Doamne ferește! Mi-a fost tare
rușine.
5 Găsește câte un verb care ar putea înlocui fiecare
cuvânt scris colorat în enunțurile de mai jos.
a Hai la spectacol!
b Iată actorii!
c Uite ce decor interesant!
d Iepurele țuști! în tufiș.
e Pasărea zvârr! dincolo de fereastră.
6 Ce funcție sintactică ar avea verbele găsite?
7 Cu ce scop crezi că sunt folosite de vorbitori cuvintele scrise colorat în
replicile de mai jos, selectate din
piesa D-ale carnavalului de I.L. Caragiale?
a „NAE (oprindu-se la mijloc): Iar? Bre femeilor, veniți-vă-n fire. Vine Pampon!
vine Crăcănel!“
b „IORDACHE: Ascultă-mă pe mine, măi omule.“
c „CRĂCĂNEL: N-apuc s-ajung în colț și auz pe urmele
mele: «Pst! pst! Bibicule!»“
Interjecția este partea de vorbire neflexibilă care imită sunete sau zgomote din
natură sau care exprimă stări
sufletești, reacții la senzații fizice, îndemnuri.
Din punctul de vedere al sensului lor, interjecțiile pot fi:
• propriu-zise, cele care exprimă stări sufletești, reacții la senzații fizice,
îndemnuri (au, ei, of, uau, vai etc.);
• onomatopee (interjecții onomatopeice), cele care imită sunete sau zgomote din
natură ori sugerează mișcări
(miau, hapciu, gâl-gâl, țuști etc.)
Din punctul de vedere al formării, există:
• interjecții simple (au, miau, pleosc);
• interjecții compuse (hodoronc-tronc, ia uite, tic-tac).
Din categoria interjecțiilor simple fac parte și interjecțiile repetate
(cioc-cioc, cuțu-cuțu, nani-nani). Acestea nu
trebuie confundate cu interjecțiile compuse, alcătuite din componente între care
există mici diferențe.
Locuțiunea interjecțională este grupul unitar de cuvinte care exprimă
sentimentele sau reacțiile afective ale vorbitorilor (ei bine, ia te uită, măi
să fie, scârț Marițo, vai de mine, Doamne ferește etc.).
Interjecțiile de adresare (apelative) sunt folosite de vorbitor pentru a se
adresa direct unei persoane (bă, băi, bre,
fa, fă, mă, măi etc.) sau pentru a atrage atenția ascultătorului asupra unui
lucru (alo, hei, pst etc.).
Unele interjecții se comportă ca un verb și se numesc interjecții predicative,
îndeplinind funcția sintactică de predicat verbal: Hai acasă! Uite-l pe Radu!
Iepurele țuști! din tufiș.
Repere
179
Limbă română Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
Aplicații
1 Indică interjecțiile pe care ți le sugerează fiecare dintre imaginile date.
a b c d
2 Lucrați în perechi. Identificați interjecțiile din norul de
cuvinte de mai jos. Precizați felul lor, din punctul de
vedere al sensului (propriu-zise și onomatopeice) și al
componentelor (simple și compuse) și notați în caiete
interjecțiile de adresare.
3 Identifică interjecțiile din fragmentele date și indică
felul fiecăreia.
a „DANDANACHE (care a ascultat cu multă atenție):
Așa e, bini ziți puicusorule... bată-vă sănătatea să vă bată... pardon... stii
eu... de pe
drum (serios) fă-ți idee d-ta: ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca,
si clopoțeii...
îmi țiuie grozav...“
I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută
b „LENUȚA: [...] Tii, de când caut eu panglica asta...
Dar cui să-i dea în gând că e cu cuțitele și
furculițele. [...] Și-acum, mâncați frumos...
Aoleu, pâinea! Unde păcatele o fi pâinea?
PUIA (I-arată spre masa cu patefonul): Uite-o colo,
după patefon.
LENUȚA: Așa e, uitasem. (Puiei.) Vasăzică i-ai dat
de urmă, zgripțuroaică? A, nu poate omul să
ascundă nimic de voi în casa asta!“
Al. Kirițescu, Florentina
c „DOICA
Iată
Acest inel din parte-i! E târziu.
Nu pierde vremea!
ROMEO
Ah! Acest inel
Îmi dă-ndărăt curajul ce-mi pierise!
LORENZO
Hai, du-te! Noapte bună!“
William Shakespeare, Romeo și Julieta,
traducere de Virgil Teodorescu
4 Menționează care dintre interjecțiile din fragmentele
de la exercițiul 3 sunt predicative și precizează funcția
lor sintactică.
5 Construiește, prin derivare, verbe de la următoarele
interjecții:
bâz buf chiț cotcodac ham
mac poc ronț vâj zdrang
6 Lucrați în perechi. Precizați ce interjecții ați folosi pentru a exprima
următoarele emoții, stări, îndemnuri etc.
sau pentru a imita zgomotele din natură menționate:
• bucurie
• adresarea la telefon
• uimire
• senzație de frig
• creangă care se rupe
• durere
• oprire
• cădere
Provocări
Redactează un scurt text care să conțină impresiile tale în urma participării la
un spectacol. Notează
reacțiile publicului și zgomotele din culise și de pe
scenă, folosind cât mai multe interjecții.
Autoevaluare (L9 – L11)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
În general, interjecțiile și locuțiunile interjecționale se despart prin virgulă
sau prin semnul exclamării de restul
enunțului: Ei, asta e o veste bună! Ei! Să vedem ce va mai spune acum!
Dacă interjecția este urmată de un substantiv în vocativ, se pune virgulă după
întregul grup: Măi Radu, unde ai
fost?
L11
U5
180
Lumea de pe scenă Redactare
Lecția 12. Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea
Notează rapid câte două situații în care: a vrei să convingi pe cineva de ceva;
b explici cuiva cum să acționeze/
cum să se comporte într-o situație dată; c descrii amănunțit ceva sau pe cineva;
d trebuie să prezinți informații
clare și corecte; e ai nevoie să scrii o cerere. Confruntă răspunsurile tale cu
răspunsurile colegilor.
Pentru început
Tipare textuale de structurare a ideilor
Explorare
1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Asociați fiecare dintre
textele de mai jos cu unul dintre următoarele tipuri:
a un text prin care autorul vrea să te convingă de ceva;
b un text în care autorul îți oferă informații;
c un text în care autorul îți explică felul în care trebuie
să acționezi într-o anumită situație;
d un text în care autorul descrie ceva. Sala Centenar a Teatrului Metropolis,
București
A. Înfiinţat la 1 ianuarie 2007, Teatrul Tineretului
Metropolis, primul teatru de proiecte din București, a
intrat în cel de-al doilea deceniu de existenţă.
Cei zece ani de spectacole au însumat peste 100 de
premiere, peste 400 de artiști invitaţi, cei mai mulţi
numărându-se din rândul tinerilor.
C. „Din când în când copilul din tine mai vrea să asculte
o poveste. Ăsta este rostul teatrului! Să vii și să mai
asculţi o poveste. De unde vine nevoia de povești?
Este o nevoie a fiecărui om de a și visa. […] Henry Miller
spunea: «Ce e TEATRUL? Un pod între om și om».“
(G. Ivașcu, manager al Teatrului Metropolis)
B. Teatrul Metropolis are două săli elegante: sala „Olga
Tudorache“ (la etaj) și Sala Amfiteatru (la parter).
Inconfundabila explozie de roșu, accentele art deco
din foaiere, cafeneaua de la parter în stil englezesc
cu detalii subtile și aspect impunător reflectă spiritul
incandescent al lumii contemporane.
D. Pentru fiecare vizită pe care o faceți Teatrului Metropolis, prezentați-vă cu
cel puțin 30 de minute înainte de începerea spectacolului. Dacă aveți vouchere
primite prin e-mail, în urma achiziției de pe site, trebuie să le preschimbați
în bilet cu valoare, fie că le
printați, fie că veniți cu ele în format electronic.
Texte adaptate după https://www.teatrulmetropolis.ro/despre#/
2 În aceleași grupe, notați cel puțin două trăsături specifice fiecărui text de
la exercițiul 1. Vă puteți referi la raportul
dintre fapte și opinii, la structura textului, la cuvinte-cheie, la semne de
punctuație etc.
În funcție de scopul comunicării, există patru tipuri de texte. În fiecare
dintre acestea, ideile sunt structurate
conform unui tipar diferit.
Textul persuasiv conține elemente prin care cititorii pot fi convinși să facă
ceva. Mijloacele persuasive ce pot fi
folosite sunt: repetarea unor cuvinte-cheie, scrierea cu majuscule a unor
cuvinte, utilizarea semnelor de exclamație
și a întrebărilor retorice (care nu așteaptă un răspuns), prezența unor
argumente emoționale, subiective.
Textul informativ oferă informații despre ceva sau despre cineva, bazate pe
realități observabile și măsurabile.
Mijloacele lingvistice specifice sunt timpul prezent al modului indicativ,
numeralele și substantivele proprii.
Textul procedural indică modul în care trebuie acționat într-o anumită situație.
Exprimarea este directă și concisă,
fiind folosite verbe precum trebuie, nu trebuie și modul imperativ sau timpul
prezent al modului indicativ. Uneori
sunt folosite desene sau diagrame cu rol explicativ.
Textul descriptiv prezintă o descriere în detaliu a unor obiecte, persoane,
interioare etc. Sunt folosite substantive
care indică obiectele sau ființele descrise și adjective pentru a indica
trăsăturile acestora.
Repere
181
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea L12
Cererea este un tip de text prin care cineva adresează oficial o solicitare unei
persoane dintr-o instituție.
O cerere conține trei părți, fiecare cu elementele sale specifice:
I – partea inițială sau adresarea, cu menționarea funcției persoanei căreia îi
este destinată cererea; adresarea
se plasează centrat, la aproximativ 10 cm de marginea de sus a paginii, spațiu
rezervat pentru notarea rezoluției;
II – cuprinsul cererii, cu două paragrafe; în primul sunt precizate: numele
complet al solicitantului (în formula
„Subsemnatul, prenume + nume de familie, …“), statutul solicitantului, cu date
generale de identificare, și scopul
cererii (ce solicită petiționarul); al doilea paragraf cuprinde o explicație, o
motivație pentru cererea formulată;
III – partea finală, în care se precizează: pe același rând, data la care a fost
redactată cererea, în partea stângă,
după text, și semnătura petiționarului, în partea dreaptă; în partea de jos a
foii, în stânga, este menționată persoana
căreia i se adresează cererea, cu funcția pe care o deține în cadrul
instituției.
Repere
Cererea
Explorare
1 Completează, pe o coală separată, formularul următor:
Domnule Director,
Subsemnatul, ………………………............................, elev în clasa a ………………. la
Școala …………………………….., vă rog să-mi aprobați eliberarea unei adeverințe din
care să reiasă că sunt elev.
Menționez că adeverința îmi este necesară pentru a mă putea înscrie la Clubul
de Teatru din localitate.
Data ……......…….....……… Semnătura ……......…….....………
Domnului Director al Școlii Nr. .......... din .................................
Domnule Director,
Subsemnatul, ………………………............................, elev în clasa a ………………. la
Școala …………………………….., vă rog să-mi aprobați eliberarea unei adeverințe din care
să
reiasă că sunt elev.
Menționez că adeverința îmi este necesară pentru a mă putea înscrie la Clubul de
Teatru din localitate.
Data ……......…….....……… Semnătura ……......…….....………
Domnului Director al Școlii Nr. .......... din .................................
2 Menționează părțile formularului completat. Precizează cum este așezat în
pagină fiecare element și observă
punctuația din primul alineat.
Aplicații
1 Lucrați în grupe de trei elevi. Fiecare elev din grupă
va rezolva, prin tragere la sorți, una dintre sarcinile de
redactare de mai jos. Evaluați-vă apoi textele între voi.
a Scrie un text persuasiv prin care să-ți convingi
părinții să te înscrie în clubul de teatru al școlii.
b Scrie un text în care să descrii sala de spectacol din
imaginea de la pagina anterioară.
c Scrie un text în care să le explici unor colegi ai tăi
cum să procedeze pentru a scrie o cerere.
2 Întrebările jurnalistului. Lucrați în grupe de câte trei
elevi. Documentați-vă pentru a scrie un articol pentru revista școlii despre
piesa Țara lui Gufy de Matei
Vișniec. Împărțiți-vă întrebările cine?, ce?, când?,
unde?, de ce?, cum? și formulați cât mai multe variante
pentru fiecare, astfel încât să puteți oferi informații
interesante cititorilor voștri. De exemplu: Cine sunt personajele piesei?, Cine
a pus piesa în scenă?, Cine au fost
actorii? etc. Apoi căutați răspunsuri la întrebările formulate. După ce ați
cules și ați structurat informațiile,
scrieți împreună un text informativ în care să le inserați.
Citiți textele voastre din scaunul autorului.
3 Scrie o cerere adresată unui director de teatru, prin
care îi soliciți să vă împrumute costume pentru un
spectacol organizat de școală.
4 Autoevaluează-ți activitățile de redactare realizate în
această lecție și precizează:
• ce tip de comportament și ce atitudine te-au ajutat să îndeplinești sarcinile
de lucru atunci când ai
lucrat în grupă sau individual;
• în ce măsură strategia „întrebările jurnalistului“ te-a
ajutat să scrii un text informativ;
• care a fost textul scris în această lecție pe care-l
consideri cel mai bun.
U5
182
Lumea de pe scenă Recapitulare
Citește fragmentul de mai jos, extras din textul dramatic Răzbunarea sufleorului
de Victor Ion Popa, și răspunde apoi
la fiecare dintre cerințe.
Recapitulare
ACTUL I
[…]
Scena goală, pustie. E mult înainte de spectacol. Cortina e ridicată. Un singur
bec arde pe undeva, în față.
SCENA 1
NENEA COSTICĂ, SUFLEORUL1, ȘI FETIȚA
(După bătăile reglementare2 de gong, nenea Costică,
care șade într-un fotoliu […], zice:)
NENEA COSTICĂ: Ei? Ce-i facem, fetițo? (Pauză.) Îi mai
zicem o dată? (Ca și când i-ar fi răspuns cineva și l-ar fi
contrazis, argumentează.) Ei, nu se poate să ne dăm
bătuți! Ori, ori! Acum ori niciodată! Trebuie curaj,
că de rest, garantez eu. Am făcut eu și actori mai
mari decât tine. Numai cușca aceea și cu mine știm
de unde le-a pornit succesul. Așa, fetițo! Ascultă
ce-ți spun eu. (Pauză.) Ei, hai! Ia-ți inima-n dinți și
mai dă-i drumul o dată.
FETIȚA (apare din dosul unui arlechin3, târându-și picioarele de oboseală și
năduf): Oooof! Nea Costică, zău că
n-are niciun rost.
NENEA COSTICĂ: De ce, fetițo?
FETIȚA: Cum crezi că am să ajung eu să joc rolul coanei Mica, și încă la
premieră...
NENEA COSTICĂ: Cred, de ce să nu cred! Nu da din
cap, că știe bătrânul ce spune. (Supărat deodată.)
Mă rog, sunt eu ori nu sunt sufleor în teatrul ăsta
de treizeci de ani?
FETIȚA: Ce are a face una cu alta?
NENEA COSTICĂ: Iar nu răspunzi la întrebare? Sunt
ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică, ești! [...]
NENEA COSTICĂ: Sunt eu om bătrân ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică.
NENEA COSTICĂ: Spusu-ți-am eu, vreodată, o vorbă
care nu s-a împlinit întocmai?
FETIȚA: Nu țiu minte...
NENEA COSTICĂ: Păi cum să ții, dacă nu ți-am spus?
Spuneam eu de un actor că o să aibă succese și n-a
avut, ori c-o să cadă și n-a căzut?
FETIȚA: Nu știu, nea Costică.
1 sufleor (s.m.) – persoană care suflă actorilor replicile pe care
urmează să le spună. Pe vremuri, locul acestuia era într-un soi
de cușcă realizată în structura scenei.
