Universitatea din Tartu [Estonia]
Științe sociale
Institutul de Științe ale Educației

Curriculumul: profesor de clasă

Birgit Usin

FOLOSIREA TELEFONULUI MOBIL PENTRU ACTIVITĂȚILE ȘCOLARE DIN TARTU ȘI MEDIUL RURAL LIMITROF LA CLASELE IV-VI

Teza de master

Îndrumător: profesor asociat Piret Luik

Tartu 2017

[Link-uri adăugate]

http://dspace.ut.ee/bitstream/handle/
  10062/57618/usin_birgit_ma.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/M-learning

https://translate.google.com/translate?
  hl=en&sl=en&tl=ro&u=
  https://en.wikipedia.org/wiki/M-learning

2

Smartphone-uri și m-learning în educație

Cuprins ... 2
Introducere ... 3
Puncte de plecare teoretice ... 5

Conceptele importante folosite în teză și natura m-learning (învățarea cu ajutorul dispozitivelor mobile personale: smartphone, tabletă) ... 5

Dispozitivele mobile și folosirea lor pentru implementarea m-learning ... 6
Teorii de învățare legate de m-learning ... 7
Atitudine față de smartphone-uri și m-learning ... 9

Metodologie ... 11

Culegerea datelor ... 11
Instrument de măsurare ... 12
Procedura de calcul ... 13

Rezultate ... 14

Folosirea m-learning în școlile din mediul urban și rural ... 14

Atitudinea profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de m-learning și smartphone-uri ... 16
Atitudinea profesorilor față de m-learning și smartphone-uri în raport cu aprecierile lor despre folosirea m-learning ... 20

Comentarii ... 22

Folosirea m-learning ... 22

Disponibilitatea cadrelor didactice pentru a folosi m-learning ... 23
Atitudinea cadrelor didactice din școlile din mediul urban și rural față de m-learning și smartphone-uri ... 24
Limitări de lucru și recomandări pentru cercetări suplimentare ... 26
Valoarea practică a lucrării ... 26

Rezumat ... 27
Rezumat
[în engleză în versiunea originală] 29
Mulțumiri ... 30
Autentificare ... 30
Bibliografie ... 31

Extras

3

Introducere

În prezent, telefoanele mobile joacă un rol foarte important în comunicare. 456 de milioane de europeni au cel puțin 656 de milioane de dispozitive mobile, deci multe persoane au mai mult de un dispozitiv mobil (OMS, 2015). De asemenea, în Estonia, numărul dispozitivelor mobile a crescut rapid în ultimul deceniu - până în 2015, numărul de telefoane mobile la 100 de locuitori a fost de 161 abonamente celulare. Pe baza celor de mai sus, se poate susține că Estonia este una dintre țările în care telefoanele mobile sunt folosite zilnic. Sondajele au arătat că 82% dintre copiii estonieni folosesc telefonul pentru internet zilnic sau aproape zilnic (Livingstone, Haddon, Görzig și Ólafsson, 2011). Cu toate acestea, Corbeil și Valdes-Corbeil (2007) au descoperit că folosirea frecventă a smartphone-urilor nu înseamnă neapărat că le folosesc pentru învățare și în scop didactic. De asemenea, Timm (2012) și Traxler (2007) au explicat că, chiar dacă telefonul mobil este un mijloc important de comunicare pentru oameni, este folosit puțin în scop educațional. Potrivit Vosloo (2013) se folosesc ca divertisment mobil, oportunități, cunoștințe și abilități mai mult decât în scop educațional.

În educație, inovațiile legate de telefonie mobilă au început în 2010 odată cu lansarea pe piață a primel tablete Apple (Rossing, Miller, Cecil, & Stamper, 2012). A treia generație și cea de-a patra generație (3G, 4G) au contribuit la schimbarea tendințelor educaționale, lansarea de telefoane care permit accesul la internet peste tot (Abachi și Muhammad, 2014; Kolk, 2006). Până acum, Curriculumul național al școlii de bază din Estonia (2011) prevede și pentru elevi dezvoltarea alfabetizării digitale. Articolul 4 definește competența digitală drept capacitatea de a folosi tehnologiile digitale pentru a face față unei societăți în schimbare rapidă prin învățare, acționând ca cetățean și comunicând în societate. Strategia de învățare continuă 2020 (2014), unul dintre obiective este revoluția digitală în contextul învățării pe tot parcursul vieții, care are ca rezultat ambele: învățarea, mai degrabă decât predarea, folosirea mai mult a tehnologie digitale și conștientizarea digitală este în creștere.

În ultimii ani, pe lângă metodele tradiționale și e-learning a apărut și învățarea mobilă (m-learning), ceea ce înseamnă o aplicație versatilă a telefoanelor mobile, predarea și posibilitatea de a învăța oricând și oriunde (O'Malley și al., 2003; Rossing și colab., 2012). Deoarece copiii de astăzi sunt din ce în ce mai atrași de lumea digitală, este important să le oferim oportunități la școală pe care le cunosc și le acceptă (Shuler, 2009). Asta necesită ca profesorii să devină mai competenți în folosirea instrumentelor digitale și pregătiți pentru a-i învăța pe elevi (Georgina și Hosford, 2009). Sooo, Kalmusși Ainsaar (2015) au investigat rolul profesorilor în orientarea copiilor și tinerilor către internet.

4

Asistarea copiilor și tinerilor pentru folosirea internetului este foarte importantă, mai ales la o vârstă fragedă, pe măsură ce familiarizarea digitală începe astăzi în copilăria timpurie.

Cel mai recent studiu despre școală realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că multe aspecte legate de calitatea activității profesorului depinde de locația școlii, volumul de muncă, dimensiunea clasei, pregătirea profesorului etc. (Übius, Kail, Loogma & Ümarik, 2013). Pe baza acestui studiu, se poate presupune că există și diferențe de disponibilitate pentru digital, competența ajutorului didactic. Această competență a fost dovedită de Wang (2013), care au descoperit că alfabetizarea digitală a profesorilor variază mult în funcție de țară, indiferent dacă școala este în mediul urban sau rural. Furuholt și Kristiansen (2007) au mai arătat că există diferențe majore între disponibilitatea și folosirea instrumentelor digitale în mediul urban și rural. Ba chiar o numesc decalaj digital. Există decalajul digital între mediul rural și urban, DiMaggio a mai descris și identificat și alte probleme în cercetarea sa, Hargittai, Neuman și Robinson (2010). În consecință, este important să aflăm dacă în Estonia evaluările profesorilor cu privire la folosirea lor în m-learning variază în funcție de locația școlii și există diferențe semnificative în folosirea smartphone-urilor de către profesori, în ceea ce privește atitudinile față de m-learning și smartphone-uri.

Această teză de master studiază folosirea dispozitivelor inteligente în domeniul educației din Estonia, dar nu se limiteaza numai la smartphone-uri. Nu se cunoaște modul în care profesorii folosesc m-learning pentru învățare și atitudine față de folosirea smartphone-uri pentru uz didactic și m-learning.

Aceasta este una dintre problemele cercetate de acestă teză de master. Pe baza celor de mai sus, scopul acestei teze de master este de a compara orașul Tartu cu mediul rural limitrof. Estimările proprii ale profesorilor din școlile din mediul rural privind folosirea smartphone-urilor în clasele IV-V și găsirea conexiunilor între atitudinea profesorilor de a folosi telefoanele inteligente și m-learning. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost studiate lucrări anterioare pe baza cărora a fost elaborat un chestionar și a fost realizat și un sondaj.

Această teză de master este împărțită în patru capitole majore. Primul capitol dă o imagine de ansamblu a mediilor teoretice - evidențiază esența m-learning și care sunt teoriile legate de învățare, descrie modul în care smartphone-urile pot fi folosite pentru predare și vor fi abordate și cunoștințele anterioare cu privire la atitudinile față de m-learning. În partea empirică se descrie produsul finit, instrumentul de măsurare și procedura de finalizare a cercetării. În al treilea capitol, autorul prezintă rezultatele și analiza referitoare la acestea. Partea finală a lucrării sunt analizate rezultatele.

5

 Considerații teoretice

Conceptele de bază și natura m-learning sunt stabilite în linii mari (Crompton, 2011). e-learning se face cu ajutorul Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC) prin activități de predare atât în ​​clasă, cât și în afara clasei formale. Pentru învățare electronică se folosesc instrumente TIC (de exemplu computer, proiector), internet, materiale de învățare digitale, medii de învățare la distanță și altele, concepute pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența învățării, un acces mai bun la informații și servicii, modalități mai flexibile de învățare, o colaborare mai eficientă între cursanți și noile metode de predare (profesionist în strategia de învățare electronică) și învățământul superior, 2009).

