Ce poate învăța România de la Republica Moldova în domeniul educației

Ultima evaluare PISA din 2018 arată că se menține trendului crescător pentru Republica Moldova și s-a accentuat trendul descrescător pentru România. La Științe Moldova a depășit deja România, iar la Citire și Matematică este cu foarte puțin sub.

Avantajele banilor insuficienți fac ca Republica Moldova să învețe mult mai mult de la celelalte țări în domeniul educației. În timp ce România va primi circa 42 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru proiectul "CRED-Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, Republica Moldova va primi mult mai puțin. O mare parte din banii primiți de Republica Moldova sunt cheltuiți pentru asistență internațională. De exemplu, Republica Moldova a plătit 1,3 milioane de euro Estoniei pentru un proiect de asisență:
Enhancing the quality and effectiveness of the Vocational Education and Training (VET) system in Moldova

Ce fel de "educație deschisă pentru toți" este proiectul CRED, plătit din bani europeni, când pentru a accesa anumite aplicații https://www.educred.ro/platforma-educationala/ ai nevoie de un cont cu o adresă de email de forma prenume.nume@educred.ro (numai pentru profesorii care participă la cursuri).

Cea mai mare parte din cele 42 milioane vor reveni "experților" educaționali pentru cursuri care nu vor opri căderea României la evaluările PISA (România a fost singura țară în care evaluarea PISA 2018 s-a făcut cu creionul pe hârtie). Nu este rău ce se face la aceste cursuri, dar nu este suficient pentru reducerea analfabetismului funcțional (40% + 18% abandon școlar). Sunt lucruri simple pe care alte țări le fac, iar România nu le face.

Experții sunt cam peste tot la fel, marea diferență este la nivelul atitudinii politicienilor. De exemplu, după ce-i ascultă pe experți, argumentul final în orice dezbatere al d-nei Mailis Reps, Ministrul Educației din Estonia, este: „Hai să încercăm și noi asta, deoarece funcționează în Suedia sau Finlanda.”

Pe site-urile oficiale ale proiectului CRED: www.educred.ro și www.creatorideeducatie.ro nu apare nicio referință la Estonia, Moldova, PISA sau "analfabetism digital".

Estonia, fostă republică sovietică, a plecat cu 30 de ani cam de la același nivel al educației ca și România, iar acum a ajuns prima în Europa (cu salarii mai mici pentru profesori de circa 3 ori decât în Finlandei, pe care a depășit-o).

În Republica Moldova, ca și în Estonia, Educația digitală incepe în Clasa I.

Ideea de a preda programarea în școală, și chiar la grădiniță, a generat un interes fără precedent pe tot globul. Programarea este importantă din punct de vedere educațional, cât și social. Programarea în școli nu urmărește doar crearea unui grup de programatori calificați pentru a răspunde nevoilor pieței muncii, ci le permite copiilor să folosească tehnologia digitală pentru a-și dezvolta creativitatea. Mai mult, programarea îi ajută pe elevii din societatea noastră bazată pe tehnologie să treacă de la stadiul de „consumator” la cel de „creator”.

La începutul anului 2020 a apărut la Editura Humanitas Demența digitală, autor Manfred Spitzer, director al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm (Germania). La lansarea cărții în România, profesorul Manfred Spitzer a ținut o conferintă ovaționată de participanți: https://www.youtube.com/watch?v=7UPJ8EGHxyw

Concluzia cărții: "Mediile digitale ne fac să ne folosim mai puțin creierul, iar eficiența acestuia scade cu timpul. La tineri, ele impiedică și formarea creierului; eficiența mentală rămâne astfel de la început sub medie". "...datele din studiul PISA... au arătat exact contrariul cine are calculator acasă obține rezultate şcolare mai slabe. Motivul a fost deja explicat, calculatorul e folosit astăzi în special pentru jocuri, aşa încât rămâne mai puțin timp pentru învățare."

Analiza este științifică, dar cea mai mare creștere a nivelului educațional îl au țările care au introdus programarea obligatorie începând cu Clasa I.

Pe forumul Ministerului Educației din România apare următorul comentariu: "Din când în cand e binevenită și o pauză de așa-zis modernism tehnologic, dar, pe termen lung, nu-i văd eficiența și eficacitatea. Traditionalul, în schimb, și-a dovedit de atâta timp, și în proportie mulțumitoare, eficacitatea". Adică, o țară ca România, aflată la coada Uniunii Europene la evaluările PISA și "digital learning" ar trebui să ia o pauză digitală.

Estonia, cea mai digitalizată țară de pe glob, a început alfabetizarea digitală in anul 1996: https://translate.google.ro/translate?sl=en&hl=ro&u=en.unesco.org/courier/2017-april-june/global-lessons-estonia-s-tech-savvy-government

Surpinzător este faptul că Germania este ultima țară din Uniunea Europeană la "digital learning".

Manuale și lecții de educație digitală (programare) pentru clasele I-II din Republica Moldova