2 reglementar (adj.) – regulamentar.
3 arlechin (s.m.) – aici, extremitate laterală a unei scene.
NENEA COSTICĂ: Păi cum să știi, dacă n-am spus?
Și ți-am făgăduit eu ție vreodată ceva și nu m-am
ținut de vorbă? Hai?
FETIȚA: Dar bine, nea Costică, d-ta uiți că diseară nu
e un spectacol obișnuit, e premieră și încă o premieră originală, iar autorul e
sclifositul cela...
NENEA COSTICĂ: Păi tocmai de aceea, fetițo. [...] Vasăzică hai, încă o dată.
FETIȚA: Mai stai o clipă, nea Costică, nu pot – zău nu
pot. A ieșit toată apa din mine.
NENEA COSTICĂ: Bine, foarte bine! Multă sudoare,
mult succes; puțină sudoare, puțin succes, și ioc4
sudoare, ioc succes. Dar nu-i oboseala de vină. Tu,
fetițo, n-ai încredere în vorba mea.
FETIȚA: Nu zic...
NENEA COSTICĂ: Nu zici, dar spui. Asta-i. […] Ei, bravo! Acum te văd modestă,
cum îmi place mie, să-i
dăm drumul. Hai, scoală frumușel și începe. (Fetița
s-a sculat în picioare, dar îi e lehamite să înceapă.)
Ei, ce-i? Iar începi?
FETIȚA: Nu, nea Costică, nu mai încep nimic... dar
de-ai ști d-ta cum mi-e de îndoită inima...
NENEA COSTICĂ: Lasă, că-i bine. Așa trebuie. Fără
emoție înseamnă fără suflet, și fără suflet înseamnă fără talent, așa zicea
răposatul Pacheș,
Dumnezeu să-l ierte!
4 ioc (adv., pop. și fam.) – defel, câtuși de puțin.
Imagine din filmul Sufleorul, regia Guillaume Pixie (Franța, 2003)
183
Recapitulare U5
1 Din ce parte a textului Răzbunarea sufleorului de
Victor Ion Popa crezi că a fost extras fragmentul dat?
Justifică-ți răspunsul, valorificând informațiile pe care
ți le oferă fragmentul.
2 Identifică, în text, indicații ale autorului care îndeplinesc fiecare dintre
rolurile notate mai jos.
Indică sunetele care se aud pe scenă.
Indică gesturile personajelor.
Indică deplasarea pe scenă a personajelor.
Indică amenajarea scenei.
Indică momentele de tăcere.
Indică tonul vocii personajelor.
3 Menționează unde se petrece acțiunea din actul I.
4 De ce crezi că acțiunea din actul I se petrece în spațiul
pe care l-ai identificat la exercițiul anterior?
5 Care este tema discuției dintre personaje?
6 Explică mesajul pe care îl transmite personajul atunci
când afirmă: „Numai cușca aceea și cu mine știm de
unde le-a pornit succesul.“
7 Ești de acord cu afirmația „Fără emoție înseamnă
fără suflet, și fără suflet înseamnă fără talent“?
Motivează-ți răspunsul.
8 Lucrați în grupe de câte patru elevi. Realizați câte o
fișă de identitate pentru fiecare dintre cele două personaje. Precizați câte
două informații despre acestea,
două trăsături morale, două acțiuni ale lor și o replică
semnificativă.
9 Precizează felul, valoarea morfologică și funcția sintactică a numeralului din
replica: „Mă rog, sunt eu ori
nu sunt sufleor în teatrul ăsta de treizeci de ani?“.
10 Transformă replica de la exercițiul 9, astfel încât să
folosești un numeral ordinal, fără să schimbi sensul
enunțului.
11 Identifică adverbul din enunțul de mai jos, notează-l
în caiet, menționându-i felul și funcția sintactică.
„FETIȚA: Dar [...] d-ta uiți că diseară nu e un spectacol
obișnuit, e premieră și încă o premieră originală,
iar autorul e sclifositul cela...“
12 Grupul de cuvinte în față din enunțul „Un singur bec
arde pe undeva, în față.“ este:
a un substantiv precedat de prepoziție;
b o locuțiune adverbială;
c o locuțiune prepozițională.
13 Notează, în caiet, interjecțiile din replica de mai jos.
„NENEA COSTICĂ: Nu zici, dar spui. Asta-i. […] Ei,
bravo! Acum te văd modestă, cum îmi place mie,
să-i dăm drumul. Hai, scoală frumușel și începe.
(Fetița s-a sculat în picioare, dar îi e lehamite să
înceapă.) Ei, ce-i? Iar începi?“
14 În replica de la exercițiul anterior există vreo interjecție predicativă?
Dacă da, care este aceasta?
15 Redactează un text persuasiv, de cel puțin 80 de
cuvinte, prin care să-ți convingi un coleg/o colegă
că emoțiile pe care le trăiește înaintea unui test sunt
firești.
16 Redactează o cerere adresată conducerii Clubului
Elevilor din localitate, prin care să soliciți aprobarea
de a te înscrie la cursul de dicție, organizat în cadrul
acestei instituții. Formulează un motiv pentru solicitarea ta.
U5
184
Lumea de pe scenă Evaluare
Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
SCENA XII
CORINA, JEFF și, pe șezlong, ȘTEFAN
Corina se așază pe divanul din hol, ghemuindu-se între
perne. [...]
CORINA: Aș fi vrut să am un frate ca tine și care să-mi
spună că e jignitor să fii tânăr. Să fii așa de tânăr…
Ascultă, Jeff, tu nu te superi că-ți spun „tu“?
JEFF: Să mă supăr? (Cu elan:) Dar sunt fericit!
CORINA: Atunci, de ce nu-mi spui și tu la fel?
JEFF: A, cu dumneavoastră e cu totul altceva. N-am să
pot niciodată. Țineți minte, acu’ două săptămâni,
când ați sosit? Îmi spusese Fräulein Weber că trebuie să vină o domnișoară și
m-a rugat să aștept
la autobuz, ca să-i arăt drumul. [...]
CORINA (simte că se pregătește a spune o enormitate și
nu vrea să-l lase): Când m-ai văzut coborând din
mașină, te-ai apropiat de mine și mi-ai spus: „Dumneavoastră sunteți?“ Și eu
ți-am răspuns: „Eu sunt“.
Pe urmă mi-ai luat cele două valize și mi-ai spus: „Pe
aici“. Nu? Ai fost drăguț, Jeff. (Jeff se ridică în picioare
necăjit, încurcat că nu l-a lăsat să vorbească. Are pe fața
lui o emoție reprimată, timidă de adolescent.) Jeff, tu
știi unde este Civita Vecchia?
JEFF: Civita?... N-am auzit niciodată.
CORINA: E un port. Un port mic în Mediterana, între
Genova și Neapole. Știi să desenezi harta Mediteranei?
JEFF: Știam pe vremuri. Acuma cred c-am uitat. N-am
mai făcut geografia Europei din clasa a treia.
CORINA (se ridică de pe divan, vine spre el și-l ia de mână):
Hai, încearcă, Jeff. Deseneaz-o. Te rog, deseneaz-o.
Să vezi că o să-ți aduci aminte. [...]
JEFF: De unde să începem? De la Bosfor, sau de la
Gibraltar?
CORINA: De unde vrei tu. De unde-i mai repede.
JEFF: S-o luăm de aici. (Desenează.) [...] să zicem că
aici e Capul Finister, asta e Peninsula Iberică, aici
e Strâmtoarea Gibraltar, p-ăsta am uitat cum îl
cheamă…
CORINA: Nu-i nimic. Mergi înainte.
JEFF: Aici începe Italia, Golful Genua, Golful Neapole.
CORINA: Destul, Jeff, oprește. E de ajuns. Cred că
Genova trebuie să fie pe aici…
JEFF: Nu. Puțin mai sus. Uite aici.
CORINA: Și dacă aici este Genova, atunci mai jos, la
cotitură, trebuie să fie… da… aicea e… să știi că-i
aici.
JEFF (bănuitor): Cine?
CORINA (ezită o clipă): Nimeni. Civita Vecchia.
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța
A. 60 de puncte
1 Scrie numeralele din replicile lui Jeff, precizând felul, valoarea morfologică
și funcția lor sintactică. 6 puncte
2 Transcrie, din a treia și a patra replică a lui Jeff, un adverb de timp și o
locuțiune adverbială. 6 puncte
3 Precizează felul și gradul de comparație al adverbului scris cu italice din
enunțul: „De unde-i mai repede.“ 6 puncte
4 Construiește un enunț în care adverbul jos să aibă funcția sintactică de
atribut adverbial. 6 puncte
5 Transcrie interjecțiile din textul dat, precizând care dintre ele sunt
predicative. 6 puncte
6 Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Corina manifestă față de
Jeff:
a aroganță; b empatie; c indiferență; d teamă. 6 puncte
7 Notează două dintre elementele de decor necesare transpunerii scenice a
fragmentului dat. 6 puncte
8 Ilustrează, cu câte un exemplu din text, următoarele tipuri de indicații
scenice:
a indicația care anunță decupajul în scene; b indicația referitoare la
deplasarea pe scenă a personajului. 6 puncte
9 Explică rolul următoarei didascalii: „Are pe fața lui o emoție reprimată,
timidă de adolescent.“ 6 puncte
10 Prezintă o trăsătură a lui Jeff, care se desprinde din ce spune și din modul
în care vorbește. 6 puncte
B. 30 de puncte
Redactează un text persuasiv, de cel puțin 80 de cuvinte, prin care să-ți
convingi un coleg/o colegă să se înscrie la clubul
de teatru al școlii.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să existe în compunere introducere, cuprins, încheiere;
• să ai un conținut adecvat cerinței;
• să construiești un argument subiectiv, folosind două mijloace persuasive;
• să respecți normele ortografice și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la
felul cum scrii.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
U6 Cunoașterea de sine
Interculturalitate Despre limba și cultura țărilor vecine
Comunicare orală Strategii de ascultare activă
Redactare Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie
Recapitulare
Evaluare
Limbă română Sintaxa propoziției
Lectură Textul liric • Limbajul poeziei • Metafora
U6
186
Cunoașterea de sine Lectură
Lecția 1. Textul liric
1 Portretul chinezesc. Completează enunțurile de
mai jos în caiet, apoi prezintă-le colegilor.
• Dacă aș fi o floare, aș fi … . • Dacă aș fi un fenomen al naturii, aș fi … . •
Dacă aș fi un obiect, aș
fi … . • Dacă aș fi o culoare, aș fi … . • Dacă aș fi o
emoție, aș fi … . • Dacă aș fi un oraș, aș fi … .
2 Crezi că povestea lui Narcis, eroul mitologic care se
privea încântat în oglinda lacului, vorbește despre
cunoașterea de sine? Cum poți să te cunoști pe
tine însuți?
Caravaggio (1571 – 1610),
Narcis (1597 – 1599)
3 Ascultă textul alăturat în lectura profesorului.
Harta
de Marin Sorescu
Mai întâi să vă arăt cu bățul
Cele trei părți de apă
Care se văd foarte bine
În oasele și țesuturile mele:
Apa e desenată cu albastru.
Apoi cei doi ochi,
Stelele mele de mare.
Partea cea mai uscată,
Fruntea,
Continuă să se formeze zilnic
Prin încrețirea
Scoarței pământului.
Insula aceasta de foc e inima,
Locuită dacă nu mă înșel.
Dacă văd un drum
Mă gândesc că acolo trebuie să fie
Picioarele mele,
Altfel, drumul n-ar avea niciun rost.
Dacă văd marea
Mă gândesc că acolo trebuie să fie
Sufletul, altfel marmura ei
N-ar face valuri.
Mai există, desigur,
Și alte pete albe
Pe trupul meu,
Cum ar fi gândurile și întâmplările mele
De mâine.
Cu simțurile,
Cele cinci continente,
Descriu zilnic două mișcări:
O mișcare de rotație în jurul soarelui
Și una de revoluție
În jurul morții…
Cam aceasta este harta pământului meu
Care va mai sta o vreme desfășurată
În fața voastră.
Pentru început
Poet, dramaturg,
prozator și traducător,
este unul dintre cei
mai importanți scriitori
români contemporani.
În volumul său de debut,
Singur printre poeți
(1964), imită stilul altor
autori. Umorul, ironia,
fantezia, sensibilitatea și
inteligența rămân trăsături
specifice ale operelor lui,
adresate fie copiilor (Unde fugim de-acasă?, Ocolul
infinitului mic pornind de la nimic, Cirip-ciorap), fie
adulților (Tușiți, Suflete, bun la toate, La Lilieci). Piesele
sale de teatru au cunoscut, ca și versurile, un mare
succes de public.
Poezia Harta face parte din volumul Tinerețea lui
Don Quijote (1968).
MARIN SORESCU (1936 – 1996)
Text de bază
187
Lectură Textul liric L1
Impresii după prima lectură
1 Completează, în caiet, cadranele alăturate. Schimbă
caietul cu colegul/colega de bancă pentru a vă compara răspunsurile.
2 Care dintre cadrane ți s-a părut cel mai dificil de completat? Au existat
dezacorduri între tine și colegul/colega de bancă? Explică de ce.
3 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Încercați să transpuneți grafic portretul din
poezia lui Marin Sorescu într-un desen,
o caricatură sau un colaj cu elemente ale unei hărți.
Mi s-a părut
surprinzător … .
Textul mi-a provocat
o stare de … .
Nu am înțeles
din text … .
Textul mi-a adus
aminte de … .
Structura textului liric
Explorare
1 Compară poezia Harta cu poezia Lacul de Mihai
Eminescu. Ce observi, referitor la muzicalitatea celor
două texte?
2 Indică elementele de versificație care caracterizează
textul lui Marin Sorescu: a numărul de versuri care
formează strofele; b măsura versurilor; c prezența
sau absența rimei; d prezența sau absența ritmului.
3 Transcrie primele două strofe ale poeziei Harta ca text
în proză. Rezultatul își pierde calitatea de text liric sau
nu? Motivează-ți răspunsul.
Dacă la începuturile sale poezia a fost asociată cu muzica, în timp, formele
poetice de exprimare s-au diversificat.
Multe texte lirice din ultimul secol nu mai au rimă sau ritm și, uneori, nici
strofe, renunțând la muzicalitatea oferită
de acestea, considerate artificiale și constrângătoare. Versul liber
caracterizează în special poezia modernă,
în care nu se mai pune accent pe sonoritățile armonioase generate de folosirea
versificației tradiționale.
Repere
Aplicații
1 Citește versurile de mai jos și compară-le, precizând:
a stările sufletești pe care le transmit (bucurie, confuzie, încântare, tristețe
etc.);
b modalitățile gramaticale și lexicale de exprimare a
subiectivității;
c elementele de versificație.
• „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,
Pe străzile pline când ies n-am pereche, […]
Din mine cresc crengi ca pe pomi, mătăsoase,
Și însăși natura atotștiutoare,
Ea însăși, nu știe ce sunt: om sau floare?
Sau numai un turn rătăcit între case,
Un turn de pe care cad pietre prețioase?“
Radu Stanca, Corydon1
• „Umblu prin mine
Ca printr-un oraș străin
În care nu cunosc pe nimeni.
Seara mi-e teamă pe străzi
1 Corydon – numele unui păstor grec care apare în poezia antică, la Teocrit
și Virgiliu.
Și-n după-amieze ploioase
Mi-e frig și urât.
Nicio dorință de-a călători,
Când și numai trecerea drumului
E aventură,
Nicio amintire din alte vieți
Întrebării
«De ce-am fost adusă aici?»...“
Ana Blandiana, Călătorie
2 Care dintre cele două poezii ți-a plăcut mai mult? Justifică-ți opțiunea.
U6
188
Cunoașterea de sine Lectură
Lecția 2. Limbajul poeziei. Metafora
Explorare
1 Când ai citit primele două versuri ale poeziei Harta, la
ce ai crezut că se referă? În ce context apare un asemenea enunț?