În ultimul deceniu, conceptul de e-learning a fost înlocuit de m-learning. Rossing și colab. (2012). Conceptul de m-learning este încă neclar și nu este lipsit de ambiguitate. O'Malley și colab. (2003) au menționat că orice învățare care nu necesită prezență la curs să fie folosit m-learning și capabilitățile tehnologiei mobile. Conform lui Crompton (2011) în m-learning, cunoștințele pot fi dobândite în mai multe medii în același timp (atât în ​​clasă, cât și în mediul de învățământ) tot într-un mediu virtual. Conform Laanpere (2011), m-learning este un concept general de metode de învățare care folosesc tehnologii digitale mobile, cum ar fi dispozitive GPS și smartphone-uri, PDA-uri [Un asistent digital personal, cunoscut și ca un computer portabil, este un dispozitiv mobil care funcționează ca un manager de informații personale. PDA-urile au fost în mare parte înlocuite de adoptarea pe scară largă a smartphone-urilor extrem de performante, în special a celor cu iOS și Android] și laptopuri. Behera (2014) spune că a existat o anumită dezbatere dacă laptopurile fac parte din tehnologia digitală mobilă.

Majoritatea autorilor discutați (Chiong & Shuler, 2010; Crompton, 2011; O'Malley și al., 2003; Traxler, 2011) nu consideră laptop-uri ca m-learning, le consideră prea greoaie pentru o învățare mobilă. Georgiev, Georgieva și Smrikarov (2004) adaugă laptopurile la m-learning, indiferent dacă conexiune la internet este permanentă. În această teză de master, m-learning este cel definit de O'Malley și al. (2003)

m-learning folosește tablete sau smartphone-uri în scop didactic, întrucât învățarea poate avea loc în orice moment și loc. Această lucrare se concentrează în special pe folosirea smartphone-urilor în contextul m-learning.

Mulți dintre autorii studiați (Dimaggio și colab., 2010; Furuholt & Kristiansen, 2007; Philip, Cottrill, Farington, Williams, & Ashmore, 2017; Songer, Lee, & Kam, 2013) au cercetări proprii pentru termenul de „decalaj digital” în folosirea m-learning. DiMaggio (2010) descrie decalajul digital ca diferența de disponibilitate, accesul la internet și cunoștințe despre acesta, în funcție de mediul urban sau rural. În mod similar, subiectul discutat și de Wang (2013), care a împărțit diferențele regionale în trei categorii.

6

Prima categorie a vizat disponibilitatea echipamentelor și acces la internet, a doua fiind implicarea în sistemul digital, frecvența folosirii echipamentelor și a treia categorie este axată pe modul în care tehnologia poate fi folosită pentru dezvoltarea individuală a unui elev la școală. De asemenea, autorul a descris că există un sprijin foarte mare pentru elevi pentru a învăța asistați de un supraveghetor sau profesor cu competențe și abilități. Conform studiului său toate categoriile sunt într-o poziție mai bună în mediul urban, cu un accent deosebit pe profesorii competenți și mai puțin bună în mediul rural.

Dispozitivele mobile și aplicațiile lor pentru implementarea m-learning

Keegan (2005), care a prezentat criteriile care ar trebui să le îndeplinească un telefon mobil destinat acestui scop:

• să fie mic și să încapă în buzunar;
• să permită citirea cel puțin a unui format A4 [coală obișnuită] pe ecran prin mărirea și micșorarea dimensiunii textelor;
• să ofere acces la internet de mare viteză;
• să poată recunoaște toate formatele de fișiere cunoscute;
• să fie în siguranță.

Deoarece această descriere a apărut în 2005, autorul tezei de master consideră că-n 2017 echipamentul este mult mai performant și oamenii îl folosesc zilnic.

Keegan (2005) folosește concepte legate de funcționalitate și mobilitate pentru a defini învățarea mobilă. El explică că, dacă învățarea electronică folosește de obicei desktop-uri sau laptopuri, pentru m-learning se folosesc tabletele și smartphone-uri. De asemenea, Laanpere (2011) consideră că, din perspectivă tehnologică, m-learning are un avantaj clar față de învățarea electronică. Un cursant are mereu asupra sa un dispozitiv mobil, care îmbunătățește comunicarea cursanților cu profesorii și pentru accesul cursanților la o mulțime de date.

În plus, mai mulți autori (Keegan, 2005; O'Malley și al., 2003) raportează în contextul învățării m-learning dispozitivele GPS care permit să se determine coordonatele locației. Autorii explică că se poate face educație în aer liber și lecții despre știință, de exemplu, jocuri de orientare.

Dispozitivele pot fi folosite pentru cartografiere și descrierea rutelor, care sunt abilități vitale. Martin și Ertzberger (2013) subliniază că cele mai frecvente caracteristici pentru implementarea m-learning necesită conexiunea la internet și folosirea camerei.

7

Teorii despre m-learning

m-learning este asociată, pe scară largă cu alte abordări pedagogice, toate fiind în legătură cu învățarea și rezolvarea problemelor. Învățarea bazată pe probleme înseamnă reconsiderarea învățării prin implicarea elevilor, care au cunoștințe prealabile despre rezolvarea problemelor (Kilroy, 2004). Deoarece m-learning poate fi aplicat indiferent de timp și loc, este strâns legat de teoria învățării (Rossing și colab., 2012; Traxler, 2007, 2011). Învățarea situațională este o parte a teoriei constructiviste a învățării. Conform teoriei constructiviste, sunt create cunoștințe noi bazate pe informațiile cunoscute anterior ale elevului și rezultatul este obținut ca urmare a propriilor activități (Krull, 2000; Pata și Sarapuu, 2006). Ei adaugă că este eficient atunci când un elev dobândește simultan cunoștințe atât despre lumea reală, cât și despre cea digitală, construindu-și astfel treptat propriile cunoștințe.

O altă teorie a învățării, strâns legată de m-learning, este învățarea contextuală (Martin & Ertzberger, 2013; Nagella & Govindarajulu, 2009; Traxler, 2007; Westera, 2011). Învățarea contextuală este ceva ce nu poate avea loc în „vid”, dar trebuie să fie legată de viața reală. Martin și Ertzberger (2013) numesc asta „acum, aici și acolo”, tehnologia mobilă permite elevilor să obțină informații mai bune nu numai în clasă, ci în teren sau în laborator. Autori adaugă că unele cunoștințe nu pot fi dobândite pe deplin din context, totuși ei cred că învățarea contextuală este des folosită în zilele noastre. De asemenea, Krull (2000) consideră că abilitățile și cunoștințele ar trebui să fie dobândite în cele mai naturale condiții. Datorită mobilului putem extinde contextul învățării acasă sau învățare în timp ce copilul este în mișcare. Când un copil învață să relaționeze cu situațiile din viața reală, cunoștințele sunt mai ușor de reținut (Shuler, 2009).

Crompton (2011) și Traxler (2007) asociază învățarea individualizată de m-learning cu învățare adaptată fiecărui elev, ținând cont de abilitățile, interesele și preferințele acestuia. Martinez (2001) îl consideră pe elev ca pe o problemă, argumentând că oamenii sunt diferiți, că au stilurile de învățare diferite, dar lumea virtuală este accesibilă tuturor în același mod. Cu toate acestea, crede el este posibil să se concentreze numai asupra acelor lucruri care-l interesează foarte mult pe elev. Potrivit aceluiași autor, acest lucru este posibil numai dacă elevul este capabil să învețe singur. La rândul său, acesta susține relevanța teoriilor despre învățare menționate anterior în contextul m-learning.

Importanța m-learning pentru elevul de astăzi

Prensky (2001) susține că metodele tradiționale de predare nu mai sunt adecvate copiilor de astăzi deoarece copiii de astăzi au un imens acces la tehnologia digitală.

8

Educatorii sunt angajați în educația zilnică și testarea copiilor orientați către tehnologie. Martin și Ertzberger (2013) spun că cultura jocurilor video de astăzi și divertismentul interactiv au condus la faptul că profesorul trebuie să fie implicat mult mai mult în sarcinile de lucru decât elevii, a căror atenție se disipează rapid. Ei adaugă că copiii obișnuiesc să privească o mulțime de imagini în mișcare, ceea ce face mai dificilă concentrarea pe metodele de predare convenționale. Potrivit lui Prensky (2001), elevii de astăzi percep informațiile diferit de strămoșii lor.