2 Lucrați în perechi. Completați, în caiet, tabelul de mai
jos cu termeni/secvențe din câmpurile semantice prezente în poezie.
Anatomie Geografie
3 Ce efect expresiv crezi că are folosirea limbajului
științific specific mediului școlar într-un text poetic?
4 Transformă comparațiile următoare conform modelului următor: Foșnetul
frunzelor e aidoma unor șoapte.
șoaptele frunzelor
• Luna seamănă cu o seceră de argint.
• Obrajii ei sunt proaspeți și frumoși ca trandafirii.
• Ochii lui semănau cu lacurile adânci și verzi.
• Razele soarelui par niște lănci de aur.
• Sufletul meu este zbuciumat ca o furtună.
• Glasul mamei era dulce ca mierea.
• Valurile mării ne cuprind ca într-o îmbrățișare.
5 Indică posibilele trăsături similare pe baza cărora a
fost creată imaginea din versurile următoare:
„Limba
e un pește roșu
în cupa vocii tale“
Guillaume Apollinaire, Rachetă de semnalizare
6 Precizează cum crezi că s-a produs transferul de
sens între termenii ce denumesc părțile corpului și
definițiile lor în textul Harta de Marin Sorescu.
strălucitori
ca niște stele
ochii
fruntea
inima
stele de mare
scoarța încrețită a pământului
insulă de foc
7 Menționează legăturile posibile dintre simțurile omului și continente,
respectiv, dintre suflet și mare, așa
cum apar echivalate în text.
8 Cu ce este asociată de vocea lirică mișcarea de
rotație (a Pământului în jurul axei sale) și mișcarea de
revoluție (a Pământului în jurul soarelui)?
9 Indică sensul expresiei „pete albe“, referitoare la o
hartă. Ce semnificație are expresia în text? Pe baza
cărei asemănări s-a construit imaginea artistică?
Olaus Magnus, Carta Marina (detaliu), Veneția, 1539
În general, limbajul poeziei este perceput ca fiind diferit de vorbirea
cotidiană, un limbaj expresiv care evită
banalitatea și caută frumusețea, armonia, simbolurile ascunse, sensurile
figurate, imaginile prețioase etc. Poezia secolului al XX-lea a impus însă și o
altă perspectivă: limbajul poetic s-a apropiat uneori de limbajul obișnuit, de
zi cu zi, inventând modalități noi de expresie pentru a ajunge la cât mai mulți
cititori.
Metafora este o figură de stil prin care se trece de la semnificația obișnuită a
unui cuvânt la o altă semnificație, pe
baza unei comparații subînțelese. De altfel, cuvântul provine din limba greacă,
unde metaphora însemna „transfer“.
Tradițional, metafora este considerată o comparație prescurtată. Mecanismul său
de producere presupune ca al
doilea termen al comparației să fie folosit în locul primului termen, care se
elimină: Ploaia ca un plâns al cerului se
aude la fereastră. → Plânsul cerului se aude la fereastră. Nu toate metaforele
pot fi explicate însă printr-o analogie;
uneori, între termenii puși în relație metaforică legăturile de sens sunt
îndepărtate.
Metafora dezvăluie legături neașteptate între diferite aspecte ale lumii, între
trăirile individului și universul exterior. Sensul metaforei depinde de context
și implică devieri de la sensul propriu al cuvântului. Metafora se poate
construi cu ajutorul substantivului, dar și al verbului. Se poate combina și cu
alte figuri de stil, precum enumerația,
repetiția, epitetul.
Repere
189
Lectură Limbajul poeziei. Metafora L2
Aplicații
1 Identifică, în fragmentele de mai jos, resursele de expresivitate la care
apelează fiecare text, alegând dintre
următoarele variante: a limbajul cotidian; b limbajul
procedural; c limbajul anunțului publicitar; d limbajul poetic tradițional.
• „La capătul unui burlan
Se pune cel mai dens bostan
Și-n orele de după-masă
Se suie răvășit pe casă
Și se suspină prin burlan
Tot mai adânc, mai diafan,
Și-atunci bostanul, din solid,
Devine luminos lichid […].“
Emil Brumaru, Mic tratat despre plăcerea
de a bea bostani ca mierea
• „Când am fost ură am fost mare,
Dar, astăzi, cu desăvârșire
Sunt mare, căci mă simt iubire,
Sunt mare, căci mă simt uitare.
Ești mare când n-ai îndurare,
Dar te ridici mai sus de fire
Când ți-este inima iubire,
Când ți-este sufletul iertare.“
Al. Macedonski, Rondelul meu
• „VÂND ofer schimb caut en-gros închiriez organizez
livrez gamă variată primesc în gazdă pierd donez
supraveghez en-detail solicit execut urgent cele mai
scăzute prețuri angajez întocmesc filmez cumpăr
meditez zilnic între orele 2 – 22 pentru prima oară
în România formați orice număr de telefon – aștept
oricând provincia.“
Cristian Popescu, Mica publicitate
• „Și eu am umblat odată cu o amintire
în mâini strângând-o atent, să nu-mi scape
(îmi alunecase odată – și se rostogolise de-a dura
pe jos, am șters-o frumos, cu mâneca hainei
nu mi-a fost frică, amintirile mele sunt mingi –
nu se sparg niciodată, numai dacă-mi scapă
din mâini, se pot rostogoli foarte departe –
și mi-e lene să alerg după ele […]“
Mircea Ivănescu, dar sunt și amintiri adevărate
2 Ce tip de limbaj poetic te atrage mai mult? De ce?
Paul Klee (1879 – 1940), Senecio (1922)
3 Reconstituie comparațiile de la care au fost create
metaforele de mai jos, conform modelului.
Smaraldele ochilor ei ne fascinau.
Ochii ei verzi ca niște smaralde ne fascinau.
• Șarpele argintiu al râului străbate câmpia.
• Oceanul verde al pădurii fremăta în lumina rece.
• Cântăreața avea o voce de privighetoare.
• Un fulg alb și dantelat plutea în zare.
4 Asociază, oral, termenii asfințitul, lumina, luna,
ploaia cu expresiile metaforice de mai jos.
a „plânsul auriu al unei stele“ (Al. Philippide, Aur sterp)
b „stăpân-a mării“ (Mihai Eminescu, Scrisoarea I)
c „soarele în zare s-a înecat în sânge“ (Charles Baudelaire, Armonie în amurg)
d „un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri“
(Lucian Blaga, Melancolie)
5 Indică ce alte figuri de stil sunt asociate metaforelor în
exemplele de mai jos.
• „Cu galben și cu roșu își coase codrul ia“ (Ion Pillat,
În vie);
• „Și anină-n haina nopții/Boabe mari de piatră scumpă“ (Mihai Eminescu, Crăiasa
din povești);
• „Aerul, ca-n preajma unui rug,/Răspândea fluida lui
rugină.“ (Nina Cassian, Patima).
Provocări
Lucrați în perechi. Continuați jocul pe care îl propune
textul Harta, definind metaforic termenii anatomici
scriși alăturat cu ajutorul geografiei sau al altor științe
(botanică, chimie, matematică etc.).
artere
brațe
umeri creier
degete genunchi
U6
190
Cunoașterea de sine Lectură
Lecţia 3. Semnificaţiile textului
Interpretare
1 Observă tabloul reprodus alăturat și răspunde cerințelor.
a Ce rol au elementele decorative utilizate?
b Ce raport există între imaginea reală a autorului și
imaginea pictată?
c De ce crezi că pictorii simt nevoia să se reprezinte
pe ei înșiși? Poți alege dintre variantele:
• autoportretul este imaginea pe care o au despre
sine și pe care doresc să o lase posterității;
• autoportretul reprezintă un mod de a-și defini
propriul stil de a picta;
• autoportretul este o manieră de autoanaliză nu
doar la nivel fizic, ci și la nivel sufletesc.
2 Crezi că poezia Harta de Marin Sorescu poate fi considerată un „autoportret“
în versuri? Justifică-ți opinia.
3 Identifică persoanele gramaticale folosite în text. Ce
rol au acestea?
4 Explică la ce se referă titlul poeziei, punându-l în legătură cu conținutul
textului.
5 Poezia ar putea fi considerată o lecție neobișnuită de
geografie. Cine este profesorul? Cine ar putea fi elevii?
6 Textul liric este, pentru scriitori, și un prilej de explorare
a sinelui, de căutare a unei identități. Care este postura
în care se înfățișează artistul cititorilor săi?
7 Care sunt zonele de interes ale „hărții“ ființei? De ce
crezi că poetul le-a ales pe acestea?
8 Ce semnificație are, în opinia ta, semiadverbul cam
din versul „Cam aceasta este harta pământului meu“?
9 În ultimele două strofe ale poeziei apar două teme
noi, ce depășesc jocul amuzant al asocierilor metaforice și introduc o notă
serioasă, gravă. Identifică-le.
10 Alege varianta pe care o consideri potrivită și ilustrează fiecare variantă
printr-un citat. Vocea lirică este
mai curând:
a confesivă (destăinuie emoții, trăiri, stări sufletești);
b reflexivă (transmite gândurile ce însoțesc experiențele trăite);
c atât confesivă, cât și reflexivă.
11 Crezi că poezia Harta s-ar putea referi și la cunoașterea
de sine a oricărei ființe? Notează, într-un enunț, ce ai
descoperit despre tine citind această poezie.
Ion Țuculescu (1910 – 1962), Autoportret cu frunză,
Muzeul de Artă Craiova
Autoevaluare (L1 – L3)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
Portofoliu
Cvintetul. Alcătuiește o poezie de cinci versuri despre tine însuți/însăți.
Primul vers trebuie să fie chiar
numele tău. Al doilea vers este alcătuit din două
adjective și prezintă două însușiri importante pentru tine. Al treilea vers are
trei verbe la modul gerunziu care arată propriile acțiuni sau stări. Al patrulea
vers conține patru cuvinte și cuprinde ideile, atitudinile, sentimentele sau
stările trăite. Al cincilea vers
cuprinde un singur cuvânt, un substantiv, care sintetizează ce reprezinți tu.
Ina
rebelă, curioasă,
călătorind, visând, sporovăind,
împrăștie petale de cunoaștere,
bucurie.
191
Lectură Noi pagini – alte idei L4
Mai întâi pictezi o colivie
cu ușița larg deschisă
apoi pictezi
ceva cât mai drăguț
și cât mai simplu
ceva frumos
ceva util
pentru pasăre
pe urmă pui tabloul pe-un copac
într-o grădină
într-un crâng
într-o pădure
și te ascunzi după copac
fără o vorbă
fără să te miști…
Se-ntâmplă uneori ca pasărea să vină repede,
dar se mai poate întâmpla să treacă ani și ani
până se hotărăște.
Atunci nu te descuraja
așteaptă
așteaptă dacă e nevoie ani întregi
viteza sau încetineala cu care pasărea sosește
n-au nicio legătură
cu faptul că tabloul e reușit sau nu.
Când pasărea sosește
dacă sosește
păstrezi cea mai adâncă liniște
aștepți mai întâi ca pasărea să intre în colivie
și după ce a intrat
închizi ușița binișor cu pensula
apoi
ștergi toate gratiile una câte una
cu mare grijă, nu cumva s-atingi vreo pană.
Pe urmă faci portretul arborelui, alegând
din toate crengile pe cele mai frumoase
iar pentru pasăre pictezi după aceea
frunzișul verde și răcoarea vântului
pulberea soarelui
foșnetul gâzelor prin iarbă în căldura verii
apoi aștepți ca pasărea să cânte…
Dacă nu cântă
e semn rău
semn că tabloul nu e bun,
dar dacă vrea să cânte e semn bun
e semn că poți semna.
Atunci îi smulgi o pană
binișor de tot
și pe un colț al pânzei te iscălești cu ea.
Traducere din limba franceză de Gellu Naum
Lecţia 4. Noi pagini – alte idei
Discutarea textului
1 Identifică, în text, termenii care aparțin: a câmpului lexical al picturii; b
câmpului lexical al naturii.
2 Artistul pictează cu adevărat portretul unei păsări? În ce fel își face
apariția pasărea în tablou?
3 Precizează cu ce tip de text nonliterar seamănă poezia Cum să faci portretul
unei păsări și motivează-ți opinia.
4 Menționează acțiunile pe care ar trebui să le facă pictorul înainte și după
capturarea păsării.
Text auxiliar
Un poem poate fi un exercițiu de cunoaștere și autocunoaștere, din care
cititorul poate să afle ce rol are scrisul în
viața unui creator, ce îl inspiră, care sunt temele lui preferate sau cât de
importantă este relația acestuia cu publicul
său. Textul de mai jos, intitulat Cum să faci portretul unei păsări (1945),
aparține poetului francez Jacques Prévert
și îți propune o modalitate inedită de a înțelege munca artistului.
Citește poemul mai întâi în gând. Apoi, împreună cu colegii tăi, realizați o
lectură în lanț a poeziei, citind fiecare
cu voce tare câte un vers.
U6
192
Cunoașterea de sine Lectură
5 „Răcoarea vântului“ și „foșnetul gâzelor prin iarbă în căldura verii“ nu se
pot picta. Cum pot fi evocate, totuși,
în artă aceste aspecte ale naturii?
6 Cu ce se iscălesc pictorii în colțul tablourilor? Cine folosea pana pentru a
scrie și a semna?
7 Cu care dintre arte se poate asocia cântecul păsării?
8 Având în vedere răspunsurile de la exercițiile anterioare, identifică tema
poeziei.
9 Ce crezi că simbolizează pasărea din poezia lui Jacques Prévert? Alege dintre
următoarele variante de interpretare, justificându-ți opțiunea: a pasărea este o
metaforă pentru inspirația poetică; b pasărea este o metaforă
pentru calitatea unui text poetic; c pasărea este o metaforă pentru libertatea
spirituală a oricărui artist.
10 Precizează elementele de versificație din poezia dată. Cum justifici absența
aproape totală a punctuației în text?
11 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Asociați versurile din coloana din stânga cu
posibilele sfaturi oferite poeților în
textul lui Jacques Prévert, scrise în coloana din dreapta.
„ceva cât mai drăguț/și cât mai frumos/ceva util“
„într-o grădină/într-un crâng/într-o pădure“
„așteaptă/așteaptă dacă e nevoie ani întregi“
„ștergi toate gratiile una câte una“
„cu mare grijă nu cumva s-atingi vreo pană“
„frunzișul verde și răcoarea vântului/pulberea soarelui/
foșnetul gâzelor prin iarbă“
„apoi aștepți ca pasărea să cânte“
„dacă nu cântă e semn rău“
„pe un colț al pânzei te iscălești cu ea“
a Știind că gusturile cititorilor diferă, artistul trebuie
să persevereze în arta sa.
b Poetul se inspiră din natură, dar nu copiind-o, ci exprimându-și propriile
senzații și emoții.
c Arta nu trebuie să fie violentă, brutală.
d Poetul are libertatea de a încălca regulile și tradiția,
atunci când dorește.
e Poezia transformă realitatea prin imagini artistice.
f Artistul trebuie să rămână modest, opera este mai
importantă decât biografia sau personalitatea lui.
g Poezia trebuie să fie frumoasă, dar și utilă.
h Poetul trebuie să aibă răbdare, să aștepte inspirația.
i Poezia înseamnă și armonie sonoră, muzicalitate.
Portofoliu
1 Realizează un colaj sau o bandă desenată pornind de la textul Cum să faci
portretul unei păsări de Jacques Prévert.
2 Scrie o poezie despre tine în vers liber și pune-i un titlu.
Biblioteci deschise
Îți propunem două cărți prin intermediul cărora poezia poate deveni prietena
care exprimă propriile tale trăiri.
Citind ciclul
Poema rondelurilor (1927)
de Al. Macedonski,
vei descoperi grația și
muzicalitatea rondelului,
un tip de poem supus
unor reguli stricte de
versificație, și vei înțelege
că poezia este, în esența
ei, o formă de joc.