Tehnologia are nevoie de noi abordări și modele care să se potrivească cu viața dinamică a elevilor (Shuler, 2009). Martin & Ertzberger (2013) afirmă că modernul din lumea de azi face ca și cunoștințele să nu mai fie obținute dintr-o singură sursă. Ei explică că acesta este scopul de a instrui elevii și profesorii care pot învăța ușor și critic informații pe care le găsiți și folosiți eficient pentru a rezolva probleme. Mai mulți autori (Georgievet și al., 2004, Martin & Ertzberger, 2013; Nagella & Govindarajulu, 2009; Shuler, 2009; Sølvberg & Rismark, 2012;) văd cel mai mare câștig cu m-learning "indiferent unde și când", ceea ce înseamnă că elevul poate căuta informații în momentul în care apare nevoia. Dintr-o perspectivă pedagogică, m-learning este un pas important in învățarea electronică.

Nu mai trebuie să mergi într-o sală de clasă cu calculatoare sau să iei lucruri instructive digitale din cărți, mediile de învățare bazate pe web (cum ar fi Moodle) sunt accesibile peste tot (Laanpere, 2011). Unii autori (Chiong & Shuler, 2010; Crompton, 2011) sunt convinși că experiența de învățare poate fi foarte personală datorită dispozitivelor mobile. Copiii pot explora ceea ce-i interesează cel mai mult, m-learning virtual. Elevilor trebuie să decidă când să studieze și cum să folosească materialele de învățare (Rismark, Sølvberg, Strømme, & Hokstad, 2007).

Foarte important, datorită tehnologiei mobile, suntem capabili să monitorizăm progresul elevilor și să-i evaluăm în afara clasei, în moduri care nu au fost folosite niciodată înainte (Sølvberg & Rismark, 2012). De asemenea, Luik apreciază capacitatea de a monitoriza procesul de învățare, Siibak și Normak (2015), care consideră că instrumentele digitale de învățare sunt complet noi, apar oportunități de analiză a învățării, deoarece o cantitate mare de date sunt stocate, permițând astfel monitorizarea în detaliu a activității de învățare.

m-learning nu este cu siguranță un substitut pentru metodele tradiționale de învățare sau e-learning (Shuler, 2009). Sunt situații în care este mai indicat să se folosească e-learning, dar pot fi obtinute volume mai mici de informații. Metodele de m-learning ar putea fi testate (Ballman, 2014). Activitatea de culegere de informații și mediul de comunicare sunt considerate ca o valoare adăugată mult mai mare decât metodele actuale de predare (Laanpere, 2011; Rismark și colab., 2007).

9

Atitudinea față de smartphone-uri și m-learning

În timp ce tehnologiile mobile oferă multe oportunități de a îmbogăți învățarea, apar mai multe aspecte discutabile, rezultând și experiențe negative cu smartphone-urile, fapt ce a determinat multe școli să le interzică în sălile de clasă (Shuler, 2009). Una dintre problemele cheie în implementarea m-learning este de a decide ce este permis să se facă cu ele în clasă (Vosloo, 2013). Lorenz și Kikkas (2012) arată că importantă este atitudinea profesorului față de smartphone-uri. Ei observă că, în general, există un dezavantaj când profesorii se tem să folosească noi metode de predare.

Wang (2013) a constatat în cercetările sale că atitudinile față de telefoanele mobile depind mult dacă școala este în mediul urban sau rural. Conform studiului său, profesorii școlilor din mediul urban sunt mai încrezători în folosirea tehnologiei. În plus, profesorii din școlile din mediul urban cred că tehnologia joacă un rol important în sala de clasă. Pe de altă parte, școlile din mediul rural duc adesea lipsă de profesori cu experiență și competențe digitale și, prin urmare, nu consideră că instrumentele digitale în clasă sunt atât de importante.

O barieră majoră pentru folosirea de m-learning este atitudinea negativă a profesorilor față de telefoanele mobile (Vosloo, 2013). Autorul afirmă că aceasta determină atitudinea și ignoranța capacităților educaționale ale mobilului și generalizarea ideii că dispozitivele mobile sunt doar pentru divertisment. Această opinie a arătat că telefoanele mobile sunt folosite mai mult pentru jocuri (Prensky, în 2004; Vosloo, 2013). Songer și colab. (2013) au descoperit că pentru copiii care provin din familii cu venituri mici, telefoanele celulare sunt folosite doar pentru jocuri sau pentru a trimite e-mail-uri. În familiile cu venituri mai mari, telefoanele mobile sunt folosite mai frecvent pentru activități de dezvoltare. Rossing și colab. (2012) subliniază că, deoarece copiii provin din familii cu venituri diferite, fac ca să apară diferențe de competențe pentru implementarea dispozitivelor inteligente. În plus, situația economică afectează disponibilitatea pentru dispozitivelor inteligente. În contextul m-learning, acest lucru înseamnă pentru profesor căutarea de soluții și pregătire intensă și constantă care necesită o foarte bună alfabetizare digitală (Corbeil și Valdes-Corbeil, 2007).

Shuler (2007) adaugă că atitudinile au fost modelate și de conținutul sau educația necorespunzătoare datorită afișării de pagini web inutile. Soo, Kalmus și Ainsaar (2015) au subliniat că anonimatul și securitatea înșelătoare a mediului online îi determină pe tineri să facă lucruri pe internet pe care nu le-ar face-o în viața reală. În același timp, Shuler (2007) consideră că există activități pentru copii pe internet mai ușor de urmărit și de verificat pe măsură ce toate informațiile sunt stocate.

10

Unii dintre autori, despre care am discutat, (Shuler, 2009; Traxler, 2007; Wang, 2013; Wiesemes &Gibbons, 2012) consideră că atitudinile au fost modelate de la  reticența față de internet, ceea ce înseamnă pentru profesor că trebuie să aibă întotdeauna un plan de rezervă în cazul în care folosirea echipamentul eșuează. Autorii adaugă că aceasta este și o sursă de frustrare pentru elevi. Wang (2013) afirmă că existența internetului și capabilitățile hardware folosite pentru soluțiile digitale sunt bazate pe școli foarte diferite. De asemenea, descrie modalități foarte diferite de folosire a internetului, în funcție de tipul mediului, urban sau rural (Dimaggio și al., 2010; Furuholt & Kristiansen, 2007; Philip și al., 2017; Songer și colab., 2013; Wang, 2013).

Rossing (2012) susține că eficiența instrumentelor de învățare mobilă este încă confuză și insuficient studiată. Acest lucru este confirmat și de Luik, Siibak și Normak (2015), care spun că nu s-a ajuns la un consens între cercetători cu privire la beneficiile sau prejudiciile pe care le pot aduce smartphone-urile folosite în predare. Asta presupune și o testare constantă din partea profesorului și experimentare, care pot fi incomode pentru unii educatori, că-i determină să iasă din zona de confort (Corbeil și Valdes-Corbeil, 2007).

Scopul studiului

Timm (2012) și Traxler (2007) au descoperit că, deși m-learning este important ca instrument de comunicare, telefoanele mobile sunt încă puțin folosite în scopuri educaționale. Pentru a schimba acest lucru, profesorii care sunt expuși la lumea digitală de la o vârstă fragedă au un rol important și trebuie să ofere metode moderne pentru a le atrage atenția (Martin & Ertzberger, 2015; Shuler, 2009). Furuholt și Kristiansen (2007) și Wang (2013) au descoperit în studiul lor că alfabetizarea digitală a profesorilor variază mult în funcție dacă școala se află în mediul urban sau rural. În Estonia, au fost observate diferențe mari între profesori, funcție de locația școlii (Übius, și al., 2013). Pe baza celor de mai sus, scopul acestei teze de master a fost compararea școlilor orașului Tartu cu școlile din mediul rural în privința folosirii smartphone-urilor la clasa IV-VI și găsirea unei legături între folosirea de către profesori a m-learning. Studiul a avut la bază următoarele ipoteze:
1. Profesorii din școlile din mediul urban folosesc m-learning mai des decât cei din școlile din mediul rural;
2. Profesorii școlilor din mediu urban folosesc diferite abordări pentru a implementa metode de m-learning comparativ cu profesorii din școlile aflate în mediul rural;

11

3. Profesorii din școlile din mediul urban au mai multe șanse să folosească m-learning față de profesorii din școlile aflate în mediul rural;

4. Profesorii din școlile din mediul urban sunt mai pozitivi în ceea ce privește m-learning și smartphone-urile decât profesorii din școlile aflate în mediul rural.

Vosloo (2013) a descoperit că o barieră majoră pentru folosirea pe scară largă a m-learning este atitudinea profesorilor față de telefoanele inteligente, atitudine care crează blocaje ale învățării. Din teza de master rezultă că este important să înțelegem dacă și cum afectează m-learning-ul atitudinea profesorilor față de smartphone-uri și evaluările profesorilor cu privire la folosirea m-learning la cursuri. În acest context, au fost create mai multe ipoteze;

5. Atitudinea profesorilor față de smartphone-uri depinde de profesorii înșiși, de estimările lor relativ la folosirea m-learning la cursuri;

6. Atitudini pozitive ale profesorilor față de m-learning și avantajele folosirii la lecții.

Metodica

A fost aleasă metoda de cercetare cantitativă pentru această teză de master. Se oferă o descriere în profunzime a motivelor pentru care se folosește sau nu se folosește m-learning, dar este și o posibilitate de a obține o imagine de ansamblu mai generală asupra situației actuale (Virkus, 2010). În plus, permite folosirea rezultatelor cercetărilor cantitative pentru a le folosi în cercetările viitoare.

Validarea

Alegerea școlilor s-a bazat pe un eșantion convenabil, care a oferit acces facil la date și s-a asigurat că subiecții au fost de acord să coopereze (Õunapuu, 2012). Evaluarea s-a făcut la 5 școli din mediu urban din Tartu și 5 școli din mediul rural. În total au participat 106 profesori, care predau la clasele IV-VI estoniana, matematică, științe sau o limbă străină la clasele IV, V și / sau VI.  Profesorilor care predau mai multe discipline li s-a cerut să se concentreze asupra unui discipline unde folosesc cel mai mult e-learning și / sau m-learning. Majoritatea respondenților aveau vârste cuprinse între 31 și 40 de ani (32 de respondenți). Dintre respondenți, 100 (94%) au fost femei. O imagine de ansamblu mai detaliată a datelor de fond ale respondenților se prezintă în Tabelul 1.

12

Tabelul 1. Date de fond ale respondenților

Vârstă [ani] / Frecvență / Procentaj (%) [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

Până-n 30 ani
31-40 ani
41-50 ani
Peste 50 ani

Locația școlii - Frecvență - Procentaj (%)
Școala din mediul urban
Școala din mediul rural

Disciplina - Frecvența - Procentaj (%)
Limba estonă
Matematică
Științele naturii
Limbă străină

Sex - Frecvență - Procentaj (%)
Feminin
Bărbătesc

Durata serviciului ca profesor - Frecvență - Procentaj (%)
Până la 1 an
1-4 ani
5-10 ani
11-15 ani
15-20 ani
peste 20 ani

Instrument de măsurare

Chestionarul (anexa 1) a fost folosit ca instrument de măsurare, ceea ce a permis colectarea într-o perioadă scurtă a cât mai multe date posibile (Õunapuu, 2014). Chestionarul a fost pregătit pentru această teză de master pe baza unor puncte de plecare teoretice. Chestionarul a fost format din trei părți, dintre care prima secțiune a examinat evaluările respondenților cu privire la folosirea lor de învățare e-learning și m-learning. În plus, în prima parte a chestionarului, autorul tezei de master a propus o serie de metode de m-learning. A fost posibil și pentru respondent să evalueze dacă și cât de des folosesc cele două metode.

13

Pentru evaluare a fost folosită o scală Likert cu 5 puncte (1 - deloc folosit, 2 - folosire mai putin de jumătate de oră, 3 - aproximativ jumătate de oră, 4 - mai mult de jumătate de oră, 5 - folosesc în fiecare oră).

A fost posibil să se evalueze, de exemplu, filmarea, fotografierea, căutarea pe internet, YouTube și Kahoot și folosirea dispozitivelor GPS în educația în aer liber. În plus, respondenții au putut să indice alte metode pe care le-au folosit la orele de clasă. A doua parte a chestionarului a examinat dacă profesorii au fost de acord sau nu cu scara Likert (1 - nu sunt de acord, 2 - mai degrabă nu sunt de acord, 3 - nu știu, 4 - mai degrabă de acord, 5 - de acord). Declarațiile vizau și atitudini față de m-learning și smartphone-uri.

Pentru a evalua fiabilitatea secțiunilor de chestionare Cronbach, a fost calculată pentru următoarele:
1) folosirea m-learning (α = 0,789);
2) Atitudine față de smartphone-uri (α = 0,693);
3) Atitudine față de m-learning (α = 0,741).

Pentru a asigura validitatea rezultatelor, a fost realizat un chestionar pilot în care au fost folosite patru criterii de studiu. În timpul studiului pilot, profesorii au avut ocazia să își exprime opiniile relativ la formularea și conținutul chestionarului și să facă recomandări autorului tezei de master pentru eventuale corecții. S-a propus modificarea, după caz, a formulării celor două întrebări, dacă întrebările ar fi fost neclare. Date din studiul pilot nu sunt luate în calcul în această teză de master.

Procedură

Autorul a contactat 5 școli din orașul Tartu și 5 din mediul rural. Persoana de contact a solicitat directorului școlii permisiunea de a participa la sondaj. În plus, a fost transmis un sondaj pentru descrierea obiectivelor principale. Toate școlile au fost de acord cu efectuarea sondajul. Informațiile au fost colectate în martie 2017 pe hârtie.

Au fost trimise la școli 155 de chestionare, dintre care 106 au fost returnate. Pentru a păstra confidențialitatea, au fost trimise plicuri cu chestionarul și nu s-a solicitat informații personale pentru a asigura anonimatul. Rezultatele sunt prezentate ca generalizate și nu a fost asociat cu nicio persoană anume.

Datele au fost introduse și corectate în Microsoft Exel, apoi au fost procesate. A fost folosit software-ul statistic IBM SPSS v23 pentru prelucrarea datelor. Pentru transmiterea datelor și Microsoft Word și Microsoft Exel au fost folosite pentru a reprezenta tabele și cifre. Pentru interpretarea rezultatelor au fost folosite statistici descriptive, cu diferențe statistice semnificative să găsească testul Mann-Whitney și să găsească relația dintre acuzații și Spearmancorelație ordinală.

14

Rezultate

Folosirea m-learning în școlile din mediul urban și rural

Ca prim aspect, autorul tezei de master a studiat și comparat atitudinea profesorilor școlilor din mediul urban și rural, a făcut aprecieri despre modul în care folosesc m-learning. Pentru a compara dacă există diferențe statistice semnificative între evaluările școlilor din mediul urban și rural cu privire la folosirea metodelor, am apelat la testul Mann-Whitney, care a dus la diferențe statistice semnificative între școlile din mediul urban și rural, nu a existat nicio corelație între profesori (U = 1323,500, p = 0,583).

Figura 1 arată modul în care s-au împărțit procentele de evaluare ale profesorilor chestionați, folosirea lor în m-learning pe o scară Likert cu 5 puncte. Figura arată că nu s-a dat niciun răspuns, statistic semnificativ, la școlile din mediul urban și rural.

Figura 1 . Evaluări despre folosirea m-learning în școlile din mediul urban și rural

Autorul tezei de masterat a cercetat și ce folosesc profesorii școlilor din mediul urban și rural pentru uzul propriu și estimări ale predării cu ajutorul smartphone-urilor. Frecvența de folosire a fost evaluată pe o scară Likert de 5 puncte. Pentru a afla dacă există diferențe statistice semnificative între folosirea m-learning de către profesorii din școlile din mediul urban și rural, a fost efectuat și un test Mann-Whitney, ale cărui rezultate sunt enumerate în tabelul 2.

Există o diferență statistică semnificativă între evaluările proprii ale profesorilor din școlile din mediul urban și rural bazată doar pe fotografie.

15

Tabelul 2. Rezultatele testului de evaluare și analiză Mann-Whitney pentru profesorii școlilor din mediul urban și rural pentru folosirea m-learning.

Metodă / Valoare / Procent [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]
Poze
Căutare pe Internet
Filmare
YouTube
Dispozitive GPS
Kahoot
Altă metodă
p - diferență statistică ( ** p < 0,01)

Figura 2 prezintă statistici descriptive, ținând cont de răspunsurile profesorilor care folosesc soluțiile oferite și s-a evaluat frecvența lor cel puțin în jumătate de oră, mai mult de jumătate de oră sau toate orele. De asemenea, rezultă statistic că profesorii din școlile rurale au ales să folosească mai mult fotografii decât profesorii din școlile aflate în mediul urban. Alte metode folosite, de exemplu, cele descrise in www.learningapps.org: Dicționare, Ghiduri de învățarea limbilor, QR Code etc.