Cel mai cunoscut
poet indian,
Rabindranath Tagore,
oferă în această carte
o viziune fermecătoare și
duioasă asupra copilăriei,
în legătură cu joaca și
imaginația, cu natura
exotică și misterioasă sau
cu dragostea părinților.
193
Interculturalitate Despre limba și cultura țărilor vecine L5
Explorare
1 Fiecare dintre cele patru cuvinte provine dintr-una
dintre limbile vorbite în țările vecine României. De ce
crezi că există, în limba română, cuvinte împrumutate
din aceste limbi?
2 Caută, folosind internetul, informații despre imnul
național al țărilor vecine României. Notează titlul fiecăruia, numele autorului
versurilor și numele compozitorului. Ascultă, dacă este posibil, fiecare imn.
3 Lucrați în cinci grupe. Fiecărei grupe i se va atribui,
prin tragere la sorți, câte o țară cu care România se
învecinează: Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria,
Serbia și Ungaria. Citiți informațiile oferite în casete
despre țările atribuite. Prezentați apoi, în fața clasei,
răspunsurile voastre.
a Unde se află țara respectivă, în raport cu România?
b Care este limba oficială a țării?
c Ce alfabet este folosit pentru limba scrisă?
d Ce obiceiuri sau tradiții v-au atras atenția?
e Ce personalități culturale au fost evocate? Precizați
domeniile în care acestea s-au manifestat.
f Prin ce se caracterizează gastronomia țării?
1 Crezi că substantivele ce denumesc obiectele de mai
jos sunt înțelese de toți vorbitorii de română? De ce?
2 Citește fragmentele din DEX asociate acestor cuvinte. Care este originea
fiecăruia?
BORCÁN, borcane, s. n. […] – Din bg. burkan.
PAHÁR, pahare, s. n. 1. […] – Din magh. pohár,
sb. pehar.
PÉRNĂ, perne, s. f. 1. […] – Din sb. perina.
POLONÍC, polonice, s. n. […] – Din ucr. polonnyk.
Pentru început
Lecția 5. Despre limba și cultura țărilor vecine
• România se învecinează în nord cu Ucraina.
• Limba oficială este limba ucraineană.
• Ucraineana scrisă folosește o versiune modificată a alfabetului chirilic.
• Obiceiurile sunt puternic influențate de creștinism. Tradiția vopsirii ouălor
de Paști, prin desenarea cu ceară a
formelor, cunoscute sub numele de pîsankî, datează de mult timp. Oamenii din
Petrykivka își decorează încăperile de locuit și obiectele de uz casnic cu un
tip de pictură ornamentală, care face parte din Patrimoniul cultural
imaterial al umanității UNESCO, alături de cântecele căzăcești.
• Bandura și cobza, instrumente muzicale ucrainene cu coarde, sunt folosite de
cântăreții
populari.
• Taras Șevcenco, pictor și poet ucrainean, este reprezentativ pentru cultura
ucraineană.
• Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără vareniki (găluște fierte
cu diverse
umpluturi), borșul și holubtsi (un fel de sarmale).
Ucraina
U6
194
Cunoașterea de sine Interculturalitate
• România se învecinează în sud cu Bulgaria.
• Limba oficială este bulgara, iar în scriere se folosește alfabetul chirilic.
• Cultura tradițională bulgară are rădăcini slave și tracice. Nestinarstvo este
un dans ritualic, în cadrul căruia participanții dansează desculți pe tăciuni
încinși. În martie, bulgarii
poartă martenița (asemănător mărțișorului), care se leagă apoi de ramura unui
copac înflorit. Ritualul Kukeri
este interpretat de bărbați purtând blănuri, o mască împodobită cu coarne și
decorațiuni colorate, dar și clopote
atârnate la brâu, pentru a speria spiritele rele.
• Muzica populară bulgărească utilizează diverse instrumente, cum ar fi gadulka
(cobză), gaida (cimpoi), cavalul
și toba. Dansurile tradiționale și cântările polifonice sunt reprezentative
pentru cultura populară bulgară. Covoarele cu două fețe, kilimi, țesute manual,
sunt reprezentative pentru arta decorativă.
• Dintre personalitățile culturale ale Bulgariei fac parte scriitorii Hristo
Botev și Elin Pelin
și pictorii Zahari Zograf și Ivan Milev.
• Gastronomia este similară altor țări balcanice, cu puternice influențe
grecești și turcești.
Mâncărurile tipice sunt iaurtul, lukanka (un salam picant), salata Șopska,
liutenița, un
fel de zacuscă, și cozonacul.
Bulgaria
• România se învecinează în est cu Republica Moldova.
• Limba oficială este limba română, iar în scrierea ei se folosește alfabetul
latin.
• Cultura Republicii Moldova are relații strânse cu a României, dar are tangențe
și cu a
altor țări vecine. Două dintre obiceiurile semnificative sunt colindatul și
practicile asociate zilei de 1 martie și purtării mărțișorului. O expresie a
creativității moldovenești este tehnica de realizare a
covoarelor tradiționale, numite scoarțe.
• Instrumente populare utilizate în folclorul țării sunt cobza, fluierul, toba
și armonica.
• Reprezentanți ai culturii moldovenești sunt scriitorii Grigore Vieru și Ion
Druță și compozitorul Eugen Doga.
• Gastronomia a fost influențată de contactul cu popoarele învecinate. Mămăliga,
sarmalele, zeama de pui cu tăieței de casă și plăcintele sunt mâncăruri
tradiţionale din Republica Moldova. Alături de ele stă și "Cușma lui Guguță“,
un tort din clătite umplute cu
vișine.
Republica Moldova
• România se învecinează în sud-vest cu Serbia.
• Limba oficială este limba sârbă, iar în regiunea Voivodina sunt limbi oficiale
și româna,
maghiara, slovaca, ruteana și croata. Constituția Serbiei prevede că limba
oficială a statului se scrie cu alfabetul chirilic. Neoficial, se folosește și
alfabetul latin.
• Serbia are o lungă tradiție folclorică. Cel mai cunoscut dans popular sârbesc
este kolo, asemănător horei.
Instrumentul muzical specific folclorului sârbesc este guzla, cu coardă și
arcuș.
• Dintre personalitățile culturii sârbești fac parte scriitorii Branko Radičević
și Ivo Andrić
(Premiul Nobel pentru Literatură, 1961), regizorul Emir Kusturica și omul de
știință
Nikola Tesla.
• Gastronomia sârbă are influențe balcanice, turce, mediteraneene și
central-europene.
Mâncăruri tipice sârbești sunt ćevapčići (un fel de cârnați), kajmak (cremă
grasă de
brânză) și un fel de zacuscă (ajvar).
Serbia
195
România se învecinează cu cinci țări: Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria,
Serbia și Ungaria.
Limbile și cultura acestor țări au interferat de-a lungul timpului, de aceea
cuvinte sau obiceiuri dintr-o țară se
regăsesc și în limba sau cultura țărilor vecine.
Limbile oficiale ale acestor țări sunt ucraineana (Ucraina), româna (Republica
Moldova și în regiunea Voivodina
din Serbia), bulgara (Bulgaria), sârba (Serbia) și maghiara (Ungaria și
Voivodina), dar și slovaca, ruteana și croata
(Voivodina).
În fiecare dintre aceste țări, există minorități naționale vorbitoare ale
limbilor din țările învecinate.
Există minorități naționale atât în România, cât și în țările vecine. Astfel, în
România trăiesc maghiari, ucraineni,
bulgari și sârbi, în Republica Moldova ucraineni și bulgari, în Bulgaria români,
în Serbia români și maghiari, în Ungaria
români, sârbi și ucraineni, iar în Ucraina români și maghiari.
Repere
Aplicații
1 Lucrați în cinci grupe. Aveți în vedere ca în fiecare
grupă să fie elevi care, la exercițiul 3 de la rubrica
Explorare, au prezentat câte o altă țară. Discutați ce
ați aflat despre cultura țărilor vecine și căutați asemănări între cultura
acestor țări și cultura română.
Realizați un poster care să cuprindă observațiile voastre. Faceți un tur al
galeriei cu aceste produse.
2 Ce tradiție din regiunea în care trăiți se aseamănă cu
un obicei din țările vecine României?
Portofoliu
Redactează o compunere de 20 – 30 de rânduri în care să prezinți o călătorie
reală sau imaginară într-una din țările
cu care România se învecinează. În compunerea ta, vei insera un dialog cu un
copil din acea țară, căruia să-i prezinți
un obicei din țara ta.
• România se învecinează în vest cu Ungaria.
• Limba oficială este maghiara.
• Înainte de preluarea alfabetului latin, limba maghiară folosea caractere care
semănau
cu runele1.
• Cultura maghiară se remarcă prin folclorul său. Ceardașul (csárdás), dans
național maghiar, a reprezentat o
sursă de inspirație pentru compozitori ca Franz Liszt sau Johann Strauss. Arta
populară a comunității Matyó,
aflată pe lista Patrimoniului UNESCO, este caracterizată prin motive florale ce
se găsesc în broderii cu cusături
plate și obiecte ornamentale. Pe aceeași listă se află sărbătorile Busó de la
Mohács, un carnaval de șase zile,
marcând sfârșitul iernii. Oamenii se costumează în Busó, creaturi asemănătoare
diavolului, și poartă măști de
lemn cu coarne și piei de oaie, încearcând să sperie iarna.
• Dintre scriitorii importanți ai Ungariei fac parte Ady Endre, Petőfi Sándor,
Imre Kertész
(Premiul Nobel pentru Literatură în 2002). Cei mai cunoscuți muzicieni ai
Ungariei sunt
Franz Liszt și Béla Bartók.
• Bucătăria maghiară este faimoasă pentru gulaș și paprika (ardei gras roșu).
Dintre dulciurile tipice fac parte prăjitura Doboș și găluștele cu prune.
1 rune – caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice, care s-au
păstrat în inscripții și documente, mai ales
la vechii scandinavi.
Ungaria
Interculturalitate Despre limba și cultura țărilor vecine L5
U6
196
Cunoașterea de sine Comunicare orală
Lecția 6. Strategii de ascultare activă
Privește fotografia și observă care dintre copii ascultă atent vorbitorul și
care nu-i acordă toată atenția.
Precizează ce indicii te-au ajutat să răspunzi.
Pentru început
Explorare
Lucrați în grupe de 3 – 4 elevi. Identificați, dintre tehnicile de ascultare
activă menționate mai jos, pe cele
folosite de cei doi copii în dialogul dat.
• încurajare verbală (prin cuvinte precum „da“,
„înțeleg“, „aha“ etc.) • formularea unor întrebări de
clarificare • reformularea ideilor prezentate de
interlocutor • evocarea unor situații similare
— Bună, Alex.
— Salut, Mara.
— Știi că am fost toamna asta la vecinii noștri bulgari,
în excursie? Am vizitat Balcicul.
— Chiar? Nu știam. Cum a fost?
— Mi-a plăcut mult. Nu știam aproape nimic despre
Balcic înainte. Am aflat multe lucruri interesante.
— Aha…
— Am vizitat castelul reginei Maria, aflat pe malul Mării
Negre și construit când zona respectivă aparținea
României. Fiind vorba de un castel, mă așteptam să
fie ceva grandios, dar m-a surprins simplitatea: pereții
sunt văruiți în alb, iar camerele au puține piese de
mobilier.
— Vrei să spui că ți-a plăcut simplitatea decorurilor
interioare?
— Exact. Am avut un sentiment de liniște și de siguranță.
— Și eu am vizitat castelul anul trecut, cu părinții mei.
Pe mine m-au impresionat cele 12 grădini din jurul
castelului. Și mai ales speciile de cactuși.
— Da, sunt frumoase și grădinile. Dar știi ce m-a uimit?
Faptul că bulgarii pe care i-am întâlnit vorbeau în
română cu noi. Și se descurcau foarte bine. În plus, am
descoperit că vasele de ceramică pe care le-am cumpărat de acolo seamănă foarte
bine cu cele pe care le
găsești și la noi.
— Așa e, și eu am observat asta. Hai că a sunat, să
intrăm în clasă!
Ascultarea activă se manifestă ca un efort conștient
pe care oamenii îl fac pentru a-i auzi și a-i înțelege pe
ceilalți, astfel încât să capteze integral mesajele acestora. Când este depus
acest efort, partenerul de dialog
se simte ascultat și prețuit, iar conversația se bazează
pe respect reciproc. Există trei comportamente care
reflectă ascultarea activă:
ascultarea atentă, care presupune:
• contactul vizual cu interlocutorul/interlocutorii;
• ignorarea factorilor care ar putea să-ți distragă atenția
(zgomote, prezența altor persoane etc.);
• folosirea unor semnale verbale („da“, „înțeleg“,
„aha“ etc.) sau gestuale de încurajare a vorbitorului;
• concentrarea interesului asupra ideilor interlocutorului
și amânarea construirii mentale a unui răspuns, înainte
să fi ascultat tot ce are de spus partenerul de dialog.
neîntreruperea vorbitorului
• amânarea propriei intervenții până vorbitorul își termină
ideea și semnalarea politicoasă a dorinței de a interveni.
oferirea unui feedback prin:
• reformularea sau recapitularea de către receptor a
ideilor exprimate de interlocutor: Dacă am înțeles eu
bine …, Vrei să spui că …, Asta înseamnă că … etc.;
• formularea de întrebări ce solicită lămuriri, informații.
Repere
Aplicații
1 Lucrați în perechi. Fiecare va povesti o experiență dintr-o călătorie într-o
localitate sau într-o țară vecină.
2 Autoevaluează-ți competențele de ascultător activ, pe
baza chestionarului de mai jos.
CRITERII Rar Uneori Frecvent
Formulez întrebări pentru a-l
încuraja pe vorbitor să ofere mai
multe informații sau explicații.
Încerc să înțeleg ce comunică
interlocutorul și prin gestică,
mimică sau prin intonație.
Reformulez cu propriile cuvinte
ce spune interlocutorul, pentru a
fi sigur că am înțeles ce a spus.
Încurajez vorbitorul prin cuvinte
sau prin gesturi să continue.
Încerc să iau în considerare și
punctul de vedere al celuilalt,
înainte de a comenta.
197
Limbă română Sintaxa propoziției L7
Lucrați în șase grupe. Fiecare grupă va reprezenta un fan club al uneia dintre
următoarele părți de
propoziție: predicat, nume predicativ, subiect, atribut, complement și
circumstanțial. Prezentați, în
fața colegilor, motivul pentru care partea de propoziție pe care o reprezentați
este valoroasă.
Pentru început
Lecția 7. Sintaxa propoziției
Explorare
1 Identifică predicatele din fiecare enunț de mai jos,
precizând felul lor.
• Colegii mei au învățat ora trecută despre stereotipuri. • Maria pare
încântată, fiindcă a aflat mai multe
despre ea. • Oamenii mari par convinși că știu totul
despre sine. • Ei vor deveni încrezători în propriile
forțe. • A te cunoaște este un câștig. • Cine sunt eu?
2 Notează, în caiet, subiectele enunțurilor de la exercițiul anterior și
menționează partea de vorbire prin
care se exprimă.
3 Grupează complementele din enunțurile de mai jos în
trei categorii: directe, indirecte și prepoziționale.
a Prin ce parte de vorbire se exprimă fiecare?
b Le-am oferit alor noștri șansa de a fi plini de bucurie.
c Poți afla multe despre tine, dacă participi la cursul
de consiliere și dezvoltare personală.
d Celorlalți le voi spune că te-ai plictisit de completat
chestionarul.
4 Asociază cuvintele scrise colorat din enunțurile de mai
jos cu circumstanțialul potrivit.