Figura 2. Folosirea m-learning în școlile din mediul urban și rural timp de cel puțin o jumătate de oră

În plus, autorul tezei de master a considerat că este important să se afle care este evaluarea proprie a pregătirii profesorilor atunci când folosiți m-learning. Subiecții au putut evalua disponibilitatea pentru m-learning pe o scară Likert în 5 puncte.

16

Pentru a verifica dacă în mediul urban s-a răspuns că există diferențe statistic semnificative în ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice din școlile din mediul rural, testul Whitney. S-a constatat că nu există diferențe statistice semnificative în pregătirea profesorilor (U = 1236,0; p = 0,284). Statisticile descriptive ale evaluării proprii ale profesorilor din școlile din mediul urban și rural pentru pregătirea și implementarea m-learning sunt enumerate în tabelul 3.

Tabelul 3. Disponibilitatea cadrelor didactice din școlile mediul urban și rural pentru implementarea m-learning

5 /4 / 3 / 2 / 1 [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

Școala din mediul urban
Școala din mediul rural
5 - am implementat, 4 - aproape am implementat, 3 - nu știu, 2 - mai degrabă nu, 1 - nu

Atitudinile profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de m-learning și smartphone-uri.

Această teză de master a analizat și atitudinile profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de smartphone-uri și m-learning. Respondenților li s-au oferit să aleagă opțiunile posibile, pe o scară Likert în 5 puncte. Pentru a afla dacă există alte diferențe statistice în estimările dintre profesorii din școlile din mediul urban și rural; Whitney test. În cele ce urmează, autorul tezei de master tratează opțiunile legate de atitudinea față de m-learning de formare. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4.

17

Tabelul 4. Atitudinea profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de m-learning

Motivul /Tip școală / Scor mediu [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

m-learning este foarte periculos pentru informații false (fake news)
Mediul urban
Mediul rural

m-learning este o alternativă pentru e-learning
Mediul urban
Mediu rural

m-learning poate fi folosit de toți
Mediul urban
Mediu rural

În viitor ați vrea să folosiți m-learning
Mediul urban
Mediul rural

Ar trebui folosit numai m-learning
Mediul urban
Mediu rural

m-learning crește calitatea învățării
Mediul urban
Mediul rural

Cu un smartphone se poate învăța oriunde
Mediul urban
Mediu rural

18

Mi-ar place să-i învăț câte ceva pe elevi
Mediul urban
Mediul rural

m-learning poate fi folosit pentru toate disciplinele
Mediul urban
Mediul rural

m-learning este o bună schimbare
5 - de acord, 4 - aproape de acord, 3 - nu știu, 2 - mai degrabă, nu, 1 - nu

p - diferență statistică ( ** p < 0,01; * p < 0,05 )
Media evaluărilor profesorilor

Pare să existe o diferență statistică semnificativă între atitudinea profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de m-learning. Există patru răspunsuri sugerate pentru învățare (în viitor aș dori să folosesc m-learning la orele mele; în procesul de învățare ar trebui să fie folosite doar metode de m-learning; m-learning este o schimbare bună, elevii mei ar dori să folosească m-learning pentru lecții). Toate aceste afirmații au fost supra estimate de profesorii din școlile aflate în mediu rural.

Pe lângă atitudinile față de m-learning, a fost evaluată și atitudinile față de smartphone-uri. S-au oferit respondenților, din nou, diverse opțiuni asupra cărora să-și dea acordul sau dezacordul, pe o scară Likert cu 5 puncte. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative despre smartphone-uri între profesorii din școlile din mediul urban și rural, a fost folosit testul Mann-Whitney.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 5, care arată că nu au existat diferențe statistice semnificative.

19

Tabelul 5. Atitudinea cadrelor didactice din școlile din mediul urban și rural față de smartphone

Motivul / Tip școală / Scor mediu [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

Folosirea smartphone-ului o oră crește motivația elevilor
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone folosit o oră pe zi creează un mediu eficient de învățare
Mediul urban
Mediul rural

Ecranul smartphone este prea mic pentru lecții
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone este convenabil pentru a comunica cu colegii
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone este mai convenabil pentru comunicarea
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone este mai sigur de folosit
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone este mai bun pentru ca elevii să comunice unul cu celălalt
Mediul urban
Mediul rural

20

Comunicarea directă profesor-elev este mult mai bună
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone-urile sunt mai curând o jucărie
Mediul urban
Mediul rural

Smartphone permite să găsiți rapid informațiile
Mediul urban
Mediul rural

5 - de acord, 4 - aproape de acord, 3 - nu știu, 2 - mai degrabă nu sunt de acord, 1 - nu sunt de acord

p - diferență statistică ( ** p < 0,01; * p < 0,05 )

Atitudini ale profesorilor față de m-learning și smartphone-uri în raport cu evaluările lor despre m-learning

Găsiți conexiuni între evaluările dvs. pentru folosirea de m-learning și smartphone-uri

Răspunsurile s-au concentrat mai întâi pe afirmații legate de atitudini față de m-learning, corelate cu evaluările profesorilor cu privire la folosirea m-learning.

Tabelul 6 prezintă atitudinea pofesorilor față de folosirea m-learning. Șapte din zece răspunsuri au fost în favoarea folosirii m-learning la lecții.

21

Tabelul 6. Relațiile dintre folosirea m-learning și atitudinile față de m-learning

Opțiunea aleasă a fost comparată cu evaluările pentru folosirea corelației m-learning / coeficient de corelatie / P [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

În viitor, aș dori să folosesc m-learning la lecțiile mele

Elevilor le-ar plăcea să folosească m-learning la lecții

Se poate învăța oriunde cu smartphone-ul

m-learning crește calitatea lecțiilor

m-learning este o schimbare bună

m-learning poate fi aplicat la toate disciplinele

m-learning poate fi folosit la toate lectiile

Procesul de învățare ar trebui să folosească doar m-learning

Folosirea m-learning este o alternativă pentru  accesul la calculator în clasă [laboratorul de informatică]

Cu m-learning există riscul ca influență asupra pregătirii elevilor să fie negativă

p - diferență statistică ( ** p < 0,01; * p < 0,05)

Următoarele afirmații sunt în legătură cu atitudinea față de smartphone-uri.

În tabelul 7 sunt prezentate estimări ale folosirii m-learning în ceea ce privește atitudinile față de smartphone-uri. Cinci din zece răspunsuri au arătat o asociere pozitivă semnificativă pentru folosirea m-learning la lecții. Afirmațiile sunt listate în ordinea mărimii.

Tabelul 7. Evaluările afirmațiilor privind folosirea m-learning și atitudinile față de smartphone-uri [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

Afirmațiile despre folosirea corelației m-learning / p - coeficient [valorile tabelului se găsesc în versiunea originală]

Folosirea smartphone-urilor o oră creează următorul eficient mediu de învățare

Cu ajutorul smartphone-urilor, pot găsi rapid informațiile de care am nevoie

Mai convenabil pentru elevi să folosească televizoarele inteligente

Folosirea smartphone-urilor în clasă crește motivația elevilor

22

Smartphone-urile facilitează transmiterea de cunoștințe pentru a ajuta și alți colegi

Smartphone-urile sunt sigure de folosit

Comunicarea profesor-elev este mai simplă datorită smartphone-urilor

Smartphone-urile permit să se comunice mai ușor

Smartphone-urile sunt folosite mai mult pentru jocuri

Ecranul smartphone-urilor este prea mic

p - diferență statistică ( ** p < 0,01; * p < 0,05)

Comentarii

Scopul acestei teze de master a fost de a compara estimările profesorilor din școlile orașului Tartu și cei din zonele limitrofe rurale cu ajutorul propriilor evaluări privind folosirea smartphone-urilor la lecții pentru clasele IV-VI și pentru găsirea conexiunilor între evaluările profesorilor și atitudinile față de smartphone-uri și m-learning.

Rezultatele evaluării sunt discutate și comparate cu studii anterioare similare.

Folosirea m-learning

Prima ipoteză a tezei a fost aceea că profesorii școlilor din mediul urban folosesc mai mult m-learning decât profesorii din școlile aflate în mediul rural.

Studiul a constatat diferențe semnificative între școlile din mediul urban și rural. Nu a existat o evaluare a profesorilor cu privire la folosirea de m-learning, deci prima ipoteză nu a putut fi confirmată. Rezultatul acestei lucrări a fost în contrast puternic cu studiile anterioare. Se afirmă că alfabetizarea digitală a profesorilor și folosirea instrumentelor digitale în predare depinde dacă școala se află în mediul urban sau în mediul rural (Dimaggio și al., 2010; Furuholt& Kristiansen, 2007; Philip și colab., 2017; Songer și colab., 2013; Wang, 2013). Deoarece evaluarea nu a arătat aceeași tendință, se poate presupune că nu există nicio diferență între zonele urbane și cele rurale din Estonia, diferență care este mare în restul lumii [dif+erentă constată de ceilalți cercetători]. Ca urmare a tezei de master, s-a constatat că școlile din mediul urban și rural participante folosesc m-learning mai puțin de jumătate de oră. La jumătate, mai mult de jumătate sau în toate lecțiile. Doar 7% dintre respondenți au considerat că au implementat m-learning, ceea ce sugerează că m-learning nu este încă răspândită. Același rezultat a fost obținut și în alte studii (Timm, 2012; Traxler, 2007; Vosloo, 2013), care au constatat că smartphone-urile sunt încă puțin folosite în scopuri de învățare.

23a

În această teză de master motivele pentru care s-a folosit m-learning nu au fost însă cercetate, de remarcat că mulți dintre subiecți au scris din proprie inițiativă într-o formă liberă motivele pentru care ar folosi mai mult m-learning, daca nu ar exista alte echipamente sau wireless. Se poate presupune că acesta este unul dintre motivele pentru folosirea scăzută a m-learning, ca în studiile anterioare (Shuler, în 2009; Traxler, 2007; Wang, 2013; Wiesemes, & Gibbons, 2012), care au descoperit că folosirea dispozitivelor digitale care folosesc internetul în predare este influențată în mare măsură de existența și / sau calitatea conexiunii la internet.

O altă ipoteză de lucru, profesorii din școlile din mediul rural folosesc m-learning în activitatea lor pentru că nu au alte posibilități, ipoteză confirmată. În legătură cu posibilitățile folosite de profesorii din școlile din mediul urban și rural, au existat diferențe statistice semnificative, cele mai mari diferențe a fost la imagistică. Anume, folosirea camerei a fost foarte apreciată de profesorii școlii din mediul urban, comparativ cu profesorii din școlile din mediul rural. Toate metodele propuse de această lucrare au creat mai multe oportunități de căutare pe internet și folosirea camerelor foto în rândul profesorilor din școlile din mediul urban și rural, evidențiată anterior și de Martin și Ertzberger (2013). Conform studiului lor, care se referă la cele mai frecvente metode pentru m-learning sunt: căutarea pe Internet și folosirea unei camere. Pe lângă această lucrare, mulți profesori au declarat că folosesc Kahoot care, pe baza experienței autorului tezei de master, le place elevilor foarte mult pentru că permite combinarea jocului cu învățarea. Este aceeași legătură pe care o remarcă și Erdfeld (2015), al cărui studiu a constatat că profesorii cred că folosirea unui dispozitiv digital ca mediu de învățare distractiv, interesant și sub formă de joacă este benefică.

Pregătirea profesorilor pentru folosirea m-learning

Profesorii școlilor din mediul urban sunt mai predispuși la pregătirea pentru m-learning comparativ cu profesorii din școlile din mediul rural. Diferențele statistice semnificative dintre profesorii din școlile din mediul urban și rural care au răspuns, nu au fost pregătiți, ceea ce este în contradicție cu cercetările anterioare Wang (2013) care a descoperit că profesorii din școlile din mediul urban se simt mai confortabil, mai încrezători cu folosirea tehnologiei. El a subliniat că nu există multe școli in mediul rural cu profesori experimentați și competenți digital, care sugerează că sunt mai puțin predispuși la folosirea instrumentelor digitale. Cu toate acestea, Peluso (2012) a constatat că folosirea dispozitivelor digitale depinde, în primul rând, de experiența profesorului. Având în vedere obiectul acestei lucrări, se poate presupune că au fost de acord să-și crească competențele, au fost mai deschiși la folosirea smartphone-urilor, acest lucru nu duce neapărat la diferențe semnificative de locație a școlii (mediu urban sau rural). Aceasta din urmă este confirmată de faptul că aproximativ jumătate din cadrele didactice din școlile din mediul urban și rural au răspuns că sunt gata sau aproape gata să folosească m-learning.

24

Atitudinile profesorilor din școlile din mediul urban și rural față de m-learning și smartphone-uri

Ipoteza că profesorii școlii urbane sunt mai receptivi la m-learning și smartphone-uri decât profesorii din școlile din mediul rural, nu a fost confirmată.

Relativ la atitudini față de m-learning au existat diferențe între profesorii din școlile din mediul urban și rural în cinci din zece răspunsuri, spre deosebire de studiile anterioare, multe dintre afirmatii au vizat mai mult profesorii din școlile rurale. Anterior, Furuholt și Kristiansen (2007) și Wang (2013) au ajuns la concluzia că folosirea dispozitivelor digitale în predare este preferată de profesorii din școlile din mediul urban. Pe baza acestei lucrări s-a constatat că profesorii din școlile din mediul rural au fost mai deschiși la folosirea de m-learning la clasă. Studii anterioare (Laanpere, 2011; Rismark și colab., 2007) au descoperit că m-learning este văzută ca o valoare adăugată la metodele tradiționale de predare și Shuler (2009) adaugă că acesta nu este cu siguranță un substitut pentru metodele de învățare anterioare, ci oferă o bună alternativă pentru învățăre. În plus, profesorii din școlile din mediu rural au apreciat mai mult folosirea în viitor a m-learning la orele lor. Deși în ipoteza anterioară privind școlile din mediul rural și urban, disponibilitatea cadrelor didactice în folosirea m-learning, nu s-au găsit diferențe semnificative, s-a dovedit că în viitor, profesorii din școlile aflate în mediul rural  ar prefera să aplice m-learning în lecțiile  lor. Astfel, rezultatele acestui studiu sugerează mai degrabă acest lucru. Profesorii din mediul rural și profesorii din mediul urban au fost mai pozitivi în ceea ce privește m-learning, au fost rezultate contradictorii în privința atitudinii profesorilor din școlile din mediul rural față de m-learning, așa cum rezultă din cercetările anterioare Totuși, acest lucru se poate datora unor studii anterioare (Furuholt &Kristiansen, 2007) care arată că în mediul urban disponibilitatea pentru dispozitive digitale este mai mare decât în ​​școlile din mediul rural. Acesta din urmă sugerează că profesorii școlilor din mediul rural pot avea mai puțină experiență cu dispozitivele digitale, dar prin urmare o mai mare disponibilitate de a le folosi în viitor. Profesorii școlilor din mediul urban pot avea mai multă experiență în m-learning și mai multe îndoieli cu privire la folosirea in viitor a m-learning, spre deosebire de atitudinile față de m-learning și atitudinea față de smartphone-uri. Statisticile nu au arătat diferențe importante. Lorenz și Kikkas (2012) care au studiat atitudinea față de smartphone-uri nu au constatat că atitudinile profesorilor față de smartphone-uri sunt esențiale pentru folosirea lor. Acest studiu a arătat că atitudinea era destul de deschisă și pozitivă, și nu a existat riscul ca folosirea smartphone-urilor să fie considerată mai mult pentru joacă.

25

Nici faptul ca dimensiunea mai mică a ecranului smartphone-lor este un impediment, așa cum au sugerat studiile anterioare (Tammets, 2007).

Folosirea m-learning comparativ cu atitudinile față de m-learning și smartphone-uri

A cincea ipoteză, atitudinile cadrelor didactice față de smartphone-uri depind de profesorii înșiși. Estimările pentru folosirea m-learning la lecții au fost parțial confirmate, a existat o asociere pozitivă semnificativă cu folosirea m-learning în șapte din 10. Relativ la m-learning a rezultat o atitudinea pozitivă că poate fi folosit de toți profesorii și la toate disciplinele. Aceasta se poate datora faptului că au fost găsite multe aplicații educaționale pentru elevii, care oferă moduri versatile de folosire (Shuler, 2012).

Acest studiu mai arătată că atunci când se folosește m-learning, s-a considerat important că învățarea să nu fie legată de locație specifică (școală). Alți autori (Georgiev și colab., 2004; Martin & Ertzberger, 2013; Nagella & Govindarajulu, 2009; Shuler, 2009; Sølvberg &Rismark, 2012), care au plecat de la ipoteza că informațiile pot fi căutate oriunde te-ai afla.