Au reacționat copilărește. circumstanțial de mod
De frică, au încremenit. circumstanțial de timp
După ore ne vom plimba. circumstanțial de loc
L-am ajutat pentru a reuși. circumstanțial de cauză
V-ați oprit înaintea școlii. circumstanțial de scop
5 Precizează felul fiecărui atribut din textul de mai jos.
„Ca prin oglinzile de apă,
Dintr-un obraz iubit, ades
Privirii mele simt că-i scapă
Un nestatornic înțeles.“
Miron Radu Paraschivescu, Aere perennius
Cuvintele și locuțiunile dintr-un enunț pot avea diverse funcții sintactice.
Funcție sintactică Prin ce se exprimă Exemplu
PREDICAT VERBAL verb predicativ cu categoria modului Voi participa la spectacol.
locuțiuni verbale cu categoria modului Ați făcut din țânțar armăsar.
interjecții predicative Haideți la joacă!
PREDICAT NOMINAL verb copulativ la moduri personale + nume
predicativ
Cerul pare sticlos.
NUME PREDICATIV substantiv, pronume sau numeral cu valoare
pronominală în N.
Ana este prietena mea. Cine sunt prietenii tăi?
Maria a fost a doua dintre cele selectate.
substantiv, pronume, numeral cu valoare
pronominală în Ac. sau G., cu prepoziție
sau locuțiune prepozițională
Corabia este de lemn.
Maria este contra hărțuirii.
adjectiv (propriu-zis, participial) Amintirile ei sunt plăcute.
verb la infinitiv Visul lui este de a explora oceanele.
verb la supin Gestul lui este de apreciat.
SUBIECT substantiv, pronume, numeral cu valoare
pronominală în N.
Soarele strălucește. Aceștia vor ajunge la timp.
Doi au întrebat de tine.
verb la infinitiv A visa este minunat
verb la supin De promis nu este greu.
Repere
U6
198
Cunoașterea de sine Limbă română
C
O
M
P
L
E
M
E
N
T
direct substantiv, pronume, numeral cu valoare
pronominală în Ac.
Am văzut filmul. L-am văzut în curte. I-am zărit pe doi
dintre ei.
verb la infinitiv (cu sau fără prepoziție) Pot învăța din greșeli. Învață a
scrie corect!
verb la supin Am terminat de citit.
indirect substantiv, pronume sau numeral
cu valoare pronominală în D.
Actriței i-a plăcut rolul. Nimănui nu îi pasă.
M-am adresat primului.
prepozițional substantiv, pronume sau numeral
cu valoare pronominală în Ac. și G.
Se gândește la vacanță. Gestul tău se repercutează
asupra familiei. Te-ai referit la al doilea?
verb la infinitiv cu prepoziție Se gândește la a trimite un mesaj.
verb la supin M-am plictisit de așteptat afară.
C
I
R
C
U
M
S
T
A
N
Ț
I
A
L
de loc adverb de loc Elevii au ieșit afară.
substantiv, pronume, numeral cu valoare
pronominală în Ac. și G.
Am plecat în oraș. S-a mutat deasupra locuinței
noastre. M-au așezat lângă doi dintre colegii mei.
de timp adverb de timp Acum, elevii se joacă în curte.
substantiv în cazul Ac. În copilărie am citit multe basme.
verb la infinitiv Până a ne vizita voi, vom aranja camera.
verb la gerunziu Trecând prin parc, a văzut-o pe Maria.
de mod adverb de mod Toți elevii se simt bine.
substantiv în Ac. Elevii desenează cu atenție.
verb la infinitiv A plecat fără a saluta.
verb la gerunziu Merge șchiopătând.
de cauză substantiv, pronume sau numeral
cu valoare pronominală în Ac.
L-a ajutat de milă. Pentru ei am fost pedepsit.
adjectiv precedat de prepoziție De trist ce era, nu a mai putut spune nimic.
verb la gerunziu Alunecând pe iarbă, a căzut.
de scop substantiv în Ac. A învățat mult pentru reușita la concurs.
verb la infinitiv cu prepoziție Au muncit pentru a finaliza proiectul.
verb la supin Copiii au mers la plantat puieți.
A
T
R
I
B
U
T
adjectival adjectiv (propriu-zis, participial,
pronominal, provenit din verb la gerunziu)
Am purtat tricoul albastru. Am luat cretă colorată. Ochii
lăcrimânzi ai bunicii l-au emoționat.
numeral cu valoare adjectivală Doi iepuri au țâșnit din tufiș.
substantival în N. substantiv în N. Orașul Sibiu este cochet.
substantival
genitival
substantiv în G. Rochia bunicii este mătăsoasă.
substantival în D. substantiv în D. Acordarea de premii elevilor se va face
mâine.
substantival
prepozițional
substantiv în Ac., G. sau D. Orele de muzică ne atrag. Campania împotriva
violenței
e benefică. Încurajez reușita grație perseverenței.
pronominal
genitival
pronume în G. Clasa lor este la etaj. Ale cui desene au fost premiate?
pronominal în D. pronume personal în D., formă
neaccentuată
Mi-ai găsit stiloul?
pronominal
prepozițional
pronume în Ac., G. sau D. Florile de la tine sunt în vază. Copacul dinaintea lui
este
un stejar. Reușita grație acestora l-a bucurat.
în N. numeral cardinal cu valoare substantivală Am ajuns la etajul doi.
genitival numeral cu valoare pronominală în G. Adresa primului dintre ei era
greșită.
prepozițional numeral cu valoare pronominală în Ac., G.
sau D.
Discuția despre doi dintre ei a fost scurtă. Lupta contra
celui de-al doilea a fost pierdută. Reușita datorită
primului dintre colegii mei m-a bucurat.
verbal verb la infinitiv Încercarea de a rezolva exercițiul i-a reușit.
verb la gerunziu Fata râzând i-a atras atenția.
verb la supin Fierul de călcat este defect.
adverbial adverb sau locuțiune adverbială Casa de acolo este a unchiului meu.
199
Limbă română Sintaxa propoziției L7
Aplicații
1 Identifică predicatele din enunțurile de mai jos și analizează părțile de
vorbire prin care se exprimă.
„Aș vrea să știu cine sunt, și nu știu. Am scris caiete
multe ca să descopăr. N-am izbutit. Romanul meu va fi
un roman cu eroi ciudați. Sufletele lor nu vor fi liniare,
dintr-o singură bucată. Eu n-am întâlnit până acum un
asemenea suflet printre adolescenți. Dar nu-mi voi
putea analiza personajele, pentru că nu le cunosc.“
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
2 Construiește câte un enunț în care subiectul să fie
exprimat prin următoarele cuvinte:
a substantivul cunoaștere; b pronumele negativ
nimic; c verbul la infinitiv a dansa; d verbul la supin
de analizat.
3 Notează, în caiet, litera corespunzătoare afirmațiilor
corecte.
A În enunțul Filmul pe care l-am văzut mi-a plăcut.,
există: a un complement direct; b două complemente directe; c trei complemente
directe.
B Pronumele noi este complement prepozițional în
propoziția: a Vai de noi! b Pe noi ne cunoaște mai
bine. c Întâlnirea cu noi l-a înveselit.
C Există un complement indirect exprimat prin substantiv în propoziția: a Se
gândește la prăjitura
bunicii. b Am discutat despre vacanță. c Bunicii
i-am adus vestea cea bună.
D În enunțul Depinde de tine ce le vei spune colegilor.,
există:
a un complement direct exprimat prin pronume
personal în cazul acuzativ; un complement direct
exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ;
un complement indirect exprimat prin pronume
personal în cazul dativ; un complement indirect
exprimat prin substantiv în cazul dativ;
b un complement prepozițional exprimat prin pronume personal în cazul acuzativ;
un complement
direct exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ; un complement direct
exprimat prin pronume personal în cazul acuzativ; un complement
indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ;
c un complement prepozițional exprimat prin pronume personal în cazul acuzativ;
un complement
direct exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ; un complement indirect
exprimat prin pronume
personal în cazul dativ; un complement indirect
exprimat prin substantiv în cazul dativ.
4 Selectează circumstanțialele din enunțurile de mai jos
și precizează în caiet felul fiecăruia și partea de vorbire prin care se
exprimă.
• Ieri am avut ora de consiliere și dezvoltare personală. • Pentru a te cunoaște
pe tine însuți este nevoie
de mult efort. • Din neglijență, a inundat bucătăria. • Am înaintat pe drumul
pietruit. • Mihai a rezolvat altfel problema.
5 Identifică atributele din textul de mai jos și precizează felul lor, analizând
partea de vorbire prin care
se exprimă.
„În ziua următoare, s-au întâlnit toți prietenii imaginari anonimi la marginea
pădurii. Acolo e hotarul care
desparte cele două lumi. Oamenii nu văd lumea lor, ei
nu văd lumea oamenilor, dar fiecare om își cunoaște
prietenul imaginar.“
Elena Vlădăreanu, Prieteni Imaginari Anonimi
6 Precizează funcția sintactică a cuvintelor scrise
italic din versurile de mai jos.
„Sufletul meu nici n-are pod
Și zilnic dau să-l trec înot,
Departe-i cerul celălalt,
Vadu-i adânc și ceru-nalt.“
Marin Sorescu, Pod peste suflet
Provocări
Scrie o notă de jurnal, de cel mult 50 de cuvinte, în
care să te referi la o situație în care ți-ai descoperit o
calitate sau un defect. Precizează funcția sintactică a
primelor zece cuvinte din textul tău.
Autoevaluare (L7)
Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
• Cel mai mult mi-a plăcut activitatea ... .
• Cel mai dificil mi s-a părut ... .
MINITEST
U6
200
Cunoașterea de sine Redactare
Lecţia 8. Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie
1 Ce trăsături ale stilului ai observat în textele literare studiate în acest
an? Alege dintre următoarele variante: • bogat în figuri de stil, cu imagini
surprinzătoare • simplu, accesibil, firesc • cu o sonoritate armonioasă •
concis, fără repetiții și paranteze inutile • variat în privința vocabularului
Cum să faci
portretul
unei păsări
Popa
Tanda
Inocenții
Lacul
Harta Moara lui
Călifar
Poveste sentimentală
Visul unei
nopți de
vară
Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor
Vrem să vă dăruim
câte o fereastră
Cum e
lumea
Amintiri din
copilărie
2 Ce criteriu dintre cele menționate la exercițiul 1 consideri că este mai
important pentru a citi cu plăcere un text?
Confruntă răspunsul tău cu al colegilor de clasă.
Pentru început
Explorare
1 Citește textele de mai jos și răspunde apoi la întrebări,
justificându-ți de fiecare dată punctul de vedere.
• „Stăteam zile întregi pe spate, cu ochii spre cerul
care din pricina tensiunii simțirii mele îmi părea
veșnic albastru sau veșnic acoperit de grămezi de
nori, uitând de trecerea clipelor și de apropierea
nopților, simțind cum nu puterea pământului urcă în
mine și mă îmbată, ci puterea gândirii mele plutește
biruitoare pe deasupra pământului.“
Marin Preda, Marele singuratic
• „Copilul râde:
«Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!»
Tânărul cântă:
«Jocul și-nțelepciunea mea-i iubirea!»
Bătrânul tace:
«Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!»“
Lucian Blaga, Trei fețe
• „Îmi atârnă la fereastră
Iarba cerului, albastră,
Din care, pe mii de fire,
Curg luceferii-n neștire.
Sufletul, ca un burete,
Prinde lacrimile-ncete
Ale stelelor pe rând
Sticlind alb și tremurând.“
Tudor Arghezi, Incertitudine
a Care dintre cele trei texte ți se pare cel mai clar, cel
mai ușor de înțeles?
b În ce text crezi că apare exprimarea cea mai
firească, cea mai naturală a ideilor?
c Care este textul care exprimă cel mai concentrat
cele mai multe idei? Formulează cu propriile cuvinte
ideile textului respectiv.
d Care dintre cele trei texte ți se pare că este cel mai
armonios, cel mai muzical?
e În care dintre texte ai descoperit vocabularul cel
mai divers și mai nuanțat?
f În care dintre texte ai descoperit cele mai surprinzătoare imagini, cele mai
neașteptate figuri de stil?
2 Discutați în grupe de 3 – 4 elevi și împărtășiți-vă
preferința pentru unul dintre cele trei texte. Argumentați-vă punctul de vedere.
201
Redactare Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie L8
Stilul (cuvânt provenit din grecescul stylos, însemnând „condei“, dar și „mod de
a scrie, de a vorbi“) reprezintă ansamblul particularităților de limbaj prin
care un text capătă, cum spunea Tudor Arghezi, „relief, culoare și
însuflețire“, astfel încât cititorul este cucerit și citește cu plăcere. Stilul
reprezintă felul în care ideile sunt îmbrăcate
în cuvinte și relevă personalitatea autorului. Este celebră ideea că „stilul e
omul însuși“ (Buffon) sau cea
conform căreia stilul este o „imagine a gândirii“ (M. Cressot).
Există cerințe generale ale stilului, care trebuie respectate de toți vorbitorii
și de toți cei care scriu. Acestea sunt:
limpezimea sau claritatea (obținută prin succesiunea logică a ideilor și prin
evitarea termenilor vagi sau a formulărilor confuze), corectitudinea (sau
respectarea normei limbii literare), precizia (utilizarea riguroasă a
mijloacelor
lingvistice – cuvinte, sensuri, forme, structuri –, prin organizarea clară și
logică a enunțurilor, fără repetiții), proprietatea (folosirea cuvântului celui
mai potrivit în context, în funcție de intențiile de comunicare) și puritatea
(evitarea
abuzului de cuvinte foarte noi, învechite sau de regionalisme și a combinării
elementelor de limbă scrisă cu acelea
de limbă vorbită în lucrările școlare, de exemplu).
Stilul are și calități particulare. Între acestea, se numără:
• naturalețea, care constă în exprimarea firească, curgătoare/cursivă, necăutată
a ideilor, bazată pe o bună
cunoaștere a sensurilor limbii și a uzului limbii în diverse contexte;
• concizia, care se concretizează într-o exprimare concentrată, bazată pe
folosirea mijloacelor lingvistice strict
necesare pentru exprimarea ideilor și a intențiilor de comunicare;
• armonia, eufonia sau muzicalitatea, ce rezultă din combinarea sau repetarea
sunetelor și a cuvintelor care
generează o sonoritate care încântă auzul; este valorificată mai cu seamă în
poezie, prin rimă;
• varietatea, efect obținut prin folosirea unui vocabular divers și nuanțat;
• originalitatea, care constă în folosirea expresivă a limbajului, în
construirea unor imagini surprinzătoare, astfel
încât ideile să aibă impact asupra cititorului/ascultătorului.
Repere
Aplicații
1 Pornind de la explicațiile din rubrica Repere, acordă
celor trei texte din secvența Explorare note de la 1
la 5 pentru fiecare calitate generală sau particulară a
stilului. Trage o concluzie privitoare la trăsătura cea
mai pregnantă a stilului fiecărui text.
2 Având ca model textul preferat din secvența Explorare
sau autorul preferat, scrie și tu un text într-un stil asemănător, de
aproximativ 200 de cuvinte, pe tema
cunoașterii de sine.
3 Rescrie textul de la exercițiul anterior, încercând de
data această să folosești un stil propriu. Alege, în
acest scop, trăsăturile de stil care crezi că te pot ajuta
să-ți comunici cel mai bine ideile.
4 Rescrie textul de la exercițiul 3, reducându-l la jumătate. Pierde ceva textul
nou? E mai bun decât cel anterior? Argumentează-ți răspunsul.
5 Autoevaluează-ți activitatea din această lecție, având
în vedere grila de mai jos.
CRITERII
Am reușit să identific trăsăturile importante privitoare la stilul textelor
analizate.
Am reușit să imit stilul textului ales/al autorului preferat.
În textele redactate am respectat calitățile generale ale stilului.
În textul redactat la exercițiul 3 am reușit să folosesc un stil personal pentru
a-mi exprima ideile.
U6
202
Cunoașterea de sine Recapitulare
Citește poezia Dimineața de Magda Isanos și răspunde apoi la fiecare dintre
cerințe.
Recapitulare
1 Precizează ce moment al zilei este surprins în text.
2 Cu ce asociezi răsăritul? Discută împreună cu colegul/
colega de bancă, apoi desenați în caiete forma unui
soare și scrieți pe razele lui cât mai multe semnificații
ale răsăritului.
promisiune
3 Textul descrie impresia puternică pe care o are o
dimineață însorită asupra ființei abia trezite din somn.
Numește emoțiile și trăirile acesteia.
4 Cea care privește în jurul său se află într-un spațiu
interior. Menționează elementele care compun acest
cadru.
5 Identifică figurile de stil din fragmentele de mai jos și
precizează la ce se referă.
• „cu lumină pieptănată“ • „ea dansa cu trupul arcuit“ • „cu picioarele goale ea
pășea“ • „dimineața
strămutase balul/fetelor-lumini“ • „Zi frumoasă, îți
voi pune legătoare/după gât“
6 Care dintre următoarele descrieri ale dimineții ți se
pare mai potrivită cu intenția textului?
a Dimineața este o ființă feminină cochetă și luminoasă.
b Dimineața este o balerină delicată, care dansează
cu grație în odaia fetei.
c Dimineața este un maestru de ceremonii care organizează un bal strălucitor.
7 Primele două versuri reprezintă o declarație neobișnuită a tinerei, care se
arată neîncrezătoare în
poezie sau în puterea ei. Ce semnificație crezi că au?
Alege dintre variantele de mai jos sau propune altele.
a Poeții creează o imagine falsă a lumii, pretinzând că
e frumoasă.
b Trebuie să credem că lumea este frumoasă, pentru
că așa spun poeții.
c Frumusețea lumii trebuie descoperită trăind și
simțind, nu citind despre ea.
8 Explică mesajul pe care îl transmite adolescenta
atunci când afirmă „e bine/să fii tânăr când afară-i
soare“.
9 Comentează semnificația versurilor „Zi frumoasă, îți
voi pune legătoare/după gât și-o să te iau cu mine.“,
unde reapare epitetul frumoasă, pe baza răspunsurilor la întrebările de mai jos.
• Ce a descoperit tânăra despre lume?
• În ce fel poate fi luată cu sine frumusețea unei zile?
Vreau să descopăr lumea, niciodată
n-am crezut, cum spun poeții, că-i frumoasă.
Însă astăzi, cu lumină pieptănată,
dimineața mi-a intrat în casă.
Fumegam de somn, când am simțit
pașii cuiva lângă perete –
ea dansa cu trupul arcuit
sub priviri mirate de portrete .
Cu picioarele goale ea pășea,
în oglindă răsuna cristalul,
dimineața strămutase balul
fetelor-lumini în casa mea .
Și privind, eu mă gândeam: e bine
să fii tânăr când afară-i soare.
Zi frumoasă , îți voi pune legătoare
după gât și-o să te iau cu mine.
203
Recapitulare U6
10 Alege dintre variantele de mai jos și justifică-ți
opțiunea. Lumina dimineții poate fi un simbol pentru:
a uimirea și bucuria cu care omul descoperă frumusețea naturii;
b energia și optimismul tinereții;
c ideea de cunoaștere a lumii și a sinelui.
11 Indică două modalități de exprimare a subiectivității
în textul dat și exemplifică-le.
12 Lucrați în perechi. Descrieți dimineața sau lumina soarelui printr-o
metaforă. Citiți-le apoi în fața clasei și
alegeți-le pe cele mai neobișnuite.
13 Indică următoarele elemente de versificație din textul
Magdei Isanos:
a tipul de strofă;
b tipul de rimă.
14 Precizează măsura versurilor „ea dansa cu trupul
arcuit/sub priviri mirate de portrete“.
15 Lucrați în perechi. Asociați salutul din coloana stângă
cu țara învecinată României în care este folosit. Dacă
este nevoie, consultați internetul.
• Добро утро! [dobro utro] • Ungaria
• Bună dimineața! • Ucraina
• Jó reggelt! [io règhèlt] • Serbia
• Доброго ранку! [dobroho ranku] • Rep. Moldova
• Добро јутро/Dobro iutro • Bulgaria
16 Lucrați în grupe de trei elevi. Trageți la sorți bilețele cu
următoarele roluri:
a vorbitor; b ascultător c observator.
Vorbitorul va răspunde la întrebarea „Ești o persoană
matinală?“, descriindu-și obiceiurile sau relatând o
întâmplare scurtă, legată de tema propusă.
Ascultătorul va folosi strategiile de ascultare activă
învățate, iar observatorul va evalua atitudinea și
intervențiile ascultătorului, conform tabelului de mai
jos.
STRATEGII DE
ASCULTARE ACTIVĂ
Ascultătorul se focalizează
asupra punctului de vedere
al vorbitorului:
• are o atitudine deschisă;
• oferă feedback;
• pune întrebări pentru a afla
mai multe.
Ascultătorul recapitulează ideile
exprimate de vorbitor, făcând o
sinteză clară și precisă a spuselor
acestuia.
17 Precizează felul predicatelor din primele două versuri
ale textului.
18 Menționează felul subiectelor din versurile următoare:
a „n-am crezut, cum spun poeții, că-i frumoasă“;
b „în oglindă răsuna cristalul“;
c „să fii tânăr când afară-i soare“;
d „Zi frumoasă, îți voi pune legătoare“.
19 Transcrie cuvintele evidențiate cu galben, apoi analizează-le în caiet,
precizând și funcția lor sintactică.
20 Identifică, în prima strofă, un complement direct, un
complement indirect, un circumstanțial de timp și un
circumstanțial de loc.
21 Scrie, în caiet, cuvintele evidențiate cu albastru, indicând funcția lor
sintactică și partea de vorbire prin
care se exprimă.
22 Alcătuiește câte un enunț în care să existe:
a un predicat nominal cu alt verb copulativ decât a fi;
b un circumstanțial de cauză exprimat printr-o formă
verbală nepersonală;
c un circumstanțial de scop exprimat prin substantiv;
d un atribut adjectival exprimat printr-un adjectiv pronominal negativ.
23 Notează, în caiet, câte un exemplu de versuri din
Dimineața de Magda Isanos pentru fiecare calitate a
stilului: naturalețe, armonie, originalitate, concizie.
24 De ce crezi că la exercițiul anterior nu a fost selectată
și varietatea?
25 Realizează o capsulă a timpului care să păstreze pentru tine, cel/cea din
viitor, personalitatea ta de acum.
Pune într-o cutie ceea ce crezi tu că te reprezintă la
această vârstă:
• obiecte (fotografii, bilete la un concert sau la un
film, mici obiecte primite de la cei apropiați, conturul mâinii desenat pe o
coală, pixul preferat etc.);
• texte (o pagină de jurnal în care reflectezi la ceea ce
este important pentru tine însuți/însăți, bilete sau
felicitări de la prieteni etc.).
Păstrează capsula timpului și deschide-o peste cinci
sau zece ani.
U6
204
Cunoașterea de sine Evaluare
Citește poezia de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.
Evaluare
Acum pictez un tablou mare –
vreau să-mi fac un autoportret.
Aici o să desenez inima – o gămălie de chibrit,
aici, creierul – un aparat sacru și concret.
Undeva vor fi neapărat nasul, gura,
n-are niciun sens să omit ochii – două semne de întrebare,
aici în colţ o să-mi pictez gândurile –
o claie informă de rufe murdare.
Pieptul – o oglindă cu poleiul zgâriat –
va lăsa să se vadă interiorul
(cu totul neinteresant, în definitiv),
sus, sprâncenele își vor schiţa zborul.
Două aripi vor fi probabil și urechile,
fruntea cutată – o scară către infinit,
buzele, arc perfect, vor reprezenta pentru eternitate
obsesia roșie a sărutului-mit.
Un ochi atent va mai putea zări, în fine,
cicatricea unei găuri în frunte,
sau, în maldărul recuzitelor inutile,
ceva ce ar putea să semene a ideal sau a munte...
Geo Dumitrescu, Portret
A. 60 de puncte
1 Transcrie un subiect exprimat și un subiect neexprimat din poezie. 6 puncte
2 Analizează un predicat verbal și un predicat nominal din poezie. 6 puncte
3 Menționează câte un complement direct din prima și din ultima strofă. 6 puncte
4 Identifică două circumstanțiale diferite din prima strofă a poeziei. 6 puncte
5 Analizează două atribute de tip diferit din prima strofă a poeziei. 6 puncte
6 Indică asocierile numite sau sugerate în poezie pentru fiecare element al
portretului (menționat în stânga).
A urechile a cunoaștere
B buzele b aripi
C pieptul c oglindă
D ochii d iubire 6 puncte
7 Precizează două metafore prin care sunt sugerate idealurile celui care își
face autoportretul. 6 puncte
8 Comentează cum sunt descrise în text „inima“ și „creierul“, precizând ce
sugerează fiecare element. 6 puncte
9 Alege varianta corectă. Metafora „o claie informă de rufe murdare“ sugerează
că:
a gândurile sunt dezordonate; b gândurile sunt vinovate; c gândurile sunt și
dezordonate, și vinovate. 6 puncte
10 Exprimă-ți, în 6 – 10 rânduri, punctul de vedere privitor la autoportretul
realizat. 6 puncte
B. 30 de puncte
Redactează un autoportret, în cel puțin 200 de cuvinte, în care să folosești un
stil propriu. În redactarea textului tău, vei
avea în vedere:
• să-ți structurezi ideile într-un text care are început, cuprins și încheiere;
• să te definești într-un mod clar și expresiv, prezentându-ți trăsăturile pe
care le consideri cele mai importante sau
ideile care te frământă;
• să respecți calitățile generale ale stilului;
• să folosești un stil propriu, pe care să-l poți prezenta într-o frază, separat
de autoportret.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
205
Recapitulare finală
Citește textul O poveste fără niciun fel de morală de Alex Moldovan, apoi
răspunde la fiecare dintre cerințe.
Recapitulare finală
1 Lucrați în grupe de câte șase elevi. Fiecare dintre voi
își va asuma unul dintre rolurile prezentate în continuare și va interveni în
ordinea lor de mai jos.
a Arhitectul. Rolul tău este să dovedești că ai înțeles
sensul global al textului. Vei prezenta rezumatul oral
al textului și ideea generală pe care ai desprins-o.
b Detectivul. Rolul tău este să precizezi când și unde
se petrece acțiunea.
c Generatorul de idei. Rolul tău este să formulezi trei
întrebări de adresat colegilor din grupul tău (despre
personajele din text, despre motivul pentru care unul
se comportă într-un anumit fel, despre secvențe
neclare etc.).
d Propunătorul de instantanee. Rolul tău este să
identifici secvențe semnificative din text sau să
extragi citate care pot declanșa o discuție în grup.
Secvențele sau citatele selectate trebuie să-i facă
pe colegii tăi să revină asupra textului și să se gândească mai mult la
semnificațiile lui.
e Conectorul. Rolul tău este să găsești legături între
tine și evenimentele din povestire, între tine și povestire și viața reală. Te
poți referi la experiențe trăite, la evenimente prezentate de mass-media, la
întâmplări similare petrecute într-o altă epocă, la
alte texte literare sau la filme etc.
f Ilustratorul. Rolul tău este să realizezi un desen sau
o bandă desenată, o schiță sau o diagramă inspirată
de povestirea citită. În timpul discuțiilor din grup,
când se potrivește în conversație, le poți arăta colegilor produsul tău. Nu
trebuie să le explici nimic,
poți să-i lași pe ceilalți să-ți interpreteze desenul,
asociindu-l cu propriile idei. După ce toți au avut un
cuvânt de spus, vei dezvălui ce reprezintă.
Pe Matei P. îl pârâse pesemne cineva, căci, fără să
fi făcut nimic rău, se pomeni într-o dimineață chemat
în biroul directorului.
Evident, nu se duse. Nimic bun nu ieșise vreodată
din genul ăsta de întâlniri, care se terminau de obicei ba cu mustrări, ba cu
scăderea notei la purtare,
aspecte ce se cer mai degrabă evitate. Așa că inventă
pe loc o scuză și plecă de la școală cât putu de repede.
Ajuns în stradă, i se păru că e urmărit. Brusc, toată
lumea îl privea mustrător, de parcă ar fi știut că a fugit
de la ore. (De fapt, nu-l urmărea nimeni, dar așa-i
când te simți cu musca pe căciulă.) Traversă în fugă
printr-un loc nepermis, ceea ce provocă un ambuteiaj
a-ntâia, aducând la disperare un vatman nervos, care
profită de ocazie să-și reverse furia asupra celor din
jur și, prin telefon, asupra celor dragi, o impecabilă
demonstrație a efectului fluturelui. Dar el nu observă
nimic din toate acestea, fiind prea ocupat să împrumute o bicicletă sprijinită
de un copac pentru a ajunge
în parcul de distracții. Acolo, vru să-și ia un bilet de
intrare, dar fu certat pentru că era roșcat, iar vânzătoarea nu era sigură dacă
roșcații nu trebuiau taxați
altfel decât restul oamenilor, prilejuindu-i elevului
nostru frumoase reflecții pe tema diferenței și a celuilalt. Reuși totuși să se
strecoare înăuntru cu ajutorul
unui grup de călugărițe cu pălării caraghioase cărora
li se făcu milă de el, se sui în prima barcă ce-i ieși în
cale și începu să dea la vâsle până ajunse la mal, unde,
din neatenție, căzu în puțul lăsat neacoperit de niște
muncitori care stăteau pe iarbă și mâncau sendvișuri
cu salam și castraveți murați. „Ce aiurea e să cazi din
lac în puț“, își zise Matei P., ceea ce ne arată că până și
când o apuci pe căi greșite poți să tragi învățăminte
sănătoase, dacă ești isteț.
E incredibil, în concluzie, câte lecții de viață ar fi
ratat și câte probleme ar fi evitat dacă ar fi rămas la
școală și s-ar fi prezentat în biroul domnului director. Și asta nu-i tot.
Uitați-vă cu atenție la poza cu mine. Vedeți pata
aceea albă din fața clădirii din spate? Este Matei P.
Încă încearcă să scape de urmăritorii lui închipuiți.
Nu știe că selfie-ul pe care l-a trimis la un concurs
foto internațional a câștigat marele premiu al juriului, iar motivul pentru care
directorul îl chemase era
ca să-l felicite! Ceea ce, evident, nu va mai fi cazul
după ce întâmplările de mai sus vor ajunge la urechile
directoriale, episodul acesta întărind puternicele convingeri antiautoritare ale
lui Matei P.
Morala poveștii? Vedeți voi, luându-mă cu scrisul, am uitat cu totul de morală.
Dar sunt sigur c-o
să găsiți voi una. Așa se întâmplă de obicei.
206
Recapitulare finală
2 Precizează o particularitate fizică a lui Matei P.
3 Notează trei fapte al căror autor este Matei P., care nu
pot fi considerate modele comportamentale.
4 Cum interpretezi afirmația naratorului despre vatmanul nervos, care, prin
comportamentul său, face „o
impecabilă demonstrație a efectului fluturelui“? Răspunde, valorificând
precizările de mai jos.
În 1961, Edward Norton Lorenz (1917 – 2008),
profesor de matematică și meteorolog, a creat un
program pe calculator care să simuleze vremea.
Lucrând, a ajuns la concluzia că, oricât de mică
ar fi schimbarea pe care o provocăm în natură, nu
vom ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă nu am
fi făcut-o. Expresia efectul fluture are ca punct de
plecare întrebarea pe care Lorenz o formulează:
„Există vreo posibilitate ca bătaia din aripi a unui
fluture în Brazilia să cauzeze o tornadă în Texas?“
5 Ce fel de text este cel de la exercițiul 4?
6 Lucrați în perechi. Formulați morala poveștii.
7 Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect,
apoi motivează-ți alegerea.