A existat o corelație pozitivă puternică între folosirea m-learning și afirmația că m-learning este o bună alternativă descrisă și de Laanpere (2011) și Rismark și colab. (2007). În același timp, a devenit clar, potrivit Erdfeld (2015), de exemplu, că folosirea tabletelor nu este potrivită pentru toți copiii. Este de așteptat că nici smartphone-urile nu sunt potrivite pentru toți copii, după cum a subliniat Martinez (2001), pentru că smartphone-urile folosite pentru învățăre necesită din partea elevilor posibilitatea de a-și gestiona propria învățare, pentru care nu toți elevii sunt capabili.

Profesorii care au implementat m-learning în clasele lor au considerat că elevii lor se vor bucura de folosire la lecții a m-learning-lui. Acest lucru poate fi influențat și de faptul că copiii de astăzi au crescut în lumea digitală și este un mediu familiar (Prensky, 2001; Shuler, 2009). Este destul de probabil ca evaluarea lor să se bazeze pe experiența personală cu smartphone-uri, elevii s-au bucurat să le folosească la ore.

Pe baza studiilor anterioare (Prensky, 2004; Shuler, 2007, 2009; Vosloo, 2013), atitudinile profesorilor față de folosirea m-learning-ului s-a dovedit a fi influențată direct de faptul că elevii au avut activități care să nu folosească smartphone-urile. Pe baza studiilor anterioare, folosirea de către elevi a telefoanelor mobile doar pentru jocuri au influențat în mod semnificativ m-learning-ul și atitudinea față de smartphone-uri și m-learning (Prensky, 2004; Vosloo, 2013).

Ultima ipoteză, atitudinea pozitivă a profesorilor față de m-learning în clasă au fost parțial confirmata, ceea ce înseamnă că profesorii au găsit o legătură pozitivă între folosirea m-learning și atitudinea lor față de smartphone-uri.

26

S-a constatat că folosirea m-learning este agreată de faptul că favorizează o comunicare inteligentă și un schimb de informații cu colegii. De asemenea, Behera (2014) și Laanpere (2011) consideră că interactivitatea mobilă este foarte pozitivă - pentru că elevilor le place să se conecteze cu prietenii, părinții și profesorii. Cu toate acestea, acest fapt nu este direct legat de m-learning și poate duce la concluzia că elevul învăță în paralel cu comunicarea.

Accesul rapid la informații a fost considerat un factor important în folosirea m-learning. Pe baza studiilor anterioare, Martin & Ertzberger (2013) confirmă acest lucru, scopul este acela de a instrui elevii și profesorii care pot învăța ușor și selectiv informațiile. Ei cred, de asemenea, că informațiile pot fi găsite în diferite surse.

În plus, a existat o corelație pozitivă semnificativă între evaluările referitoare la m-learning și mediul eficient de învățare creat de telefoanele inteligente și motivația elevilor. Creșterea motivației și îmbunătățirea mediului de învățare în ceea ce privește folosirea dispozitivelor inteligente a fost observată și de Clarke & Svanaes (2012) care găsesc că motivația crescută este datorată faptului că elevilor le place să folosească smartphone-uri în general.

Limitele lucrării și recomandări pentru cercetări ulterioare

O limitare a tezei de master este că a fost un chestionar de sine stătător și nu putem fi siguri că răspunsurile sunt adevărate. În plus, poate exista o restricție care evidențiază numărul redus de profesori care au răspuns, răspunsuri care nu au cuprins multe dintre aspectele studiate și există diferențe statistice semnificative între cadrele didactice din școlile din mediul rural și școlile din mediu urban, ceea ce nu dă rezultate generalizabile.

În viitor, pot fi realizate studii calitative pentru a permite: să se investigheze motivele specifice pentru care nu se folosește m-learning.

Valoarea practică a lucrării

În ciuda faptului că rezultatele studiului nu sunt generalizabile, lucrarea de față oferă informații semnificative pentru lideri educaționali, dezvoltatori de software și manageri de informații școlare pentru a evalua situația actuală privind folosirea m-learning în școlile din mediul urban și rural. S-a dovedit că m-learning este destul de puțin folosit în predare, dar oferă o bază de reflecție asupra unui sistem de instruire pe această temă și gândiți-vă cum să motivați mai mult profesorii pentru folosirea instrumentelor digitale în contextul m-learning.

27

Aceasta din urmă este susținută și de faptul că, deși mulți au avut o mare disponibilitate pentru implementarea m-learning, aproximativ un sfert dintre profesorii din școlile din mediul urban și rural nu și-a putut evaluat disponibilitatea. Practica poate da idei pentru metodele pe care le pot folosi profesorii pentru m-learning.

Rezumat

m-learning a pătruns în școlile din Estonia în ultimii ani și este implementat și datorită smartphone-urilor. În restul țărilor există smartphone-uri care se folosesc în activități educaționale, deja studiate.

Evaluările profesorilor estonieni pe aceeași temă nu oferă o imagine de ansamblu. Scopul acestui studiu a fost compararea școlilor orașului Tartu cu cele din mediul rural limitrof, evaluările profesorilor privind folosirea m-learning la lecțiile de la clasele IV-VI și pentru a evalua folosirea m-learning de către profesori și de atitudini față de smartphone-uri și m-learning. Metoda de cercetare folosită a fost cea cantitativă, ca instrument de măsurare. Eșantionul a fost format din 106 profesori, din cinci școli din orașul Tartu și din cinci școli din mediul rural. Profesori care predau limba estonă, matematică, știință sau o limbă străină la clasele IV-VI.

Rezultatele au arătat că m-learning este încă subutilizată în școlile din mediul urban și rural. A fost o singură diferență semnificativă în aplicarea metodelor între școlile din mediul urban și rural, modul în care era folosită camera. De asemenea, au fost cazuri în care smartphone-urile au fost folosite cel mai mult la învățare și găsirea de informații pe internet. S-a dovedit că profesorii se simt confortabil cu m-learning atât în ​​școlile din mediul urban, cât și rural, dar aproximativ un sfert dintre profesori nu au știut să folosească m-learning. Pe baza acestei lucrări, percepția m-learning a fost influențată pozitiv de folosirea de către profesori a învățării alternative cu metodele tradiționale de predare, iar elevii adoră folosirea smartphone-urilor la ore. Ca urmare, mediul de învățare creat de m-learning a fost considerat pozitiv și elevi au fost motivați. De asemenea, a fost considerat important ca smartphone-urile să faciliteze comunicarea reciprocă. Potrivit respondenților, folosirea m-learning a fost facilitată în mare măsură de posibilitatea folosirii acesteia la orice oră și pentru orice subiect. S-a descoperit că cel mai mare beneficiu al m-learning este faptul că nu trebuie să studiezi într-o anumită locație. Mai mult, studiul arată că profesorii școlilor din mediul rural cred că elevilor le place să folosească smartphone-uri în clasă, și pot comunica cu profesorii, oriunde s-ar afla în școală. Toți sunt, mai degrabă, deschiși spre folosirea m-learning în viitor.

În concluzie, deși două dintre cele șase ipoteze au fost parțial confirmate și restul nu au fost confirmate, au fost găsite mai multe legături cu studii anterioare.

28

Cu toate acestea, nu au existat diferențe majore în privința folosirii m-learning în școlile din mediul urban și rural. Rezultatele arată că profesorii din școlile din mediul rural sunt mai receptivi la m-learning decât profesorii de școlile din mediul urban, ceea ce contrazice cercetările anterioare. Dar există motive să presupunem că dacă în contextul estonian nu există atât de mari diferențe între mediul urban și cele rural, atunci nici în alte țări nu există mari diferențe.

29

Rezumat [în engleză în versiunea originală]

Atitudinea și evaluărea cadrelor din învățământul secundar cu privire la folosirea m-learning și smartphone-urilor

Cu începutul mileniului actual, telefoanele mobile au devenit o parte importantă a vieții noastre. Sunt folosite în principal pentru comunicare, dar nu sunt suficient folosite pentru educație. Învățarea mobilă (m-learning) este prezentă aici și acum, ceea ce înseamnă că este posibil ca elevii să găsească informații oriunde și oricând, în funcție de contextul învățării. Scopul acestei teze este de a compara modul în care profesorii din școlile din mediul urban și rurale folosesc de m-learning și s-a încercat să se găsească o legătură între cum și cât de mult este folosită învățarea mobilă și părerea lor despre smartphone-uri și dispozitive mobile pentru învățare. Acest studiu a fost realizat în rândul profesorilor de la clasele IV-VI din cinci școli din mediul urban și cinci școli din mediul rural. Studiul a arătat că m-learning este puțin folosit în ​​școlile din mediul urban cât și în cele din meniul rural și nu există diferențe semnificative intre aceste școlii. Când telefoanele mobile sunt folosite în timpul predării, acestea sunt folosite, de cele mai multe ori, pentru a găsi informații sau pentru a folosi camera, dar sondajele arată că aparatul foto este folosit mai des în școlile din mediul rural. În timp ce profesorii spun că ar dori să folosească m-learning, aproximativ un sfert dintre profesori nu știau cum pot să facă asta. Învățarea mobilă este realizată și de profesorii în funcție de atitudinea față de învățarea mobilă și smartphone-uri.