Textul O poveste fără niciun fel de morală de Alex
Moldovan aparține genului:
a epic; b dramatic; c liric.
8 Citește următoarele fragmente, care valorifică imaginea fluturelui, și
răspunde apoi cerințelor asociate.
• „Fluture, tu, pe unde prin perdea
Putuși intra-n chilia mea?
Ce știri mi-aduci din primăvară,
Frumosule de catifea solară?
Echer plăpând te-ai și prins de părete,
Uitându-te la cărți și la caiete
Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.
Ai și tu o chemare? Ai și tu un destin?“
Tudor Arghezi, Fluture, tu
• „ACTUL 1
Scena 1
JILL: [...] Vrei să asculți citatul care îmi place cel mai
mult și mai mult? E din Mark Twain.
DON: [...] Spune-l.
JILL: (Recită.) „Nu-mi doresc decât să fiu liber. Fluturii
sunt liberi. Omenirea nu-i va refuza, cu siguranță,
lui Harold Skimpole ceea ce le îngăduie fluturilor.“
(Continuă apoi cu glas normal. [...]) Mă identific cu
fluturii. Îți place citatul acesta?
DON: Da, dar nu-i din Mark Twain.
JILL: (Se ridică.) Cum asta?
DON: Fiindcă l-a scris Charles Dickens.
JILL: Ești sigur?
DON: Da. Harold Skimpole este un personaj din Casa
umbrelor de Dickens.“
Leonard Gershe, Fluturii sunt liberi
a Cărui gen literar îi aparține fiecare dintre texte?
Menționează ce trăsături ale celor două texte te-au
ajutat în formularea răspunsurilor.
b Identifică o comparație și o metaforă în fragmentul extras din poezia Fluture,
tu de Tudor Arghezi și
explică semnificația fiecăreia.
c Menționează tipul de rimă și măsura versurilor din
poezia Fluture, tu de Tudor Arghezi.
d Explică rolul enunțurilor dintre paranteze în fragmentul din Fluturii sunt
liberi de Leonard Gersche.
9 Explică semnificația locuțiunii a cădea din lac în puț,
folosită în textul O poveste fără niciun fel de morală.
Cu ce sens folosește Matei P. acest grup de cuvinte?
10 Răspunde, în caiet, la fiecare cerință din casetele de
mai jos, referitoare la textul lui Alex Moldovan.
Scrie câte un
sinonim pentru
sensul din text
al cuvintelor
pesemne,
nepermis,
intrare.
Notează câte
un antonim al
următoarelor
cuvinte din text:
plecă, frumoase,
închipuiți.
Construiește
un enunț cu
omonimul
cuvântului
călugăriță,
din textul dat.
Alege cuvântul
folosit corect
în enunțul:
„Gestul lui
Matei P. îmi
este familial/
familiar.
Ilustrează,
prin câte un
enunț, trei sensuri
ale cuvântului
polisemantic
a găsi.
Transcrie, din
text, o altă
locuțiune decât
a cădea din lac
în puț.
11 În textul O poveste fără niciun fel de morală de Alex
Moldovan, este folosit cuvântul sendviș. Caută în
DOOM2 acest cuvânt și precizează-i variantele lexicale. Care este cea
recomandată?
12 Explică modul de formare a următoarelor cuvinte din
text: mustrător, nervos, antiautoritare.
207
Recapitulare finală
13 Găsește intrusul din fiecare serie.
a școlar, școlăresc, școlit, scolast;
b parc, parcare, părculeț, parc sportiv;
c mălușor, Malu cu Flori, măluros, mălai.
14 Selectează forma accentuată corect: vatman/vatman,
ambuteiaj/ambuteiaj, furie/furie.
15 Delimitează în propoziții frazele de mai jos și precizează care sunt
propozițiile principale, respectiv
propozițiile secundare. a „Încă încearcă să scape
de urmăritorii lui închipuiți.“ b „Dar sunt sigur c-o să
găsiți voi una.“
16 Precizează ce parte de vorbire sunt fiecare dintre
cuvintele scrise italic în fragmentul următor:
„Reuși totuși să se strecoare înăuntru cu ajutorul unui
grup de călugărițe cu pălării caraghioase cărora li se
făcu milă de el, se sui în prima barcă ce-i ieși în cale
și începu să dea la vâsle până ajunse la mal, unde, din
neatenție, căzu în puțul lăsat neacoperit de niște muncitori care stăteau pe
iarbă și mâncau sendvișuri cu
salam și castraveți murați.“
17 Analizează fiecare dintre cuvintele scrise italic din
fragmentul următor, precizând și funcția lor sintactică:
„Acolo, vru să-și ia un bilet de intrare, dar fu certat
pentru că era roșcat, iar vânzătoarea nu era sigură
dacă roșcații nu trebuiau taxați altfel decât restul
oamenilor, prilejuindu-i elevului nostru frumoase
reflecții pe tema diferenței și a celuilalt.“
18 Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect.
În enunțul „Uitați-vă cu atenție la poza cu mine.“, (la)
poza are funcția sintactică de:
a atribut substantival prepozițional; b complement
indirect; c complement prepozițional.
Pronumele negativ nimeni îndeplinește în enunțul:
„De fapt, nu-l urmărea nimeni.“ funcția sintactică de:
a complement direct; b nume predicativ; c subiect.
În enunțul „se pomeni într-o dimineață chemat în
biroul directorului“, există:
a un circumstanțial; b două circumstanțiale;
c trei circumstanțiale.
19 Imaginează-ți că ești Matei P. Redactează un text de
60 – 100 de cuvinte, în care să-ți descrii emoțiile pe
care le-ai trăit în ziua în care ai fost chemat în biroul
directorului, folosind și două interjecții.
20 Matei P. are ocazia să reflecteze „pe tema diferenței și
a celuilalt.“ Redactează un text persuasiv de cel puțin
100 de cuvinte, prin care să-ți convingi colegii că a fi
diferit nu este un defect.
21 Redactează un text de cel puțin 150 de cuvinte în
care să-l caracterizezi pe Matei P., având în vedere
textul O poveste fără niciun fel de morală. În redactarea compunerii tale, vei
avea în vedere să respecți
conținutul și structura specifice unei caracterizări,
coerența și corectitudinea exprimării, lizibilitatea și
așezarea în pagină.
22 Evaluează-ți caracterizarea după grila de mai jos.
CRITERII
Caracterizarea are o structură
clară, cu introducere, cuprins
și încheiere.
Fiecare paragraf conține
o idee clară.
Între paragrafe și în interiorul lor
există legătură logică între idei.
Trăsăturile personajului sunt
susținute cu exemple din text.
Trăsăturile personajului au
fost evidențiate prin mijloace
de caracterizare atât directe,
cât și indirecte.
Sunt respectate normele
de ortografie și de punctuație.
Textul este lizibil și corect așezat
în pagină.
23 Aranjați în cerc scaunele din clasă și așezați-vă pe ele.
Scrieți pe câte un bilețel câte o întrebare de genul: „Ce
s-ar întâmpla dacă ai afla că ai câștigat marele premiu
la un concurs internațional de fotografie?“, „Ce s-ar
întâmpla dacă ai deveni, pentru o zi, proprietarul unui
parc de distracții?“, „Ce s-ar întâmpla dacă toți elevii
cărora le place literatura ar deveni albaștri?“. Strângeți
bilețelele, puneți-le într-o cutie și amestecați-le. Unul
dintre voi extrage un bilet din cutie, spune prenumele
unui coleg și citește întrebarea cu voce tare. Colegul
desemnat răspunde, extrage la rândul său alt bilețel și
cere unui alt coleg să răspundă. Continuați până când
se vor epuiza toate întrebările și fiecare elev se va afla,
de două ori, atât în ipostaza de a citi o întrebare, cât și
în aceea de a răspunde la o întrebare.
Mulțumiri
Aducem mulțumiri tuturor celor care, prin participarea lor, au contribuit la
realizarea acestui
manual (versiunea tipărită și cea digitală), și anume: Veronica D. Niculescu și
Matei Vișniec,
pentru că au scris texte inedite pentru acest manual; elevii Sofia Ciuruș,
Rebeca Miron și Luca
Someșan Buta, care au pus în scenă piesa Vrem să vă dăruim o fereastră, text
literar de bază
în Unitatea V; desenatoarea Aniela Păvăloiu și cartograful Ioan-Andrei
Vodă-Marc, pentru
ilustrații incluse în varianta digitală a manualului; elevii de la Colegiul
Național „Gheorghe
Lazăr“ din București care au scris îndemnuri pentru voluntari, incluse în
manualul digital.
Mențiuni speciale
Editura Art Klett a depus toate eforturile pentru a-i găsi pe moștenitorii
drepturilor
de autor în cazul lucrării reproduse la p. 109 (Camil Ressu, Portret de fată) și
la p. 192
(coperta volumului Luna în creștere de Rabindranath Tagore) și se obligă la
plata
retroactivă a acestora în cazul în care își dovedesc calitatea oficială de
moștenitori.
Texte
p. 22: Ion Creangă, Povești, amintiri, povestiri, Editura Cartea Românească,
București, 1989,
pp. 215 – 216; p. 24: Și sătui, și cu slănina-n pod, articol on-line de Mihaela
Kloos-Ilea,
© www.povestisasesti.ro; p. 33: Lavinia Braniște, Vampir de lapte, în vol. Cel
mai mult și mai mult.
Seniorii, coordonat de Florentina Sâmihăian, Prefață de Liviu Papadima,
Ilustrații de Dan Ungureanu,
Editura Arthur, București, 2017, p. 175; p. 40: © www.ziarulmetropolis.ro; ©
revistacititordeproza.
wordpress.com; © www.vacante.net; p. 42: Mihail Sadoveanu, Ursul, în vol. Domnu
Trandafir și alte
povești și povestiri alese pentru copii, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004, pp.
65 – 67; p. 44: Mircea
Pricăjan, Pumn de fier, Editura Polirom Junior, Iași, 2018, pp. 39 – 41; p. 46
și următ.: Ioan Slavici,
Popa Tanda, în vol. Opere, I. Nuvele, Ediție de Constantin Mohanu, Prefață de
Eugen Simion, Editura
Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 3 – 23; pp. 58 – 59: Ioana
Pârvulescu, Inocenții, Editura
Humanitas, București, 2016, pp. 53 – 62; p. 61: a. Anthony C. Grayling, De unde
vine binele?, în
Gemma Elwin Harris, antologator, Întrebări mari de la cei mici… la care răspund
niște oameni foarte
importanți, Editura Humanitas, București, 2013, pp. 97 – 98; b. Martin Rees, De
ce strălucește
universul?, în Gemma Elwin Harris, antologator, Întrebări mari de la cei mici…
la care răspund
niște oameni foarte importanți, Editura Humanitas, București, 2013, p. 56; p.
62: Adrian Covaci,
O materie care nu se predă la școală: eșecul, pe site-ul
https://www.youtube.com/watch?v=eLq9VfJ5I2w,
consultat în 10 ianuarie 2019; p. 66: Adaptare după Jean-Claude Carrière, Cele
două sandale, în
vol. Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea, Editura Humanitas,
București, 1999,
p. 413; p. 68: Simona Popescu, Cel mai mult și mai mult, în vol. omonim,
coordonat de Florentina
Sâmihăian, Ilustrații de Dan Ungureanu, Editura Arthur, București, 2017, p. 67;
p. 69: Adaptare
după Jean-Claude Carrière, Cerșetorul și regele, în vol. Cercul mincinoșilor.
Povești filosofice din
toată lumea, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 56 – 57; p. 76: O faptă
bună pe zi, adaptare
după
https://stirileprotv.ro/stiri/international/o-fapta-buna-pe-zi-cum-si-a-propus-un-tanarbritanic-sa-schimbe-lumea-cu-gesturi-simple-mii-de-oameni-il-urmaresc-pe-net.html,
consultat
la 1 martie 2019; pp. 80 – 81: Vladimir Colin, Povestea ceasului cu inimă, în
vol. Zece povești pitice.
Basme, Editura Cartex 2000, București, 2015, pp. 39 – 43; p. 82: Ionel
Teodoreanu, La Medeleni
(vol. I: Hotarul nestatornic), Ediție îngrijită, prefață, repere biografice și
bibliografice de Valeriu
Râpeanu, Editura 100 + 1 GRAMAR, București, 2003, pp. 11 – 17; p. 84: Mihai
Eminescu, Lacul,
în Poezii (texte reproduse după ediția îngrijită de Perpessicius, E.P.L., 1964),
Editura Minerva,
București, 1971, p. 63; p. 89: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de
simboluri, vol. 2,
Editura Artemis, București, 1993, p. 244; p. 90: Nichita Stănescu, Poveste
sentimentală,
în vol. Starea poeziei, Editura Minerva, București, 1975, p. 30; p. 98: Magda
Isanos, Mă scald în zi,
în vol. Cântarea munților, Editura Minerva, București, 1988, p. 17; p. 101: După
Simona Popescu,
Pește-pasăre și alte povești cu aripi și lacrimi, în vol. Ce poţi face cu două
cuvinte, coordonat de Liviu
Papadima, Ilustrații de Irina Dobrescu, Editura Arthur, București, 2012, p. 31;
p. 103: După Mihail
Sadoveanu, Dumbrava minunată, în vol. Cincizeci de povestiri, Editura Minerva,
București, 1984,
pp. 255 – 256; p. 107: Gabriel Liiceanu, Crinii din clasa întâi de liceu, în
vol. Povești de dragoste
la prima vedere, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 13 – 17; p. 109: Ana
Blandiana, Dorința,
în vol. Poezii, Editura Minerva, București, 1989, p. 34; p. 110: Otilia Cazimir,
Pelerinaj sentimental,
în vol. Poezii, E.P.L., București, 1964, p. 26; p. 112: Nicolae Labiș, Primele
iubiri, în vol. Moartea
căprioarei, E.P.L., București, 1964, p. 109; p. 114 și următ.: Gala Galaction,
Moara lui Călifar,
în vol. Nuvele, povestiri, Seria Patrimoniu, Repere istorico-literare alcătuite
de Teodor Vârgolici,
Editura Minerva, București, 1979, pp. 7 – 15; p. 123: Evanghelia după Matei, 4,
1 – 10, în Biblia,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1995, pp. 1099 –
1100; p. 125: Codrul secular Runc, pagină de pe Wikipedia, enciclopedia liberă,
https://ro.wikipedia.
org/wiki/Codrul_secular_Runc, accesată la data de 6 septembrie 2018; p. 127:
Adriana Scripcariu
(coordonator), Hai să descoperim Patrimoniul UNESCO din România, Școala
Agatonia, Piscu, 2017,
p. 163; pp. 128 – 129: Marguerite Yourcenar, Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor, în
vol. Povestiri
orientale, Traducere din limba franceză de Petru Creția, Editura Humanitas,
București, 1993,
pp. 123 – 128; p. 130: După Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zile și
mituri, Editura Univers
Enciclopedic Gold, București, 2018, pp. 85 – 89; p. 135: Ioana Nicolaie,
Ferbonia, Ilustrații de Anca
Smărăndache, Editura Arthur, București, p. 252; p. 139: Adaptare după Roald
Dahl, Vrăjitoarele,
Editura Rao, București, 2003, pp. 55 – 57; p. 143: Mircea Cărtărescu,
Mendebilul, Editura Humanitas,
București, 2007, pp. 41 – 43; p. 144: După Cezar Paul-Bădescu, Aurora, în vol.
Tinerețile lui Daniel
Abagiu, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 146 – 150; p. 145: După Ioana
Pârvulescu, Inocenții,
Editura Humanitas, București, 2016, p. 236; p. 147: Adaptare după J.M. Barrie,
Peter Pan,
Traducere de Daniela Sorea, Editura Rao, 2007, pp. 92 – 95; p. 149: După Mistere
care uimesc
oamenii de știință: 10 fenomene care nu au încă explicație,
https://www.mediafax.ro, consultat la
1.10.2018; p. 150: Jumanji, Scrisă și ilustrată de Chris Van Allsburg, Traducere
din limba engleză
de Laura Albulescu, Editura Arthur, București, 2017, pp. 6 – 28; p. 152: Ioan
Groșan, Trenul
de noapte, în vol. Povestiri alese, Ediție definitivă, Editura Allfa, București,
1999, pp. 228 – 233;
pp. 166 – 167: Interviu acordat de Matei Vișniec Mirunei, în 1 mai 2016, la
postul de televiziune
Digi24,
https://www.digi24.ro/magazin/timpliber/cultura/mesajulscriitoruluimateivisniecpentru
copiiidinromania512819, consultat la 10.01.2019, © Digi24; pp. 169 – 170:
William Shakespeare,
Visul unei nopți de vară, Traducere din limba engleză de Dan Grigorescu, în vol.
Shakespeare,
vol. III, Editura Univers, București, 1984, pp. 248 – 250; p. 179: a. I.L.
Caragiale, O scrisoare
pierdută, în vol. Teatru, Editura Albatros, București, 1982, p. 129; b. Al.
Kirițescu, Florentina, în vol.
Gaițele, Editura Minerva, București, 1976, pp. 104 – 105; c. William
Shakespeare, Romeo și Julieta,
Traducere din limba engleză de Virgil Teodorescu, în vol. Shakespeare, vol. III,
Editura Univers,
București, 1984, p. 67; p. 180: A, B, C, D – texte adaptate după
https://www.teatrulmetropolis.ro/
despre#/; p. 182: Victor Ion Popa, Răzbunarea sufleorului, în vol. Mușcata din
fereastră (vol. 1),
Antologie, prefață și note de Valeriu Râpeanu, Tabel cronologic de Cornel
Simionescu, Editura
Minerva, Colecția BPT, București, 1984, pp. 277 – 283; p. 184: Mihail Sebastian,
Jocul de-a
vacanța, în vol. Teatru, Editura Eminescu, București, 1985, pp. 30 –31; p. 186:
Marin Sorescu,
Harta, în vol. Poezii alese, Editura Art, București, 2006, pp. 57 – 58; p. 187:
Radu Stanca, Corydon,
în vol. Doti, Editura Cartea Românească, București, 2011, pp. 94 – 95; Ana
Blandiana, Călătorie, în
vol. La cules îngeri, I, Editura LiterNet, 2003, p. 38; p. 189: Emil Brumaru,
Mic tratat despre plăcerea
de a bea bostani ca mierea, în vol. Dulapul îndrăgostit, Editura Cartea
Românească, București, 1980,
pp. 132; Al. Macedonski, Rondelul meu, în vol. Versuri, Editura Tineretului,
Colecția „Cele mai
frumoase poezii“, 1967, p. 182; Cristian Popescu, Mica publicitate, în vol. Arta
Popescu, Societatea
„Adevărul“ S.A., București, 1994, p. 46; Mircea Ivănescu, dar sunt și amintiri
adevărate, în
vol. Versuri, București, E.P.L., 1968, p. 3; p. 191: Jacques Prévert, Cum să
faci portretul unei păsări,
Traducere din limba franceză de Gellu Naum, în vol. Poeme, Editura pentru
Literatură Universală,
București, 1965, pp. 43 – 44; p. 200: Marin Preda, Marele singuratic, Editura
Minerva, BPT,
București, 1978, p. 195; Lucian Blaga, Trei fețe, în vol. Opere, 1, Poezii
antume, Ediție critică
și studiu introductiv de George Gană, Editura Minerva, București, p. 27; Tudor
Arghezi, Incertitudine,
în vol. Versuri, Editura pentru Literatură, București, 1966, vol. 1, p. 110; p.
202: Magda Isanos,
Dimineața, în vol. O mie și una de poezii românești, Antologie de Laurențiu
Ulici, vol. V,
Editura Du Style, București, 1997, p. 335; p. 204: Geo Dumitrescu, Portret, în
vol. Jurnal de
campanie, Editura Cartea Românească, București, 1974, p. 7; p. 205: Alex
Moldovan, O poveste
fără niciun fel de morală, în vol. Selfie, coordonator Florentina Sâmihăian,
Prefață de Liviu
Papadima, Ilustrații de Raluca Anghel, Petra Martin, Dan Ungureanu, Editura
Arthur, București,
2018, pp. 35 – 36; p. 206: Tudor Arghezi, Fluture, tu, în vol. Versuri (vol. 2),
Editura Cartea
Românească, București, 1980, pp. 270 – 271; Leonard Gershe, Fluturii sunt
liberi, în vol. Butterflies
are Free, Samuel French, Inc., 1969, pp. 18 – 19, traducere din limba engleză de
Monica Halaszi.
Imagini
* Pentru indicarea localizării în pagină, au fost folosite următoarele
prescurtări,
individual sau asociate: (st) = stânga; (d) = dreapta; (s) = sus; (c) = centru;
(j) = jos.
p. 9: Dreamstime/© Jacek Chabraszewski; p. 10 – a: Dreamstime/© Splendens;
b: Dreamstime/© Nomadsoul1; c: Dreamstime/© Voraphong Pirawd; d: Dreamstime/©
Tapichar;
(j) © Lucian Niculescu; p. 14: Dreamstime/ © Supertrooper; © GoogleMaps;
p. 15 – a: Dreamstime/© Typhoonski; b: Dreamstime/© Clinweaver; c: Shutterstock
/© Miks Mihails
Ignats; p. 17 © Grupul Editorial Art; p. 18 – a: Wikimedia Commons; b:
Dreamstime/© Chon Kit
Leong; p. 19: (s) Wikimedia Commons; (j) © Muséum National d’Histoire Naturelle
– Bibliothèque
centrale; p. 20: (s) Dreamstime/© Abdulsatarid; (j) Dreamstime/© Valerii
Honcharuk;
p. 21 (s): Dreamstime/© Aartwork; (j) Dreamstime/© Julioaldana; p. 23: (js) ©
Editura Humanitas;
(jd) © Grupul Editorial Art; p. 24 – (s) © Ionuț Popa; a: ©TVR
http://szekelyderzs.com;
b: © arhiva TVR; c: ©arhiva TVR; d: ©arhiva TVR; p. 25 – a: © Opinia Timișoarei;
b: © AGERPRES; p. 27: Dreamstime/© Tatiana Stulbo; p. 29: Dreamstime/© Jhanganu;
p. 30 – a: Dreamstime/© Galina Onishchenko; b: Dreamstime/© Kelikeli; c:
Dreamstime/© Bubbersbb;
d: Shutterstock/© PHOTO BY LOLA; p. 31 – a: Dreamstime/© Gunold; b: Dreamstime/©
Meepoohya;
c: Dreamstime/© Anatoliy Samara; d: Dreamstime/© Valerii Honcharuk; (j)
Dreamstime/© Monkey
Business Images; p. 32: Dreamstime/© Monkey Business Images; p. 33:
Shutterstock/© gomolach;
p. 34: Shutterstock/© Irina Voloshina; p. 36: Shutterstock/© Olga Savina;
p. 37: Shutterstock/© Pressmaster; p. 38: Shutterstock/© Jacek Chabraszewski;
p. 39: Shutterstock/© Pressmaster; p. 40: a: © www.ziarulmetroolis.ro; b:
©revistacititordeproza.
wordpress.com; c: © www.vacante.net; p. 42: Shutterstock/© lynea; p. 45:
Shutterstock/© Len44ik;
p. 46: Shutterstock/© Arak Rattanawijittakorn; (j) foto Ioan Slavici ©MNLR; p.
49: Ion Țuculescu,
Margine de sat © MNAR; p. 51: (s) © Micaela Eleutheriade, Grădina de zarzavat;
(d) © Aurel Ciupe,
Grădină; p. 54 – a: © Dorin Apreutesei, Vedere sat Siliștea – Gumești, ulei pe
pânză; colecție
particulară; b: © Ion Grigore, Peisaj 9; p. 55: © ro.wikipedia.org; p. 56 – a:
Dreamstime/© Kseniya
Polishchuk; b: Shutterstock/© Inspiring; p. 57: Bernardino Licinio, Întoarcerea
fiului risipitor © MNAR;
p. 59 (stj, dj) © Grupul Editorial Art; p. 61: Dreamstime/© Valerii Honcharuk;
p. 62: Dreamstime/© Katie
Nesling; p. 63: (s) Dreamstime/© Dmytro Zinkevych; (j) Dreamstime/© Radu Razvan
Gheorghe; p. 65: Dreamstime/© Candybox Images; p. 65: Dreamstime/© Patrick
Marcel Pelz;
p. 68: Dreamstime/© PAVEL IARUNICHEV; p. 69: © Ionuț Popa; p. 70: Dreamstime/©
Valerii
Honcharuk; p. 73: Shutterstock/© Tyler Olson; p. 74: (stc) www.tested.com/©
Harvey Ball;
(ds) Shutterstock/© fotogestoeber; p. 75: © Grupul Editorial Art; p. 75:
Shutterstock/© Marian Weyo;
p. 76: © PRO TV; p. 76: Shutterstock/© Pressmaster; p. 78: Dreamstime/© Maksim
Prochan;
p. 79: Shutterstock/© sirtravelalot; p. 80: Shutterstock/© Vera Petruk; p. 81:
Shutterstock/© Cristina
Conti; p. 83: Dreamstime/© Artmim; p. 84: (s) ro.wikipedia.org; (j) © MNLR;
p. 85: (sts) Dreamstime/© Anthony Baggett; (stc) Dreamstime/© James Steidl;
(ds) Wikimedia Commons; (dc) Wikimedia Commons; (j) Shutterstock/© Marcin
Shutterstock;
p. 87: Dreamstime/© Izanbar; p. 89 – a, c: Dreamstime/© Economica20; b:
Dreamstime/© Radub85;
p. 90: Ion Țuculescu, Deplasare © MNAR; p. 91: (c) ro.wikipedia.org; (stj) ©
Editura Humanitas;
(dj) © Editura Hyperion; p. 92: Dreamstime/© Yarruta; p. 93: © huff.ro; p. 95 –
a: Dreamstime/© David
Pereiras Villagra; b: Shutterstock/© Africa Studio; c: en.wikipedia.org; p. 96:
a, b, c, d:
Dreamstime/© Tetiana Soares; (j) Dreamstime/© Danil Chepko; p. 97: © Warner
Bros., distribuit de
Vertical Entertainment; p. 98: Shutterstock/© Sokolova Maryna; p. 104:
Shutterstock/© Just dance;
p. 105: Shutterstock/© Maksim Shmeljov; p. 106: (s) Shutterstock/© Iakov
Filimonov;
(j) Dreamstime/© Milkos; p. 107: Dreamstime/© Lightfieldstudiosprod; p. 108: ©
Constantin
Lecca, Portretul Ecaterinei Manu, Muzeul de Artă din Ploiești; p. 109: © Camil
Ressu, Portret
de fată; p. 110: Shutterstock/© Georgios Kritsotakis; p. 111: Shutterstock/©
Dragos Iliescu;
p. 113: Shutterstock/© Yulia Starostina; p. 114: © MNLR; p. 119: Dreamstime/©
Melkor3d;
p. 120: Dreamstime Hannator92; p. 122: Wikimedia Commons; p. 123: (ss)
en.wikipedia.org;
(sj) en.wikipedia.org; (d) Wikimedia Commons; p. 125: © Wikipedia, consultat la
6.09.2018;
p. 127: © Gabriel Motică; p. 128: en.wikipedia.org; p. 129: (stj) © Grupul
Editorial Art;
(dj) © Cătălin D. Constantin; p. 130: Dreamstime/© Ekaterina Pokrovsky; p. 131:
© Banca Națională
a Moldovei; p. 132: Dreamstime/© Konstantin Yuganov; p. 133: Dreamstime/©
Pressmaster;
p. 134: Dreamstime/© Marcel De Grijs; p. 136: Dreamstime/© Anna Hristova;
p. 140: Dreamstime/© Mikhail Kokhanchikov; p. 141: Shutterstock/© Tatyana Vyc;
p. 142: Shutterstock/© Dmitry Laudin; p. 143: Shutterstock/© Jan H Andersen;
p. 144: Shutterstock/© elbud; p. 145: Shutterstock/© Jacek Chabraszewski;
p. 146: Dreamstime/© Parinya Suwanitch; p. 147: Dreamstime/© Valery Rybakou;
p. 148: Dreamstime/© Sabelskaya; p. 149: Dreamstime/© Olgacanals; p. 150 – a, b:
© Grupul
Editorial Art; p. 151: Shutterstock/© Syda Productions; p. 153: Dreamstime/©
Scott Griessel;
p. 154: (c) Dreamstime/© Songquan Deng; (j) © Răzvan Socol; pp. 155, 156, 157,
158, 162 (j),
163 (s): © Marius Alin Rus, Karina Wechter Ciuruș; p. 159: (s) Dreamstime/© Syda
Productions;
(j) © Grupul Editorial Art; p. 160: Shutterstock/© Elena Sherengovskaya;
p. 162 (s): Dreamstime/© Gstudioimagen; p. 163 (j): Shutterstock/© jorisvo;
p. 164 (s): Shutterstock/© A_Lesik; (j): Dreamstime/© Burt Johnson;
p. 165: Dreamstime/© Richard Van Der Woude; p. 167 (c): © Digi24; (j):
Dreamstime/© Heydar
Jafarli; p. 169: www.rsc.org.uk/©Reg Wilson; p. 170: (stj): © Grupul Editorial
Art; (dj) ©Editura
Hoffman; p. 171: Dreamstime/© Pressfoto; p. 172: Dreamstime/© Yuliia Riasna;
p. 173: Wikimedia Commons; p. 174: Dreamstime/© Lunamarina; p. 175:
Shutterstock/© Iakov
Filimonov; p. 176: Dreamstime/© Mariia Demydova; p. 177: Dreamstime/© Razvan
Nitoi;
p. 178 – a, b: Dreamstime/© Brett Critchley; c: Dreamstime/© Anatoliy Gagarinov;
d: Dreamstime/© Sergion777; p. 179 – a, b, c, d: Dreamstime/© Sam Wordley;
p. 180: © facebook/Teatrul Metropolis; p. 182: © EuropaCorp. Distribution;
p. 183: Dreamstime/© Pressmaster; p. 185: Shutterstock/© Fresnel; p. 186: (s)
en.wikipedia.org;
(j) © Grupul Editorial Art; p. 187: Dreamstime/© Agsandrew; pp. 188, 189:
en.wikipedia.org;
p. 190: Ion Țuculescu, Autoportret cu frunză, © Muzeul de Artă Craiova; p. 191:
Dreamstime/© Natalja
Cernecka; p. 192: (stj) © Editura Minerva; p. 193: (s) Dreamstime/© Mm88;
Dreamstime/© Amphaiwan;
Dreamstime/© Hein Teh; Dreamstime/© Akinshin; (c): © Ionuț Popa; (j):
Dreamstime/© Valeronio;
p. 194: (s) Shutterstock/© alexandralarina; (c) Dreamstime/© Antonchalakov;
(j) Shutterstock/© Reimar; p. 195: (c) Dreamstime/© Anna Todero;
(j) Shutterstock/© andrey_l; p. 196: Shutterstock/© Iakov Filimonov;
p. 197: Shutterstock/© Aquir; p. 199: Shutterstock/© Kiselev Andrey Valerevich;
p. 200: Dreamstime/© Pressmaster; p. 201: Shutterstock/© Tatiana Chekryzhova;
p. 202: (ds) Dreamstime/© Ulianna19970; (c) Shutterstock/© Studio Barcelona;
p. 203: Dreamstime/© Dmitry Bruskov; p. 205: Dreamstime/© Nadezhda1906;
p. 206: Shutterstock/© herjua; p. 207: Shutterstock/© Sergey Novikov.
Surse utilizate
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
Greșeli
neânchipuit --> neînchipuit (pag. 32)
neânsoțit --> neînsoțit (pag. 33)