Cuvinte cheie: tehnologie mobilă, smartphone-uri, m-learning, decalaj digital urban-rural

30

Mulțumiri

Mulțumesc indrumătorului meu și celorlalți consilieri pentru ajutorul acordat la finalizarea lucrării. De asemenea, mulțumesc școlilor pentru chestionarele care au ajuns la profesori.

Vă mulțumim pentru eventualele opinii.

Multe mulțumiri și celor dragi care au dat dovadă de înțelegere pentru a putea finaliza acestă lucrare.

Declarația autorului

Confirm că mi-am redactat singură teza și am incercat să evidențiez corect contribuțiile altor autori. Teza se bazează pe cerințele Institutului de Științe ale Educației ale Universității Tartu, în conformitate cu bunele practici academice.

Birgit Usin
22/05/2017

31

Bibliografie
http://dspace.ut.ee/bitstream/handle/
10062/57618/usin_birgit_ma.pdf

36

Anexa 1. Formulare folosite

Profesor bun!

Scopul acestui sondaj este de a afla dacă și modul în care folosesc telefoanele mobile la clasa a IV-VI pentru a ridica nivelul din clasă (clasele IV-VI) și care este atitudinea profesorilor față de m-learning.

În chestionar, prin m-learning se înțelege folosirea, în orice mod, smartphone-urilor la predare. Pentru a înțelege relația dintre m-learning și învățarea electronică, ar trebui să ne gândim la e-learning. Învățarea electronică se referă la metoda prin care elevii sunt instruiți chiar de către profesor cu ajutorul computerului. Chestionarul este anonim, iar datele obținute sunt folosite doar în scopuri de cercetare. Vă rugăm să răspundeți pe baza experienței și opiniei dvs., nu există răspunsuri corecte și greșite. Din răspunsurile dvs. se pot trage concluzii despre dezvoltarea alfabetizării digitale precum și brainstorming-ul pentru îmbunătățirea sistemului de formare continuă a profesorilor. Durează aproximativ 15 minute să răspundeți.
Vă mulțumim!
Birgit Usin
birgit.usin@gmail.com

În prima parte a chestionarului, vă rugăm să vă gândiți la activitatea dvs. zilnică și la modul în care folosiți e-learning și m-learning la clasele IV-VI.

Încercuiți cele mai potrivite răspunsuri.

1. Folosesc e-learning mai mult:
a) la toate lecțiile de la clasele IV-VI
b) la mai mult de jumătate din lecțiile de la clasele IV-VI
c) la aproximativ jumătate din lecțiile de la clasele IV-VI
d) la mai puțin de jumătate din lecțiile de la clasele IV-VI
e) nu folosesc pentru clasele IV-VI

2. La ce clase folositi e-learning?
Puteți selecta mai multe răspunsuri.

a) nu folosesc deloc
b) pentru Clasa a IV-a
c) pentru Clasa a V-a
d) pentru Clasa a VI-a

37

3. Folosesc m-learning
a) la toate clasele IV-VI
b) la mai mult de jumătate din lecțiile de la clasele IV-VI
c) la aproximativ jumătate din lecțiile de la clasele IV-VI
d) la mai puțin de jumătate din lectiile de clasele IV-VI
e) nu folosesc la clasele IV-VI

4. Pentru ce clase folositi m-learning?
Dacă este necesar, selectați mai multe răspunsuri.

a) nu folosesc deloc
b) pentru clasa a IV-a
c) pentru clasa a V-a
d) pentru clasa a VI-a

5. Cum evaluați disponibilitatea dvs. de a folosi m-learning la clasele IV-VI?

a) sunt deschis să folosesc
b) folosesc
c) nu pot spune
d) mai degrabă nu folosesc
e)

6. Ai un smartphone?
a) da
b) nu

7. Elevii dvs. au un smartphone ...
a) Aproape toți
b) mai mult de jumătate
c) aproximativ jumătate
d) mai puțin de jumătate
e) doar câțiva

38

8. Ce metode de învățare m-learning ați folosit?

Vă rugăm să bifati celula corespunzătoare.
Dacă nu folosiți deloc
m-learning, adică ați ales opțiunea (e) pentru a răspunde la întrebarea 3, vă rugăm să treceți la secțiunea 2 a chestionarului.

Nu se folosește la clasele IV-VI
Folosesc mai puțin pentru clasele IV-VI
Folosesc pentru anumite lecții de la clasele IV-VI
Folosesc pentru majoritatea lecțiile de la clasele IV-VI
Folosesc la toate lecțiile de la clasele IV-VI

Căutare pe Internet
Făcut poze
Filmare
YouTube
Instruire în aer liber (dispozitive GPS)
Kahoot
Altele (scrieți-le) ...
Altele (scrieți-le) ...

39

În secțiunea 2 a chestionarului, gândiți-vă cât sunteți de acord cu una dintre afirmații. Vă rugăm să folosiți o scară de 5 puncte: 5 - cu siguranță da; 4 - mai degrabă da; 3 - nu pot spune; 2 - mai degrabă nu; 1 - cu siguranță nu.

Încercuiți răspunsul corect.

DA
MAI DEGRABA DA
NU POT SPUNE
MAI DEGRABA NU
CU SIGURANȚĂ NU

Folosirea smartphone-urilor la lecții crește motivația elevului
Folosirea smartphone-urilor la lectii creează un mediu de învățare eficient
Cu m-learning există riscul ca elevul să facă lucruri greșite
Ecranul smartphone-urilor este prea mic
Folosirea m-learning este o alternativă la lab oratorul de informatică
m-learning poate fi folosit pentru toate materiile
m-learning poate fi aplicată la toate lecțiile
Smartphone-urile îmi ușurează învățarea
Smartphone-urile permit elevilor să interacționeze cu colegii
Smartphone-urile sunt folosite mai mult pentru jocuri
În viitor aș dori să folosesc m-learning la ore
Procesul de învățare ar trebui să se limiteze doar la m-learning (nu și la e-learning)
m-learning
crește calitatea predării lecțiilor

40

Puteți învăța oriunde cu smartphone-ul
Smartphone-urile fac posibilă comunicarea mai ușoară
Smartphone-urile sunt sigure de folosit
Comunicarea profesor-elev este mult mai convenabilă datorită pentru smartphone-uri
Comunicarea dintre elevi este mai convenabilă datorită smartphone-urilor
Găsesc rapid informațiile care îmi trebuie
m-learning este o schimbare bună
Elevilor le-ar plăcea să folosească m-learning la ore

În secțiunea 3 a chestionarului, vă rugăm să încercuiti răspunsurile potrivite.
Eu sunt
a) bărbat
b) o femeie

Vârsta mea
a) sub 30 de ani
b) 31-40
c) 41-50
d) peste 50

Predau
a) la o școală din mediul urban
b) la o școală din mediul rural

41

4 Predau disciplina ...
5 Predau (selectați mai multe dacă este necesar)
a) la clasa a IV-a
b) la clasa a V-a
c) la clasa a VI-a

6. Vechimea în cariera de profesor
a) mai puțin de un an
b) 1-4 ani
c) 5-10 ani
d) 11-15 ani
e) 15-20 ani
e) peste 20 de ani

Vă mulțumim pentru contribuție!

42

O licență neexclusivă pentru reproducerea tezei și punerea ei la dispoziția publicului

Mina, Birgit Usin (10/03/1991)

1. Ofer Universității din Tartu permisiunea gratuită (licență neexclusivă) pentru propria mea lucrare, „Mediul modern de învățare m-learning și folosirea smartphone-urilor în studiul de clasele IV-VI la Tartu în școli din mediul urban și rural”, îndrumător: Piret Luik

1.1. pentru reproducere pentru conservare și punerea la dispoziția publicului, inclusiv în scopul adăugării unei arhive digitale în D Space pe durata termenului de copyright până la finalizare;
1.2. pentru acces public prin site-ul web al Universității Tartu, inclusiv arhive digitale prin D Space până la expirarea drepturilor de autor.

2. Sunt conștientă că drepturile din paragraful 1 rămân în sarcina autorului.

3. Certific faptul că acordarea unei licențe neexclusive nu încalcă proprietatea intelectuală a niciunei alte persoane drepturi conform Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Tartu, 22/05/2017